Academica


Academica

"Un mediu social educat înseamnă o mai bună transmitere a politicii monetare... câştigătorul va fi economia românească, pentru că se vor fluidiza canale care par acum a fi obturate, dar care de fapt, n-au fost create."
Mugur Isărescu

Seminarii pentru non economişti, sediul Sucursalei Regionale a BNR Cluj

În perioada aprilie-mai și octombrie-noiembrie 2017, Banca Națională a României organizează, în parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai, la sediul Sucursalei Regionale Cluj, o serie de patru seminarii dedicate familiarizării participanţilor din mediul academic care activează în domenii non-economice (cadre didactice, doctoranzi, masteranzi ai universităţii), precum şi reprezentanţilor mediului de afaceri, cu noțiuni esențiale din actualitatea economică și financiară.

Seminariile sunt organizate sub forma unor sesiuni de prezentări şi dezbateri, în care specialiști BNR şi cadre didactice universitare vor aborda, în dialog cu participanții, teme de interes referitoare la instrumente de plată, trecerea la euro, cursul valutar, supraveghere, reglementare bancară, rolul şi funcţiile băncii centrale.

Program

↑ sus

Seminarii pentru economişti, sediul Universității Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca

În perioada 7 martie – 25 aprilie 2017, Banca Națională a României organizează o serie de șapte seminarii, sub egida „Academica BNR”, la sediul Universității Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor.

Proiectul urmărește facilitarea interacțiunii directe dintre specialiștii BNR și participanți - masteranzi, doctoranzi, cadre didactice - pentru dezbaterea bunelor practici, a problemelor actuale și tendințelor din domeniul financiar-bancar.

Prezentările se vor axa pe teme specifice băncii centrale: politică monetară, modelare și prognoze macroeconomice, operaţiuni de piaţă, politică macroprudenţială, stabilitate financiară, adoptare euro, garantare depozite bancare, rezoluţie bancară, sisteme de plăţi, emisiune și procesare numerar, dar și teme din sfera guvernanței instituționale: management al riscului, resurse umane, comunicare și strategii.

Vor fi abordate atât subiecte generale de natură economică și financiară, cât și chestiuni concrete referitoare la fenomenele bancare contemporane şi corelarea programelor sistemului universitar economic cu cerințele actuale de pe piața muncii.

Program

  • 7 martie 2017
    • Modelarea macroeconomică în băncile centrale. Cazul (deloc curios) al Băncii Naționale a României - Tudor Grosu, director, Direcția Modelare și prognoze macroeconomice
      Prelegerea a debutat cu prezentarea structurii teoretice generale ce stă la baza construirii modelelor macroeconomice utilizate în băncile centrale. Au fost evidenţiate importanţa, pe termen scurt, a rigidităţilor nominale, precum şi cea a factorilor reali în explicarea (pe termen mediu) a echilibrului dinamic al economiei. După sublinierea unor caracteristici ale regimurilor de ţintire a inflaţiei (de exemplu, rolul independenţei băncii centrale, alegerea nivelului optim al ţintei de inflaţie), au fost tratate două modele alternative utilizate pe scară largă de economişti pentru descrierea datelor, realizarea de proiecţii macroeconomice şi analize ale politicilor: VAR (model autoregresiv vectorial) şi un model semi-structural (ce beneficiază de o structură economică mai adâncă, dedusă pe baza comportamentelor optimizatoare ale agenţilor economici). Au fost oferite numeroase exemple ale superiorităţii celui de-al doilea tip de model în fundamentarea deciziilor de politică monetară. La final, participanții au fost încurajaţi să experimenteze funcţionarea unui model structural, cu ajutorul platformei dezvoltate de Banca Naţională a României - Moneta
  • 14 martie 2017
    • Operaționalizarea cadrului de monitorizare a stabilității financiare: mult a fost, mult a rămas - Florian Neagu, director adjunct, Direcția Stabilitate Financiară
    • Construcția și utilizarea unui model macroeconomic: R.E.M. 2.0 - Mihai Copaciu, director adjunct, Direcția Modelare și prognoze macroeconomice
      Prezentarea a vizat etapele necesar a fi parcurse pentru ca un model macroeconomic să fie inclus în instrumentarul utilizat în procesul de analiză şi prognoză de către o bancă centrală. Exemplul folosit l-a constituit modelul de echilibru general dinamic şi stocastic R.E.M. 2.0 dezvoltat în cadrul BNR de către Mihai Copaciu, Cristian Bulete şi Valeriu Nalban. Baza construcţiei acestui model a fost reprezentată de relevanţa fenomenului de euroizare parţială în implementarea politicii monetare pentru economiile emergente. Au fost prezentate structura teoretică a modelului cu accent pe legătura cu Conturile Naţionale, precum şi caracteristicile specifice economiei româneşti. Ulterior au fost reliefate modalităţile de evaluare a modelului estimat, astfel încât descrierea aspectelor relevante aferente datelor să fie cât mai corectă. În final au fost prezentaţi paşii, materialele şi rezultatele generate pe baza modelului într-o rundă de analiză şi prognoză obişnuită (i.e. cea aferentă Raportului asupra inflaţiei din mai 2016).
  • 21 martie 2017
    • Aderarea la zona euro: Contează încotro se îndreaptă reforma zonei euro? - Gabriela Mihailovici, consultant strategie, Cancelaria BNR
    • Băncile centrale...vorbesc! Comunicarea băncilor centrale - evoluții și provocări - Mirela Roman, consultant strategie, Cancelaria BNR
      Epoca în care sintagma “No comment” era ades asociată modelului de comunicare al băncilor centrale a apus. Azi, mai mult ca oricând, publicul se așteaptă ca aceste instituții să comunice, să interacționeze, să explice ce fac și care este rolul lor în societate. În pofida unui limbaj mai degrabă arid, specializat, băncile centrale, în lupta lor pentru a asigura stabilitatea prețurilor, reușesc să se adreseze audiențelor printr-o gamă vastă de instrumente: comunicate, conferințe, interviuri, publicații, Infografice, explicații prin asocierea cu noțiuni din domenii mai familiare publicului (ex.febra=inflație/afebrilitate=deflație), jocuri video, Tweets etc. Eforturile de a ajunge direct la public au fost însoțite de o mai mare deschidere, de o transparență sporită a băncilor centrale: oferă mai multe informații de calitate, publică evaluări, analize corecte și pertinente, explică procesele decizionale, își motivează hotărârile, cuvintele lor devin uneori instrumente de politică monetară. Dacă mesajele privind politica monetară sunt ceva mai bine percepute, pentru mai delicata și complexa zonă a stabilității financiare a comunica si a te face inteles ramâne o provocare. La fel și în ceea ce privește decriptarea unor statistici seci dar relevante sau a impactului noilor tehnologii asupra sistemelor de plăți. În plus, contextul în care băncile centrale vorbesc este dominat de elemente emoționale, cel mai recent Barometru Edelman indicând o scădere a încrederii pe toate palierele, inclusiv mass media, în condițiile unei inversări a piramidei influențelor. Mesajele băncilor centrale trebuie să păstreze substanța conceptelor, să arate implicațiile economico-finaciare chiar și atunci când nivelul de educație sau de înțelegere a acestor noțiuni este mai scăzut. În acest sens, mediul academic are un rol important pentru explicarea noțiunilor fundamentale dar și a celor complexe, completând astfel eforturile băncilor centrale de a disemina informații corecte și mesaje echilibrate. Independența, ce vine la pachet cu responsabilitatea, le permite și le cere băncilor centrale să fie raționale, indiferent cât de mult ar putea supăra vocea lor.
  • 28 martie 2017
  • 4 aprilie 2017
    • Politicile macroprudenţiale: de la teorie la practică - Eugen Rădulescu, director, Direcția Stabilitate Financiară
    • Rezoluţie bancară - Cadrul general - Emil Vonvea, director, Direcția Rezoluție Bancară
      Prezentarea a vizat descrierea noilor reguli naționale și europene privind rezoluția bancară. Aceasta a debutat cu relevarea considerentelor care au determinat crearea unui cadru armonizat de gestiune a crizelor în sectorul bancar la nivelul Uniunii Europene. Au fost expuse elementele cheie cu privire la domeniul rezoluției bancare, și anume: instrumentele și competențele de rezoluție care pot fi aplicate, condițiile în care se declanșează o acțiune de rezoluție, obiectivele și principiile generale ale rezoluției. S-a explicat succint procesul de planificare a rezoluției, prezentându-se concepte precum: plan de rezoluție, funcții critice, posibilitate de soluționare, strategie preferată de rezoluție, cerință minimă de fonduri proprii și datorii eligibile. S-a pus accentul pe instrumentul de recapitalizare internă, acesta reprezentând elementul central al cadrului de rezoluție. De asemenea, au fost abordate aspecte cu privire la finanțarea rezoluției, evaluările în contextul rezoluției, implicarea altor instituții/autorități în procesul de rezoluție și rolul colegiilor de rezoluție. Finalul prezentării a constat în explicarea impactului rezoluției asupra unei instituții de credit în dificultate și exemplificarea aplicării instrumentelor și strategiilor de rezoluție.
  • 11 aprilie 2017
  • 25 aprilie 2017
    • Banca centrală și sistemele de plăți - Răzvan Vartolomei, director, Direcția Plăți
      Prezentarea a vizat atribuțiile și implicarea băncilor centrale în domeniul sistemelor de plăți, cu exemplificarea cazului specific al Băncii Naționale a României. Prelegerea a debutat cu un scurt istoric al evoluției băncilor centrale și sistemelor de plăți. După explicitarea sumară a noțiunilor fundamentale privind sistemele de plăți, s-au prezentat obiectivele și rațiunea implicării băncilor centrale în sistemele de plăți, precum și legătura dintre sistemele de plăți și sistemele de decontare a instrumentelor financiare. A urmat o expunere a rolurilor îndeplinite de băncile centrale în domeniul sistemelor de plăți, cu exemplificarea rolurilor îndeplinite de Banca Națională a României, precum și prezentarea de ansamblu a sistemelor de plăți și de decontare existente la nivel național și prezentarea succintă a sistemelor operate de Banca Națională a României.
    • Strategia de țară - Amalia Fugaru, consultant strategie, Cancelaria BNR
      Strategia de țară nu reprezintă o atribuție a unei bănci centrale. Necesitatea de a prezenta mediului academic principalele etape și caracteristici ale procesului de elaborare a unei strategii de țară se bazează pe trei observații cu privire la calitatea dezbaterii publice pe teme economice. În primul rând, este evidentă o înțelegere deficitară a politicilor economice în general. În al doilea rând, strategiile sectoriale, elaborate în România în ultimii ani, relevă dificultăți cu privire la formularea unor priorități de acțiune. În al treilea rând, eșecul în gestionarea anumitor probleme publice decurge din incapacitatea de a învăța din lecția greșelilor. Creșterea calității politicilor economice este o condiție esențială pentru asigurarea echilibrului la nivel macroeconomic.

↑ sus

 

Proiectul "Academica BNR", lansat în anul 2011 sub forma unei Şcoli de vară sub egida proiectului "BNR – Zilele porţilor deschise pentru studenţii economişti", a devenit un proiect distinct începând cu anul 2012, graţie ecourilor pozitive din partea mediului academic. Acesta se adresează mediului academic, în calitate de formator al unei noi generaţii de specialişti în economie, dar şi al viitorilor lideri ai României.

Academica BNR urmăreşte consolidarea dialogului dintre banca centrală, mediul economic instituţional şi comunitatea academică printr-o comunicare directă, având ca principal obiectiv o mai bună înţelegere din partea publicului a fenomenelor şi proceselor economico-financiare.

Parteneriatul dintre BNR, Consiliul Național al Rectorilor şi marile universităţi din România beneficiază de valoroasa implicare a Academiei Române, dar şi a altor instituţii importante din domeniul financiar-bancar românesc. Atragerea acestor parteneri într-un efort comun de creştere a nivelului de cultură financiară în România este menită, în opinia băncii centrale, să asigure formarea într-un ritm mai rapid şi în mod sustenabil, a competenţelor autentice de care are nevoie economia românească.

Sesiuni anterioare: