Comunicat de presă


Balanţa de plăţi şi datoria externă – martie 2018

14.05.2018

În perioada ianuarie - martie 2018p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 967 milioane euro, comparativ cu 770 milioane euro în perioada ianuarie - martie 2017; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 460 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 94 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai redus cu 328 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare un excedent mai mare cu 29 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
  ianuarie - martie 2017p ianuarie - martie 2018p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 20 766 21 536 - 770 22 943 23 910 - 967
A. Bunuri şi servicii 18 798 19 024 - 226 20 601 21 381 - 780
a. Bunuri 14 102 16 225 -2 123 15 502 18 085 -2 583
b. Servicii 4 696 2 799 1 897 5 099 3 296 1 803
- servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor  691  51  640  690  47  643
- transport 1 399  565  834 1 529  652  877
- turism - călătorii  463  626 - 163  455  752 - 297
- alte servicii 2 143 1 557  586 2 425 1 845  580
B. Venituri primare 1 204 1 996 - 792 1 587 2 051 - 464
C. Venituri secundare  764  516  248  755  478  277

p) date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 1 378 milioane euro (comparativ cu 1 137 milioane euro în perioada ianuarie - martie 2017), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 1 606 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 228 milioane euro.

În perioada ianuarie - martie 2018, datoria externă totală a crescut cu 2 050 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 69 598 milioane euro la 31 martie 2018 (72,9 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 1,4 la sută faţă de 31 decembrie 2017;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 martie 2018 nivelul de 25 929 milioane euro (27,1 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 4,3 la sută faţă de 31 decembrie 2017.
Datoria externă şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
  Datoria externă Serviciul datoriei externe, 3 luni 2018p
Sold la 31.12.2017p Sold la 31.03.2018p
I. Datoria externă pe termen lung 68 613 69 598 2 922
I.1. Datoria publică 33 534 34 785  555
I.1.1. Datoria publică directă 33 102 34 375  535
I.1.2. Datoria garantată public  432  410  20
I.2. Datoria negarantată public,
     din care:
33 908 33 651 2 356
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor 2 597 2 620  656
I.3. Datoria autorităţii monetare,
     din care:
1 171 1 162  11
I.3.1. Alocări de DST de la FMI 1 171 1 162  11
II. Datoria externă pe termen scurt 24 864 25 929 14 260e
Total datorie externă (I+II) 93 477 95 527 17 182

e) date estimate
p) date provizorii

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 14,2 la sută în perioada ianuarie - martie 2018, comparativ cu 23,9 la sută în anul 2017. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 martie 2018 a fost de 5,4 luni, nivel comparabil cu cel de la 31 decembrie 2017.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 martie 2018 a fost de 84,8 la sută, comparativ cu 87,2 la sută la 31 decembrie 2017.

Precizări metodologice

  1. Datele de balanţă de plăţi sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005, se regăsesc în Baza de date interactivă.
  2. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe.
  3. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
    1. 3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB de 1,0430 determinat de INS. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;
    2. 3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    3. 3.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
    4. 3.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
  4. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  5. Soldul datoriei externe publice este calculat pe bază cash (nu include dobânda acumulată şi care nu a ajuns la scadenţă). Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, în baza legislaţiei privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenţi - calculate la valoarea de piaţă. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, conform legislaţiei privind datoria publică. Conform BPM6, alocările de DST de la FMI (pct. I.3.1 din tabel) sunt clasificate ca datorie externă pe termen lung.
  6. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung şi exportul de bunuri şi servicii.
  7. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
  8. Datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală reprezintă soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plăţile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni.