Versiune pregatită pentru susținere
Bună dimineața, doamnelor și domnilor,
În primul rând, vă mulțumesc pentru faptul că ați acceptat invitația de a participa la al treilea eveniment de lansare a unor de lucrări de specialitate, ce face parte din proiectul dedicat aniversării a 140 de ani de la înființarea BNR. Volumele de lucrări cu privire la stabilitatea financiară care sunt lansate astăzi au fost elaborate de economiști din cadrul BNR, având în unele cazuri și colaboratori din afara instituției.
Stabilitatea financiară are rădăcini vechi în istoria economiei teoretice și aplicate, dar abordarea instituționalizată a problemelor de stabilitate financiară a survenit relativ recent, în urma efectelor severe pe care le-a avut criza financiară din 2008-2009 asupra economiei globale.
Unul dintre pionerii stabilității financiare a fost Andrew Crockett, director general BRI, care a spus încă din anul 2005 că stabilitatea prețurilor, obiectivul principal recunoscut al băncilor centrale, nu asigură automat stabilitatea financiară. Mai târziu, în anul 2009, Raportul de Larosière a recomandat realizarea unui cadru instituțional care să asigure stabilitatea prețurilor și salvgardarea stabilității macrofinanciare, cu precizarea că la al doilea obiectiv contribuie și autoritățile pieței financiare nebancare, precum și guvernele, prin politica fiscală. De aceea, aranjamentul instituțional la nivelul Uniunii Europene a prevăzut înființarea Comitetului European de Risc Sistemic (CERS), condus de președintele BCE, dar funcția de stabilitatea financiară nu este încredințată exclusiv Băncii Centrale Europene. Același model instituțional a fost preluat în România, prin înființarea Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială, din care fac parte BNR, ASF și Guvernul României.
Un alt pionier a fost Ben Bernanke, președinte al Rezervei Federale în perioada crizei din 2008 și laureat al Premiului Nobel în anul 2022 pentru studiul crizelor financiare. Povestea acestui economist este una extrem de interesantă. În teza sa de doctorat a investigat cauzele ce au condus la Marea Depresiune din anii ‘30. Prietenul său din facultate, Mark Gertler, alături de care a elaborat ulterior o serie de lucrări foarte valoroase, este economistul cu unele dintre cele mai importante contribuții științifice aduse în domeniul crizelor și al fricțiunilor financiare. Destinul face ca Rezerva Federală sa-l aibă guvernator în timpul crizei financiare din 2008-2009 tocmai pe Ben Bernanke, care a introdus conceptul de accelerator financiar, iar în lucrările sale vorbește cu precădere despre fricțiuni financiare, evaluarea activelor sau canalul creditului.
Aș putea spune că episodul crizei financiare globale a adus într-un fel o revoluție în domeniul gândirii macroeconomice, prin redefinirea modului în care pot fi asigurate echilibrele macroeconomice: asigurarea stabilității prețurilor este o condiţie necesară, dar nu suficientă pentru stabilitatea financiară, aceasta din urmă fiind adresată prin instrumente specifice, dedicate. Astfel, a apărut politica macroprudențială, cel mai tânăr membru din familia politicilor macroeconomice. Din acest unghi de vedere, pot spune că domeniul de cercetare, asociat stabilității financiare și politicii macroprudențiale, nu beneficiază de mulți ani de analize și investigații, cum este cazul politicilor macroeconomice clasice, precum cea monetară sau fiscală.
După 2010, mulți economiști de renume și-au îndreptat interesul pentru analiza unor probleme de interes pentru stabilitatea financiară. Aș vrea să-l menționez în acest sens pe Lars Svensson, cel care a introdus conceptul de țintire a inflației, strategie utilizată inclusiv de către BNR, și care a fost între 2007 și 2013 vice-guvernator al Băncii Suediei, cea mai veche bancă centrală din lume. După ce și-a dedicat o mare parte din cariera academică domeniului politicii monetare, acesta și-a îndreptat atenția către politica macroprudențială, devenind chiar membru al comitetului științific consultativ al CERS în 2019.
Apreciez calitatea lucrărilor pe care le veți dezbate astăzi. Cred că și discuțiile de azi vor aduce contribuții suplimentare în acest domeniu, atât de viu, al teoriei și practicii economice. Vă urez succes și încă o dată îi felicit pe autori.
București, 25 ianuarie 2023