Domnule Președinte al Consiliului Concurenței,

Domnule Președinte al Camerei de Comerț a României,

Doamnelor și Domnilor,

Conferința pe care o organizați astăzi pleacă, așa cum apare deja din chiar titlul ei, de la două chestiuni – concurență și competitivitate – care, dacă sunt la un nivel ridicat – nu pot să aibă decât un efect benefic pentru economie și societate. Cele două concepte sunt indiscutabil legate: creșterea concurenței duce la creșterea competitivității și ambele sunt expresia bunei funcționări a unui număr mare de companii într-o economie de piață. Pe cât de simplă este această afirmație pe atât de complicată este crearea acestei sinergii a binelui în economie. Vreau să spun de la bun început că pentru reușita acestei sinergii este nevoie nu doar de companiile și firmele mari și mici ale economiei românești, ci și de multe dintre instituțiile noastre, printre care Consiliul Concurenței are un rol extrem de important.

Întrebarea, care nu este formulată direct, dar la care cred că această conferință va răspunde – așa cum rezultă din programul ei – este: cât de departe sau aproape suntem de această sinergie despre care vorbeam pentru economia românească.

Economia românească este în al 9-lea an de creștere economică neîntreruptă, ceea ce desigur este o performanță. Este însă economia românească mai competitivă și mai concurențială? Este adevărat că economia României s-a schimbat enorm în ultimii 10 de ani. S-au făcut multe reforme și schimbări instituționale. Multe dintre rezultatele noastre bune au fost catalizate de calitatea noastră de membri ai Uniunii Europene. Sper că multe alte progrese necesare vor fi făcute cu continuitate pentru a deveni membri ai zonei euro. Trebuie însă să ne canalizăm toate eforturile pentru o creştere economică sustenabilă, bazată pe competitivitate sporită. În această privință mai sunt multe de făcut.

În ultima perioadă, la Banca Națională încercăm să scoatem tot mai mult în evidență acest ultim concept pe care l-am menționat– de creștere sustenabilă – pentru că doar așa putem evita pașii înapoi și doar așa putem da consistență unui alt concept care ne frământă, strâns legat de rezultatul creșterii economice despre care vorbim: convergența reală cu economiile zonei euro.

România a făcut pași considerabili în planul convergenței reale, consemnându-se o majorare semnificativă a nivelului PIB/locuitor raportat la media zonei euro (pe baza PPS – standardul puterii de cumpărare), de la 31,7 la sută în anul 2005 la peste 60 la sută în anul 2018. Am avut cel mai puternic avans al acestui indicator dintre țările din zona noastră, aceasta și pentru că am plecat de cel mai de jos. Suntem însă acum într-un moment de inflexiune. De acum încolo convergența reală prin creșterea economiei nu va mai fi atât de ușoară. Am stimulat recuperarea decalajelor prin politici uneori prociclice încercând să facem minimum necesar în privința reformelor structurale și instituționale. N-am să mă refer astăzi la constrângerile finanțelor publice în ceea ce privește reformele structurale și implicit asupra mediului economic în general, ci la o altă componentă necesară a acestor reforme structurale care a fost determinantă pentru buna funcționare a Băncii Naționale si a altor instituții importante pentru economie: reforma instituțională.

Pentru că dacă dorim creșterea performanţei economiei pe termen lung, nu este suficient ca doar companiile private să facă eforturi pentru aceasta, ci și instituțiile să știe să-și calibreze dozajul și calitatea intervențiilor. Teza rolului instituțiilor pentru o bună economie de piață are o largă susţinere în literatura de specialitate. Precizez de la bun început că nu am în vedere doar instituţiile guvernamentale, ci mă refer la instituţii ale economiei de piaţă în sens larg.

Calitatea instituţiilor condiționează direct și indirect dezvoltarea economică. Existenţa unor instituţii puternice este cel mai bun indicator al dezvoltării structurale şi al capacităţii unui stat de a crea bunăstare pe termen lung. Este deja demonstrat și acceptat că ţările cu calitate instituţională ridicată sunt şi cele care avansează mai rapid din perspectiva tehnologiei şi a competitivității, generând creştere economică sustenabilă și, în cazul unei țări ca a noastră, convergență reală. Se întâmplă astfel întrucât antreprenorii se simt protejaţi în economii care oferă predictibilitate, în care le sunt garantate drepturile de proprietate, în care nu doar că există reguli clare ale jocului, dar acestea sunt şi respectate. Una dintre cele mai importante astfel de reguli este concurența corectă, care ar trebui să se manifeste la nivelul tuturor agenţilor economici, fie că vorbim de persoane fizice, companii sau stat. Înseamnă că sustenabilitatea creşterii economice ca generator de convergență reală este intrinsec legată de CONCURENȚĂ şi COMPETITIVITATE. Buna funcţionare a mecanismelor economiei de piaţă depinde de buna funcționare a celor două aspecte care pot fi determinate fundamental de modul cum instituțiile noastre știu să se implice în economie. Calitatea instituţiilor este așadar un factor indispensabil al dezvoltării economice pe termen lung. Nu doar mărimea impozitelor contează, ci și povara birocrației, domnia legii, timpul și costurile cu obținerea de avize și autorizații sau disciplina contractuală. Politicile destinate mediului de afaceri trebuie să ofere soluții structurale, care să aducă transparență, predictibilitate și competitivitate. Un mediu de afaceri prietenos, favorabil investițiilor, este un element-cheie al progresului și dezvoltării sustenabile a României.

Și ar mai trebui subliniat un aspect care de multe ori condiționează calitatea instituțiilor: independența funcțională. Doar o instituție care știe că profesionalismul și binele public sunt adevăratele constrângeri de funcționare, și nu obediența sau interesul privat poate contribui la consolidarea climatului de afaceri. Banca Națională a României a fost printre primele instituții care a înțeles și implementat acest concept, beneficiind desigur și de un cadru de jure și de facto care a protejat-o, relativ, de interferențe și presiuni din partea unor terțe părți. Dar sunt tot mai multe instituții românești care știu că aceasta este menirea lor, iar Consiliul Concurenței este – așa cum a demonstrat în ultimii ani – una dintre ele.

Totodată o bună colaborare instituțională este nu doar de dorit, ci absolut necesară pentru atingerea obiectivelor de care vorbim. Până la urmă această colaborare se poate vedea și în împărtășirea unor obiective punctuale. Salut faptul că la nivelul Consiliului Concurenței s-au dezvoltat instrumente menite să stimuleze concurenţa şi să limiteze creşterile de preţ, prin îmbunătăţirea gradului de transparență la nivelul consumatorilor, cum este Monitorul prețurilor pentru alimente și carburanți. Aceasta va permite monitorizarea și compararea preţurilor produselor alimentare şi carburanţilor, ceea ce va accentua concurența între companiile de pe aceste piețe, cu efecte benefice asupra calității produselor, preţurilor acestora, precum și asupra serviciilor oferite. Toate aceste aspecte ajută și banca centrală în politica sa antiinflaționistă și aduce în consecință beneficii publice consistente.

Doamnelor și domnilor,

Este esențială, în opinia mea, implicarea nu doar a specialiștilor în macroeconomie, ci și a reprezentanților mediului de afaceri în dezbaterea publică a unor probleme cruciale pentru dezvoltarea economiei și a societății românești. Iar evenimente de tipul celui organizat de dumneavoastră astăzi merită salutate, întrucât creează și un cadru propice pentru discuții de substanță pe o temă de mare importanță.

Așadar vă urez succes nu doar astăzi, la aceste discuții, dar mai ales în implicarea dumneavoastră în economie și societate.

CCIR Business Center, Bucureşti, 18 noiembrie 2019