Intervenție în cadrul dezbaterii online „Pulsul Pieței Financiare”

Cristian Popa, membru CA al BNR


Discutăm deja despre revenire economică și asta e bine, însă nu trebuie să uităm că totul a originat dinspre sectorul sănătății publice, de aceea trebuie să urmărim cu atenție cifrele de pe acest plan. Trebuie de asemenea spus că acționăm într-un mediu de incertitudine neobișnuit de mare. Poza la nivel macroeconomic nu am putea spune că este roz, deficitele gemene lasă puțin loc de acțiune decidenților și ridică anumite provocări, de aceea este foarte important să folosim oportunitățile ce apar, ca sectorul public să fie capabil să atragă miliardele de euro pe care Uniunea Europeană le pune “pe masă” de exemplu. Este o oportunitate extraordinară pentru România, dar depinde de noi, de capacitatea de a-i atrage, banii nu vor veni pur și simplu, iar istoricul nostru cu fondurile europene nu este extraordinar. Aparatul guvernamental trebuie să fie suplu, flexibil, competent și orientat spre rezultate pentru a atrage aceste capitaluri.

Este destul de clar că în trimestrul II vom avea o contracție foarte puternică a economiei. Deja cifrele arată fără echivoc lucrul acesta – producția industrială a scăzut foarte mult în martie și aprilie în România, vânzările cu amănuntul au scăzut puternic în aprilie, astfel e destul de clar că în trimestrul II vom avea o scădere abruptă a activității economice. Analiștii independenți estimează în jur de 14% corecție.

Dar aceasta nu mai este o noutate, întrebarea acum este cât de repede ne revenim, mai exact cât de repede va recupera economia în trimestrul III și IV și care vor fi efectele și mărimea valului doi de contagiune. Revenirea este destul de certă, însă nu trebuie să ne relaxăm prea tare. Trebuie să spunem că acest nou val va avea și efecte la nivel economic, consumul ar putea avea de suferit în continuare dacă pandemia este scăpată de sub control, acest lucru ar putea prelungi practic perioada de activitate economică redusă și întârzia revenirea. De aceea trebuie reamintit: de aici încolo depinde de fiecare dintre noi, individual, să nu subestimăm acest virus până nu există un vaccin, riscurile venind dinspre domeniul sănătății publice rămân, și nu sunt mici.

Dar să încercăm să rămânem pe partea pozitivă a lucrurilor, pentru că vorbim despre revenire, să ne uităm și la părțile bune: se întâmplă deja, activitatea economică își revine, însă cred că această revenire va fi graduală, ar putea trece ceva timp până vom atinge nivelurile pre-criză.

Câteva lucruri despre BNR: banca centrală a venit cu un pachet extins de măsuri, de la reducerea ratei dobânzii și achiziționarea de titluri de stat, la furnizarea de lichiditate și până la măsuri prudențiale și de reglementare, toate în sensul relaxării condițiilor din piața financiară. Rezultatele s-au văzut, piețele funcționează bine în acest moment, iar costul de finanțare al economiei reale s-a redus, nivelul de tensiune s-a redus de asemenea semnificativ față de perioada martie-aprilie, provocări rămân, însă sectorul bancar este într-o poziție bună astfel încât să le facă față. Mai nou avem și o linie REPO de finanțare de 4,5 miliarde euro cu BCE, pentru a veni în întâmpinarea posibilei apariții a unui necesar semnificativ de lichiditate.

Vom continua să acționam profesionist, să furnizăm lichiditate băncilor și să monitorizăm atent piețele, așa cum o facem mereu.

Pandemia cere și ne împinge spre schimbare. Cred că este momentul perfect pentru reforma statului, pentru debirocratizare și liberalizare, pentru reformele structurale de care vorbim de peste un deceniu, iar dacă nici acum nu le facem, când este mare nevoie de ele, atunci când? Mai trebuie spus un lucru, agențiile de rating vor continua să ne monitorizeze, în trimestrul IV toate cele trei agenții își vor actualiza perspectiva pentru România, vor reface calculele și se vor uita la sănătatea finanțelor publice, iar dacă ne vor găsi tot indeciși sau cu cheltuieli nesustenabile, atunci riscul să ne fie coborât ratingul de țară este destul de mare. Totul depinde de noi însă, de deciziile care se vor lua în perioada următoare.

Moderator : În privința cursului, în comparație cu celelalte monede din regiune, cum stăm?

Când vine vorba de curs, cuvântul ce descrie cel mai bine situația este “stabilitate”; vorbind pe cifre, avem cel mai stabil curs din regiune: de la începutul anului forintul unguresc s-a depreciat cu aproape 8%, coroana cehească cu aproape 6%, zlotul polonez cu 5-6%, leul românesc cu 1,45%.

BNR acționează pentru asigurarea stabilității prețurilor și a stabilității financiare și știm căci cursul este văzut ca un indicator de stabilitate financiară de către români, de aici și atenția specială pe care BNR o acordă acestuia.

Când vorbim despre dobânzi, în opinia mea cred că ne uităm spre o reducere graduală, treptată, a dobânzilor, fără a destabiliza cursul. Cuvintele Guvernatorului, care a fost foarte transparent de altfel pe acest subiect, sunau cam așa: “continuarea unei tendințe sustenabile de scădere treptată a ratelor de dobândă; măsurile fiind atent calibrate astfel încât să nu se descurajeze economisirea internă”.

De regulă, o reducere a dobânzii este urmată, aproape imediat, de o depreciere a monedei. Alte state, în care euro este mai puțin folosit, nu au probleme în a-și lăsa moneda să se deprecieze cu procente multe. La noi însă, unde chiar și o depreciere cu 1 ban a cursului constituie „breaking news” și unde populația este foarte sensibilă la cea mai mică variație a acestuia, banca centrală este nevoită să cântărească cu mare atenție orice decizie de reducere a dobânzii, dată fiind legătura strânsă dintre aceasta și deprecierea cursului.

Importantă este de asemenea și economisirea internă, în moneda locală, nu vrem să o descurajăm, economia reală, dar și Guvernul își bazează finanțarea pe depozitele bancare constituite de populație și companii. Astfel, trebuie să cântărim bine orice decizie luăm, de aici și gradualitatea măsurilor, nu vrem să luăm decizii pripite. Depozitele românilor au crescut și în pandemie, față de acum un an depozitele sunt cu 14% mai mari. Rata de creștere este mult peste rata de creștere a creditelor.

Cu toate acestea, și fără implicații negative asupra cursului sau economisirii, Consiliul de administrație al BNR a hotărât reducerea în două rânduri a dobânzii, scăzând rata de politică monetară de la 2,5% la 1,75%, și îngustarea coridorului, pe cale de consecință rata ROBOR a coborât de la 2,8% la 1,9%, astfel costul de finanțare pentru economia reală s-a redus.

Suntem atenți și la inflație, desigur, în ultimele luni Indicele Prețurilor de Consum (IPC) a scăzut, chiar sub ținta BNR, acest aspect este pozitiv, însă îl monitorizăm cu atenție în continuare.

Moderator : Ministrul finanțelor spunea că vom avea un deficit de 6,7% și o scădere economică de 2,2%. Cât de mari vor fi dezechilibrele macroeconomice în acest an?

Când vine vorba de deficit, trebuie spus că uitându-ne la pachetul de măsuri implementat la nivel fiscal-bugetar și monetar vedem multe măsuri care au fost adoptate și în alte țări. Desigur că sunt și voci care spun că măsurile, cel puțin la nivel fiscal-bugetar, nu sunt de aceeași amploare ca în alte țări. Dar nu putem compara mere cu pere, pentru că noi am pornit cu un handicap major, deficitul bugetar era deja foarte mare din 2019.

De fapt, deficitul bugetar a crescut începând din 2015 foarte rapid, am avut în 2019 cel mai mare deficit bugetar din Europa. Am intrat în această criză dezarmați complet, degeaba ne comparăm cu Germania, care poate să facă pachete de stimulare de 9-10-15% din PIB, Germania a avut surplusuri bugetare în anii anteriori, noi am avut deficite foarte mari. Noi am crescut deficitul atunci când economia era în plin avânt economic, ceea ce este total contraindicat în orice manual de economie.

În cuvinte simple, am intrat cu muniție redusă în această criză și nu putem să ne așteptăm la stimuli foarte mari pentru că deficitul nu poate să crească foarte mult, oricum era deja mare, și dacă ar crește foarte mult nu am putea să îl finanțăm, deja discutăm de un deficit bugetar de 7% din PIB, iar pandemia nu a fost eliminată.

În încheiere aș vrea să spun că nevoia te învață, astfel și noi, românii, ar fi bine să învățăm să fim eficienți și chibzuiți, să folosim puținul rămas cu cap, să prioritizăm și, foarte important, să facem reforme. Deocamdată plătim nota de plată pentru excesele din trecut.


Dezbatere organizată de Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România în format videoconferință, 30 iunie 2020.