Caiete de studii







  • Caiet de studii nr.45/ 2016
    R.E.M. 2.0 Model DSGE cu euroizare parțială estimat pentru România
    Mihai Copaciu, Valeriu Nalban, Cristian Bulete
    Lucrarea de față descrie structura teoretică şi rezultatele estimării pentru un model DSGE cu euroizare parțială dezvoltat pentru economia României. Având la bază modelul pentru o economie mică şi deschisă augmentat cu fricțiuni financiare şi la nivelul pieței muncii al lui Christiano et al. (2011), mecanismele suplimentare pe care le introducem se referă la euroizarea parțială a sectorului financiar şi la extensia sectorului extern către un model semistructural pentru două economii. În cazul unei deprecieri a monedei domestice induse de un şoc de primă de risc suveran PIB scade din cauza unui efect de bilanț contracționist mai puternic (deoarece o parte dintre antreprenori sunt expuşi la riscul de curs de schimb) relativ la impactul expansionist indus prin intermediul canalului exportului net. Având în vedere că tranzacțiile financiare în monedă străină sunt derulate în EUR, iar comerțul cu bunuri şi servicii este derulat în EUR şi USD, şocurile externe au efecte diferite asupra economiei domestice, în funcție de origine (zona euro sau SUA). Astfel, este posibilă evaluarea impactului politicilor monetare divergente ale BCE şi Fed asupra economiilor emergente atât prin canalul financiar, cât şi prin cel comercial.
    application/pdf 9 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.44/ 2016
    Revenire economică, dar recuperare lentă a locurilor de muncă: rolul rigidităților salariale și al altor fricțiuni
    Ștefania Cristina Iordache, Mădălina Militaru, Mihaela Luiza Pandioniu
    Lucrarea de față oferă o analiză detaliată a factorilor sub acțiunea cărora reluarea creșterii economice în România în perioada postcriză nu a fost însoțită de o dinamizare similară a pieței muncii. Analiza pornește de la un set unic și bogat de date obținut la nivel microeconomic, în urma implementării în anul 2014 a primului sondaj pe piața muncii de către Banca Națională a României în cooperare cu Wage Dynamics Network (WDN), o rețea de cercetare a SEBC. Chestionarul a fost construit astfel încât să permită evaluarea modului în care s-a ajustat piața muncii din România în intervalul 2010-2013 și a impactului reformelor implementate în anul 2011 asupra activității firmelor. Mediul economic, așa cum transpare el din răspunsurile companiilor, a fost caracterizat în perioada vizată de sondaj de fluctuații moderate ale cererii. Firmele au manifestat o reticență relativ ridicată în a reduce salariile (nominale și reale) ale angajaților existenți, atitudine care s-a dovedit ulterior, pe baza estimării unor modele probit, că a crescut probabilitatea ca firma să renunțe la unii dintre salariați sau să limiteze crearea de locuri de muncă. Spre deosebire, cel puțin în perioada de revenire timpurie a ciclului de afaceri, rezultatele noastre indică o prociclicitate mai pronunțată în stabilirea salariilor noilor angajați. Dincolo de prezența rigidităților salariale, alte fricțiuni pe piața muncii care au complicat procesul de căutare a locului de muncă, respectiv a candidatului potrivit, pot fi asociate percepției unui nivel ridicat al taxării muncii, politicii salariului minim, modificărilor structurale ale economiei, dar și creșterii neconcordanței între pregătirea candidaților și cerințele angajatorilor. Deși au fost luate măsuri în direcția flexibilizării pieței muncii, firmele au perceput o influență modestă din partea reformelor, nefiind sesizate modificări notabile la nivelul cheltuielilor aferente procesului de angajare, respectiv de concediere a personalului. Totuși, estimările noastre pun în evidență unele efecte pozitive ale reformelor, în speță posibilitatea reducerii din motive economice a programului de lucru și îmbunătățirea cadrului de utilizare a contractelor de muncă temporare și pe perioadă determinată
    application/pdf 508 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.43/ 2016
    Construirea unui indicator agregat al condițiilor de afaceri pentru România
    Andra Smădu, Irina Stanciu, Andrei Tănase
    În această lucrare estimăm un indicator agregat zilnic al condițiilor de afaceri pentru România folosind un set informativ compus din serii disponibile cu diferite frecvențe. Metodologia are la bază extragerea unui factor comun dinamic care sintetizează în timp real informațiile ce privesc diferite aspecte ale economiei, precum percepția riscului suveran, condiții ale pieței muncii, încrederea investitorilor sau dinamica cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul. Structura flexibilă a modelului permite extinderea acestuia într-un cadru care acoperă economiile mici și deschise. Prin gradul ridicat de corelație cu evoluția trimestrială a PIB și sintetizarea condițiilor economice curente, indicatorul își dovedește utilitatea în prognoza pe termen scurt a dinamicii PIB, cu precădere în cadrul exercițiilor trimestriale de prognoză a inflației efectuate de către o bancă centrală.
    application/pdf 1 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.42/ 2016
    După 20 de ani: schimbări structurale în economia României în primele decenii postdecembriste
    Florian Neagu, Florin Dragu, Adrian Costeiu
    Studiul investighează modificările structurale din economia României din perioada 1994-2014, având principal suport bilanțurile și conturile de rezultate ale tuturor companiilor care au funcționat în respectivul interval. Studiul arată că schimbările din economie au fost semnificative și alerte, cu rezultate favorabile la nivel de ansamblu, dar cu nuanțe importante când sunt analizate în detaliu. Sunt surprinse principalele dezechilibre acumulate în cele două decenii la nivelul firmelor, formulându-se eventuale propuneri de acțiune. În primul rând, economia trebuie să se recapitalizeze. Tiparul de finanțare a firmelor s-a schimbat semnificativ, iar direcția nu o considerăm sustenabilă. Finanțarea prin capitaluri proprii a fost înlocuită într-o mare măsură de cea prin datorii, astfel că gradul de îndatorare a ajuns printre cele mai ridicate din UE. În al doilea rând, intrarea și ieșirea firmelor din piață trebuie să se realizeze și mai facil. Deși numărul firmelor s-a dublat în ultimii 20 de ani, acest număr raportat la mia de locuitori are cea mai mică valoare din UE. Este nevoie de firme start-up pentru dinamizarea economiei, dar și pentru reîntinerirea acesteia (majoritatea firmelor din România fiind trecute de prima tinerețe). În paralel, ieșirea mai facilă și rapidă din piață va îmbunătăți calitatea spiritului antreprenorial (ceea ce este o necesitate; de exemplu, aproape jumătate din firme au capitaluri proprii negative). În al treilea rând, accentul trebuie să fie pus pe dezvoltarea inovativă și bazată pe cunoaștere. O asemenea dezvoltare a fost relativ modestă în ultimele decenii. Contribuția firmelor din sectoarele medium high-tech și high-tech la producerea valorii adăugate brute din economie a fost mai mare în anul 1994 comparativ cu anul 2014. În al patrulea rând, autoritățile cu atribuții fiscale trebuie să-și îmbunătățească activitatea. Firmele percep nivelul ridicat al fiscalității ca fiind cea mai presantă problemă cu care se confruntă. În paralel, autoritățile fiscale trebuie să investigheze în ce măsură două categorii de cheltuieli identificate în analiză au legătură cu buna desfășurare a activității firmelor sau sunt consecința unui comportament îndreptat excesiv către optimizare fiscală. În al cincilea rând, gradul mare de polarizare și eterogeneitate trebuie să scadă. Dezvoltarea trebuie să fie mai inclusivă și în rândul firmelor. Gradul de eterogeneitate a crescut atât la nivel agregat, cât și în plan teritorial. Există un singur pol de putere economică (București), fără să putem constata în cele două decenii de analiză detașarea unui pol secund de putere. Mai mult, firmele din județele aflate în jumătatea inferioară a clasamentului economic nu au reușit să-și amelioreze simțitor performanțele pe parcursul celor două decenii. În al șaselea rând, politicile care discriminează pozitiv anumite categorii de firme trebuie revizuite. Aceste politici trebuie să devină neutrale în ceea ce privește IMM față de corporații, respectiv în ceea ce privește firmele cu capital majoritar străin față de firme cu capital majoritar autohton. În al șaptelea rând, atipiile din economie trebuie diminuate. Ne referim în special la trei tipologii de atipii: firme care raportează un număr de salariați egal cu zero, companii cu cifră de afaceri zero și firme care au capitaluri proprii negative.
    application/pdf 2 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.41/ 2015
    Relația inversă dintre inflație și șomaj în România. Cât de puternică este în perioada postcriză?
    Ștefania Cristina Iordache, Mădălina Militaru, Mihaela Luiza Pandioniu
    Relația inversă dintre inflație și șomaj sau curba Phillips, după cum este cunoscută în literatura de specialitate, reprezintă un element fundamental în explicarea mecanismului de stabilire a prețurilor. După declanșarea crizei însă, modelele macroeconomice fundamentate astfel au subestimat în mod constant evoluția prețurilor, posibil în contextul creșterii șomajului structural, dar și al slăbirii intensității relației. Un fenomen similar a avut loc și în România, unde criza economică și financiară a condus la pierderea unui număr însemnat de locuri de muncă, inflația rămânând totuși relativ ridicată. Prin urmare, ne-am propus în această lucrare să estimăm o formă redusă a curbei Phillips, nu doar pentru a testa validitatea și intensitatea relației, ci și pentru a obține o estimare a șomajului structural în România – motiv pentru care am optat pentru modelul „triunghiular” care stă la baza estimărilor privind rata naturală a șomajului realizate de instituții internaționale precum OCDE, FMI sau CE. Specificația aleasă, care include gap-ul de șomaj, șocuri de ofertă și așteptări adaptive, s-a dovedit potrivită în a surprinde traiectoria inflației în România. De asemenea, estimările noastre validează empiric relația inversă dintre inflație și gap-ul șomajului și, în plus, arată o extindere a șomajului structural începând cu anul 2011, tendință relevată și de indicatorii calitativi – creșterea șomajului pe termen lung și scăderea eficienței procesului de identificare a locului de muncă, respectiv a candidatului potrivit. Totuși, este posibil să fi avut loc și o slăbire a intensității relației, în condițiile unei rigidități relativ ridicate la scădere a salariilor, dar și a creșterii importanței evoluțiilor externe în politica de preț a companiilor, în contextul globalizării. Astfel, un simplu exercițiu empiric de relaxare a ipotezei de liniaritate în modelul utilizat de noi relevă conturarea unei tendințe de aplatizare a curbei Phillips începând cu anul 2007, însă demersul este unul preliminar, dată fiind dimensiunea redusă a eșantionului, care acoperă, deocamdată, un singur ciclu complet.
    application/pdf 842 KB, Descarcă