Domnule Consilier Prezidențial,
Domnule Ministru al Finanțelor
Domnule Președinte al Bursei de Valori București
Domnule Director General al Bursei de Valori București
Doamnelor și domnilor,
Mă bucur să fiu alături de dumneavoastră la Bursa de Valori București, reprezentând Banca Națională a României, la aniversarea a 25 de ani de bursa modernă, în acesta zi de sărbătoare pentru piața de capital românească.
Vă rog să primiți și calde salutări din partea domnului Guvernator Mugur Isărescu. Domnia sa a susținut crearea bursei moderne încă de la început și îl citez „nu numai din poziția de Guvernator, dar și din cea de persoana care a participat nu doar efectiv ci si afectiv”.
Bursa de Valori București sărbătorește astăzi 25 de ani de existență nouă, iar Banca Națională a României a împlinit in aprilie 140 de ani de la înființare. Nu vorbim însă doar de vârste onorabile ale acestor instituții fundamentale, dar și de o lungă colaborare din punct de vedere istoric, instituțional și funcțional în decursul a decenii de activitate în slujba romanilor.
Pentru mine personal este un moment special și pentru că, peste 10 din ultimii 25 de ani care au trecut i-am trăit alături de Bursă, ca agent de bursă, analist de investiții și manager de investiții. Am tranzacționat mulți ani în ringul BVB, și în vremuri bune și în vremuri dificile, astfel, cu atât mai tare mă onorează invitația de a suna clopoțelul astăzi și a vă adresa câteva cuvinte.
Cu nici o lună în urmă, când celebram, alături de dumneavoastră, promovarea pieței de capital românești la statutul de piață emergentă secundară de către agenția de rating FTSE, aminteam cât de mult sunt cele două instituții legate de istorie: prima Bursa românească autentică fiind întemeiată la doar 2 ani după Banca Națională, în anul 1882, și având sediul lângă aceasta, undeva pe strada Doamnei. Cooperare instituțională exista încă de pe atunci: Banca Națională avea un reprezentant în Comitetul Bursei, rol îndeplinit la un moment dat chiar de către Ioan G. Bibicescu, cel care avea să devina Guvernator al Băncii Naționale în vremurile dificile ale Primului Război Mondial.
După 1990 tradiția colaborării dintre cele două instituții avea sa fie reluată: primul clopoțel al Bursei redeschise, după 48 ani de tăcere, sunând în această zi, în urma cu fix 25 de ani, în sediul central al BNR, în spațiul in care se afla astăzi splendida sala Mitiță Constantinescu, loc de desfășurare a numeroase conferințe și reuniuni științifice. În primii 8 ani de existență clopoțelul avea să sune din aceeași sală, din sediul BNR din Strada Doamnei nr.8. Însă pregătirile pentru această zi mare a capitalismului postdecembrist începuseră încă din 1991 în cadrul BNR, experți ai băncii au fost organizați atunci într-o direcție specială, Centrul de Proiectare și Implementare a Piețelor de Capital în Romania, cu scopul creării noii Burse de Valori. Acești experți au elaborat proiectul de lege privind bursele de valori și operațiunile cu titluri financiare, au amenajat spațiul viitoarei burse, ringul, achiziționând cele necesare și realizând multe alte activități de pregătire.
Însă nu aș vrea să omit cel mai important element care definește cooperarea dintre instituțiile noastre: menirea comună de a facilita transferul capitalului de la cei ce îl economisesc la cei ce vor sa îl investească. Iar capitalurile de împrumut, creditele, oferite de sistemul bancar fac echipă bună împreună cu capitalurile proprii, equity, oferite de Bursă. Spun împreună pentru că atât practica cât și teoria economică, arată că un mix, un amestec de capitaluri proprii și credite, asigură cel mai mic cost al capitalului pentru economie. Ne unește și modul în care circulă capitalul, care se transferă din bănci în economie și în bursă, și invers, și din piețele financiare în economia reală, fluiditatea capitalului este încă un obiectiv comun. Se promovează astfel dezvoltarea economiei românești pe baze sustenabile, se asigură finanțarea economiei reale și se creează astfel bunăstare, locuri de muncă, inovație, avuție și nu numai. Or acestea reprezintă scopul comun al instituțiilor noastre. În plus, vorbim despre susținerea bunăstării financiare a cetățenilor, de a răspunde nevoii de siguranță financiară, de a facilita planificarea finanțelor personale și, nu în ultimul rând, de a promova educația financiară.
Iar când vine vorba de educație financiară știu că bursa are inițiative remarcabile ce trebuie salutate. Autoritatea de Supraveghere Financiară și Ministerul Finanțelor dedică de asemenea resurse importante, de multe ori chiar în parteneriat cu Banca Națională și Bursa de Valori, iar asta ne bucura. Similar, BNR promovează educația financiară, si as vrea sa împărtășesc cu dumneavoastră un singur număr care cred că vă va spune multe: peste 200.000 de elevi au fost vizitați de colegii mei în ultimii 5 ani, ei le-au vorbit celor tineri despre economisire, dobânzi, moneda națională, inflație dar și altele. Vă invit să continuăm împreună aceste demersuri. Dezvoltarea României, inclusiv a piețelor de capital depinde în mare măsură de colaborarea strânsă dintre noi în acest domeniu încă deficitar.
Vorbeam puțin mai devreme de scopul comun al instituțiilor pe care le reprezentăm, în acest context extinderea canalelor de acces la piața secundară interbancară a titlurilor de stat, piața administrată de Banca Națională, este esențială. Prin listarea la cota bursei a instrumentelor de datorie publică, Bursa de Valori București facilitează într-o și mai mare măsură accesul investitorilor la bursă la aceste instrumente, asigurând astfel o cale suplimentară de tranzacționare și acces la lichiditatea acestei piețe, încurajând românii să finanțeze datoria publică a ţării cu capital autohton.
Nivelul creditării bancare, gradul de intermediere financiara, este mult sub potențial și din cauza nivelului redus al capitalurilor proprii ale companiilor. România are nevoie de capital, companiile au nevoie de capital pentru a corecta această situație. Iar bursa este o soluție la care trebuie apelat din ce în ce mai mult. Odată cu dezvoltarea pieței de capital, nivelul capitalurilor proprii din economie va creste, cooperarea dintre creditul bancar și capitalul de investii va deveni mai fructuoasă, în beneficiul întregii economii. Continuarea dezvoltării BVB va însemna mai mulți emitenți la cota bursei, cu acces sporit la capital de investiții, equity, care le va facilita dezvoltarea, le va finanța investițiile, le va face mai solvabile, îmbunătățindu-le astfel și accesul la credit bancar și crescându-le credibilitatea în fata bancherilor.
„Să nu datorezi niciodată mai mult de jumătate din ceea ce poți plăti ușor“ spunea Eugeniu Carada, fondatorul Băncii Naționale a României.
Ei bine, cuantumul pe care îl poți “plăti ușor” este mai mare atunci când ești listat la cota bursei, când poți emite acțiuni noi pentru a suplimenta capitalul propriu, când poți arată băncii că ai investitorii alături. Astfel, listarea la bursă, dezvoltarea companiilor prin piața de capital, accesul la capital de investiții, dar și transparența ce vine la pachet, cresc capacitatea de finanțare cu capitaluri de împrumut.
Tot datorită acelui clopoțel de acum 25 de ani, milioane de români se bucură într-o măsură mai mare de succesul propriei lor economii, pentru că sunt acționari la aceasta, prin intermediul economisirilor din fondurile private de pensii. Milioane de alți români pot accesa această piață și pot economisi și investi în companiile listate, nu mai puțin de 3 bănci fiind listate la cota Bursei de la București.
Astăzi piețele financiare sunt mai interconectate ca oricând.
Nevoia de a aloca eficient capitalul este însă la fel de mare. Piețele caută aprig să investească adecvat, să stabilească prețul corect, capitalul caută în continuare investiții profitabile, iar mâna invizibilă de care vorbea Adam Smith este la fel de activă în a face să se întâlnească cererea cu oferta, “produsul” de pe raft despre care vorbim fiind capitalul.
Economisirea trebuie în continuare încurajată, pentru ca o bază solidă de capital local este o baza solidă de creștere economică viitoare. Accesul facil, inovația și concurența din sectorul financiar fac parte din acest efort, reduc costurile intermedierii și fluidizează circuitul banilor în economie. Trebuie să continuam împreună acest demers.
Tot împreună traversează cele două instituții perioada complicată a anului curent. Iar BNR este la datorie pentru a asigura buna funcționare a piețelor financiare, stabilitatea prețurilor, stabilitatea financiară, dar și pentru a furniza lichiditatea necesară trecerii cu bine a acestei perioade.
După un val de incertitudini și tensiuni ridicate în luna martie, condițiile financiare au început și au continuat să se amelioreze, sub impactul celor 3 scăderi succesive ale ratei dobânzii de politică monetară operate de BNR, care împreună cu măsurile de furnizare de lichiditate instituțiilor de credit, au facilitat finanțarea economiei, a bugetului public dar și a sectorului privat, sprijinind creditarea, intermedierea financiară și buna funcționare a piețelor.
Subiectul dobânzilor este, ca întotdeauna, intens dezbătut, însă trebuie spus ca nivelurile actuale ale dobânzilor reflecta realitățile economice curente. Chiar și așa, avem cele mai scăzute rate ale dobânzii din istorie, dar și un curs de schimb mult mai stabil decât cel al monedelor altor tari din Europa Centrala și de Est, cu care ne comparăm deseori.
Foarte dezbătut este și subiectul dobânzilor zero sau negative. În Romania, calculate ca diferența dintre rata de politică monetară și cea mai recentă rată anuală a inflației, avem dobânzi real negative încă din 2017. În prezent dobânda reală in România este de minus 0,6% , însă cu nici două luni în urmă era de minus 1,2%, diferența venind din reducerea ratei inflației. Minus 1% vedem și la dolar, iar la euro este zero, chiar pozitivă.
Aș adăuga că ratele de dobândă efective la creditele din piață depind nu numai de rata de politică monetară dar și de ratingul țării și de deficitele gemene, și desigur, de așteptările cu privire la acestea. De aceea spun că a coborî rata dobânzii de politică monetară într-o situație în care sunt atâția factori nefavorabili nu înseamnă neapărat că dobânzile la credite se reduc, acestea ar putea chiar sa crească dacă politica monetara și-ar pierde din credibilitate. Este de ajuns să ne uitam la Turcia. Noi suntem în mod constant comparați cu Ungaria de către analiștii economici, dar fără sa exagerez le recomand acestora să se uite și la Turcia.
Trebuie spus de asemenea și că dobânzi reduse prea mult sau prea abrupt s-ar traduce în presiuni de depreciere, iar încrederea romanilor în moneda națională este un activ ce trebuie menținut. Forintul unguresc s-a depreciat anul acesta cu 9%, zlotul polonez cu 5,3%, leul cu doar 2.1%. Să nu uitam asta. În plus, Banca Ungariei a trebuit sa crească dobânzile pe termen scurt, reacționând exact la tendința de depreciere a forintului.
Eu cred că trebuie echilibru. Iar în acest an dificil BNR a obținut exact asta, și-a atins țintele: stabilitatea preturilor (rata inflației plasându-se în interiorul intervalului de variație asociat țintei staționare de inflație a BNR), furnizarea de lichiditate pentru finanțarea economiei (realizată cu succes, operațiuni repo dar și achiziții de titluri de stat) și stabilitatea cursului (de departe cel mai stabil dintre monedele țărilor din regiune care practică regimuri flexibile de curs de schimb). De asemenea, foarte important din punctul meu de vedere, Banca Centrala si-a păstrat un spațiu de manevră, care însă trebuie gestionat cu înțelepciune, pentru că mediul în care activăm este caracterizat de un nivel foarte ridicat de incertitudine. Integrarea globală, și incertitudinea ce rezultă din aceasta, cere un răspuns al politicii monetare care trebuie să fie, înainte de toate, credibil, realist dar și eficient.
Banca Națională va continua pe aceleași coordonate: va căuta să își atingă țintele, să mențină echilibrul și să rămână un factor de stabilitate macroeconomică. Situația este desigur dinamică, fluidă, vom calibra politica monetară în funcție de analiza evoluțiilor economice viitoare, în funcție de datele concrete de care vom dispune.
Reducerea graduală și sustenabilă a ratelor dobânzilor pe piața monetară este în continuare ceva ce ne dorim, însă păstrarea încrederii în moneda națională, în contextul adâncirii substanțiale a unor dezechilibre macroeconomice reprezintă de asemenea un element central al manierei în care politica monetară este condusă.
După cum spuneam, spațiu de manevră există, însă orice măsură este optimă la un moment dat, noi trebuie să găsim acel moment, momentul potrivit, iar datele din economie trebuie să ne convingă că folosirea acestui spațiu de manevră este oportună și benefică.
Într-un context complicat, care ne poate rezerva încă multe surprize, de epuizarea spațiului de manevră ar trebui să ne temem mai mult decât de neutilizarea sa integrală.
Banca Nationala a Romaniei a fost, este și va fi la datorie.
Acum 25 de ani, în spațiul actualei săli Mitiță Constantinescu, cu o mână de oameni cu ambiții mari, sub aripa BNR, se năștea piața de capital modernă. 25 de ani mai târziu avem o bursă evoluată, emergentă, independentă, pe picioarele ei. Deși plecată din casa în care s-a născut și a copilărit, mutată astăzi “la casa ei”, Bursa de Valori București rămâne apropiată de Banca Centrală, iar cooperarea dintre cele două instituții continuă.
Doamnelor și domnilor, este o zi de sărbătoare pentru piața de capital românească. Bursa de Valori București s-a dezvoltat semnificativ în ultimii 25 de ani și continuă să o facă.
Viitorul pe care îl vom scrie împreună va fi mai degrabă despre amplificarea misiunii noastre comune iar faptul ca suntem azi aici, împreună, va accelera îndeplinirea misiunii noastre.
BNR vă transmite gânduri bune, felicitări pentru realizările acestui prim sfert de secol, speranța, dar și susținerea, în vederea continuării parcursului pe viitor. Vă uram ca în următorul sfert de secol să creșteți cel puțin la fel de bine, frumos și sănătos ca până acum.
Vă adresez sincere felicitări și vă mulțumesc!
Bursa de Valori București, 20 noiembrie 2020