Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administrație.
În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și perspectiva evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.
În discuțiile privind evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a scăzut semnificativ în martie 2023, la 14,53 la sută, de la 15,52 la sută în februarie, reducându-se astfel considerabil față de nivelul de la finele anului trecut, de 16,37 la sută. S-a observat că dinamica inflației a înregistrat în trimestrul I 2023 prima scădere din ultimele 9 trimestre, așa cum s-a anticipat, și că aceasta a fost antrenată în principal de componentele exogene ale IPC, care și-au accentuat impactul dezinflaționist în acest interval, ca urmare a descreșterii ample a dinamicilor prețurilor combustibililor și energiei electrice, sub influența unor efecte de bază consistente și a modificării începând cu 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie.
La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a stopat ascensiunea în trimestrul I, în condițiile în care, după ce s-a mărit sub așteptări în primele două luni ale anului, ea a scăzut în martie la 14,6 la sută – nivel similar celui din decembrie 2022 –, pe fondul decelerării mai pronunțate decât s-a anticipat a creșterii prețurilor alimentelor procesate. În același timp, subcomponenta non-alimentară a inflației de bază și-a temperat semnificativ creșterea de dinamică anuală, dar în condițiile înregistrării unor majorări lunare consistente sau mai accentuate de prețuri pe segmentul mărfurilor nealimentare și pe cel al serviciilor, justificate doar parțial de mărirea începând cu 1 ianuarie 2023 a cotei TVA pentru sectorul HoReCa, au remarcat mai mulți membri ai Consiliului.
În urma analizei, membrii Consiliului au convenit că recentul comportament al inflației CORE2 ajustat are ca determinanți majori efecte de bază dezinflaționiste, descreșteri ale cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, precum și ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, evidențiată inclusiv de sondaje de specialitate, îndeosebi în cazul agenților economici din industrie, servicii și comerț. Acțiunea acestor factori a contrabalansat integral influențele de sens opus ce au continuat să vină în acest interval din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor materiale și salariale crescute, precum și din conservarea marjelor de profit, în contextul rezilienței cererii de consum, dar și din scumpirea unor bunuri de consum importate.
A fost semnalată în acest context inflexiunea produsă în debutul anului curent în evoluția dinamicii anuale a prețurilor de producție din industrie pentru piața internă, care, după doi ani de ascensiune, a consemnat scăderi notabile în intervalul ianuarie-martie 2023, ca urmare a decelerării creșterii prețurilor și în cazul bunurilor de uz curent. Expectațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari și-au accentuat însă fluctuațiile, menținându-se astfel deasupra intervalului țintei în primele patru luni ale anului, iar puterea de cumpărare a consumatorilor și-a stopat erodarea în ianuarie-februarie, în condițiile în care dinamica anuală a salariului net nominal a egalat-o pe cea în scădere a inflației, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului.
În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că noua variantă provizorie a datelor statistice reconfirmă creșterea peste așteptări a activității economice și în trimestrul IV 2022, într-un ritm trimestrial doar ușor încetinit, de 1,0 la sută, față de 1,2 la sută în trimestrul III, ce implică o nouă mărire a excedentului de cerere agregată în acest interval.
Se reconfirmă, de asemenea, accelerarea creșterii anuale a PIB în trimestrul IV 2022, la 4,5 la sută, de la 3,7 la sută în precedentele trei luni, dar în condițiile unei structuri schimbate a cererii agregate, au observat membrii Consiliului. Conform noilor date, consumul gospodăriilor populației a redevenit în ultimul trimestru al anului trecut principalul determinant al creșterii economice, iar aportul substanțial al acestuia a fost urmat la mică distanță de cel al formării brute de capital fix. Totodată, impactul exportului net a rămas doar marginal contracționist, în condițiile în care volumul importurilor a consemnat în acest interval o scădere vizibil mai amplă de dinamică decât volumul exporturilor de bunuri și servicii. Drept urmare, deficitul balanței comerciale și-a înjumătățit ritmul anual de creștere, iar cel de cont curent și l-a redus chiar mai pronunțat, beneficiind și de ameliorarea evoluției soldului balanței veniturilor secundare, pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.
Referitor la perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o încetinire modestă a creșterii economiei pe ansamblul trimestrelor I și II 2023, după avansul constant peste așteptări al PIB din trimestrele precedente, ceea ce implică o restrângere mai moderată a excedentului de cerere agregată în acest interval decât s-a anticipat în februarie 2023 și de la un nivel relativ mai ridicat, precum și o decelerare ușoară a creșterii anuale a PIB în primele trei luni ale anului curent față de perioada similară din 2022.
S-a apreciat că, potrivit celor mai recenți indicatori cu frecvență ridicată, creșterea în termeni anuali a economiei a continuat să fie susținută în trimestrul I 2023 prioritar de consumul privat, dar și de formarea brută de capital fix într-o proporție însemnată. În același timp, din partea exportului net este posibil un impact neutru sau chiar marginal expansionist, dat fiind decalajul pozitiv consemnat în ianuarie-februarie 2023 între dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii și cea a importurilor, pe fondul scăderii mult mai pronunțate a celei din urmă, probabil inclusiv ca efect al ameliorării raportului de schimb. Acestea au avut drept consecință și o reducere semnificativă a deficitului comercial și a celui de cont curent în raport cu primele două luni ale anului precedent, au remarcat membrii Consiliului.
În ceea ce privește piața muncii, membrii Consiliului au evidențiat caracterul mixt al semnalelor transmise de noile date și sondaje de specialitate, arătând că efectivul salariaților din economie a continuat să-și tempereze ritmul de creștere în intervalul ianuarie-februarie 2023, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accelerat scăderea în prima lună a trimestrului II, în timp ce rata șomajului BIM s-a redus până la 5,4 la sută în martie, după creșterea la 5,7 la sută în trimestrul IV 2022, iar intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au majorat în aprilie peste nivelurile medii din ultimele trei trimestre.
În același timp, s-a observat că salariul mediu brut nominal și-a accelerat ceva mai pronunțat creșterea anuală de două cifre în primele două luni din 2023, inclusiv ca urmare a majorării salariului minim brut pe economie și a celui din construcții, iar costul unitar cu forța de muncă din industrie a continuat să-și mărească dinamica anuală deosebit de înaltă.
S-a apreciat că evoluțiile fac posibilă o întrerupere a tendinței de atenuare a gradului de tensionare a pieței muncii din precedentele două trimestre, precum și o creștere a presiunilor asupra salariilor în mediul privat de natură să mărească peste așteptări costurile unitare cu forța de muncă, având în vedere inclusiv deficiențele structurale ale pieței, dar și eventuale majorări suplimentare acordate în sectorul bugetar. Este totuși de așteptat ca, în unele domenii, creșterile să fie moderate de constrângeri la nivelul firmelor venite din costurile mari și din condițiile financiare înăsprite, dar și de slăbirea cererii pe plan intern și extern, precum și de perspectiva unei dezinflații relativ alerte în acest an, au susținut unii membri ai Consiliului.
Totodată, sistarea în viitor a măsurilor de sprijin guvernamental, precum și nevoia de tehnologizare, ar putea conduce, în contextul costurilor ridicate, la noi restructurări sau falimente de firme, iar efecte tot mai pregnante asupra pieței muncii vor exercita probabil și extinderea automatizării și digitalizării, dar și recursul în creștere la angajați extracomunitari, au reiterat mai mulți membri ai Consiliului.
În discuțiile privind condițiile financiare, membrii Consilului au evidențiat relativa încetinire a mișcării descendente a principalelor cotații ale pieței monetare interbancare din luna aprilie și poziționarea acestora față de rata dobânzii de politică monetară, precum și micile oscilații înregistrate de randamentele titlurilor de stat – relativ în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune –, sub influența revizuirilor succesive ale așteptărilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicii monetare a Fed, în contextul turbulențelor din sistemul bancar.
Totodată, s-a remarcat că rata de schimb leu/euro s-a menținut în aprilie la valori ușor inferioare celor prevalente în semestrul I 2022, pe fondul atractivității relative ridicate a plasamentelor în lei, dar și al soldului ameliorat al schimburilor comerciale cu exteriorul, context în care moneda națională s-a apreciat semnificativ față de dolarul SUA, dată fiind reluarea tendinței de slăbire a acestuia în raport cu euro.
Riscuri la adresa evoluției cursului de schimb al leului continuă totuși să vină din dimensiunea considerabilă a dezechilibrului extern, precum și din creșterea incertitudinilor asociate consolidării bugetare în actuala conjunctură economică și socială, au atenționat unii membri ai Consiliului. S-a convenit, însă, că în perspectivă apropiată vor rămâne probabil prevalente influențele de sens opus decurgând din diferențialul ratelor dobânzilor interne, inclusiv în contextul expectațiilor privind deciziile de politică monetară ale Fed și BCE, precum și al percepției general favorabile asupra riscului asociat piețelor financiare din regiune.
În același timp, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a încetinit și mai evident descreșterea în martie, reducându-se doar marginal față de luna anterioară, la 10,2 la sută, în condițiile în care noua scădere moderată de ritm consemnată de componenta în lei, inclusiv pe fondul reducerii aportului programelor guvernamentale de sprijin, a fost acompaniată de accentuarea ușoară a trendului ascendent al variației deosebit de înalte a creditului în valută. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să descrească relativ alert, ajungând la 67,8 la sută în martie, de la 68,3 la sută în februarie.
În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au remarcat că noile evaluări reconfirmă perspectiva inflației evidențiată în prognoza din luna februarie, indicând scăderea pe mai departe a ratei anuale a inflației pe o traiectorie aproape similară celei anticipate anterior. Prin urmare, rata anuală a inflației va coborî probabil la nivelul de o cifră în următorul trimestru și la 7,1 la sută în decembrie 2023, față de 7,0 la sută în proiecția precedentă, iar apoi se va reduce la 4,2 la sută în decembrie 2024, la fel ca în prognoza anterioară, și la 3,9 la sută în martie 2025, rămânând ușor deasupra intervalului țintei la finele orizontului prognozei.
S-a observat că descreșterea ratei anuale a inflației va fi antrenată în continuare de factori pe partea ofertei, al căror impact dezinflaționist este așteptat să crească progresiv în următoarele trimestre și să afecteze puternic evoluția componentelor exogene ale IPC, dar și dinamica inflației de bază într-o oarecare măsură. Principalele influențe sunt anticipate să decurgă din efecte de bază dezinflaționiste și din corecții descendente ale cotațiilor unor mărfuri – inclusiv ale materiilor prime agroalimentare, pe fondul detensionării piețelor en-gros –, precum și din ameliorarea considerabilă a funcționării lanțurilor globale de producție și aprovizionare, cărora li se alătură impactul prezumat al actualei configurații a schemelor de plafonare a prețurilor la energie.
Persistă totuși incertitudini legate de dinamica viitoare a prețului combustibililor, dependentă de mișcarea cotației petrolului, dar și în ceea ce privește evoluția în perspectivă a prețurilor LFO, precum și a prețurilor altor produse agroalimentare, având în vedere, pe de o parte, condițiile climaterice adverse și șocurile ce au afectat producția de legume pe plan european și regional în perioada recentă, iar, pe de altă parte, existența premiselor pentru un an agricol bun pe plan intern, au convenit membrii Consiliului.
Din partea factorilor fundamentali sunt de așteptat presiuni inflaționiste mai intense decât în evaluările anterioare, și în atenuare mai graduală, au concluzionat membrii Consiliului, dată fiind perspectiva restrângerii treptate a excedentului de cerere agregată și de la nivelul în creștere atins în trimestrul IV 2022, implicând închiderea acestuia doar la finele orizontului prognozei. Totodată, dinamica costului unitar cu forța de muncă va mai crește probabil pe ansamblul anului curent, deși mult mai modest decât în 2022, au apreciat unii membri ai Consiliului.
S-a sesizat că inflația de bază va recepta însă tot mai pregnant influențele dezinflaționiste decurgând din efecte de bază și din ajustări descendente ale cotațiilor mărfurilor – îndeosebi pe segmentul alimentelor procesate –, precum și din ameliorarea funcționării lanțurilor globale de valoare adăugată. Acestora li se vor alătura cele generate de descreșterea treptată, dar mai rapidă decât în prognoza precedentă, a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, precum și a dinamicii prețurilor importurilor, de la un nivel totuși în creștere și în trimestrul I 2023 și superior celui anticipat. În același timp, efectele inflaționiste venite din costurile și marjele de profit ale firmelor se vor atenua probabil în scurt timp, iar apoi se vor epuiza, inclusiv pe fondul slăbirii cererii de consum și al tendinței de temperare a inflației, au susținut mai mulți membri ai Consiliului. În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat este așteptată să scadă treptat din trimestrul II 2023, coborând la 9,3 la sută în decembrie 2023, față de 9,8 la sută în proiecția anterioară, și la 4,3 la sută la finele orizontului proiecției, comparativ cu nivelul de 4,7 la sută anticipat anterior pentru luna decembrie 2024.
Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că, în contextul inflației și al costurilor încă ridicate, precum și pe fondul conduitei politicii monetare și al consolidării fiscale, creșterea economică este așteptată să decelereze în 2023 și în 2024, dar mai modest pe ansamblul perioadei decât s-a anticipat anterior, în condițiile evoluției robuste din semestrul II 2022 și ale accelerării atragerii de fonduri europene, inclusiv a celor aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva face probabilă o restrângere relativ mai lentă a excedentului de cerere agregată și de la un nivel peste așteptări atins în trimestrul IV 2022, implicând închiderea acestuia la finele orizontului prognozei, cu o întârziere de trei trimestre față de proiecția precedentă.
S-a observat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, însă în condițiile încetinirii creșterii acestuia, mai ales în 2024, pe fondul ratelor mărite ale dobânzilor la creditele și depozitele populației, al evoluțiilor de pe piața muncii și al incertitudinii generate de prelungirea războiului din Ucraina, compensate doar parțial ca impact de refacerea puterii de cumpărare a populației, odată cu scăderea ratei inflației.
S-a remarcat, totodată, că la creșterea economică va continua să contribuie consistent și formarea brută de capital fix, a cărei dinamică este așteptată să scadă semnificativ în 2023 și să crească ușor în 2024, dar să rămână deosebit de înaltă din perspectivă istorică, în condițiile atragerii unui volum însemnat de fonduri europene aferente cadrelor financiare multianuale și programului Next Generation EU, într-un mediu intern și extern marcat însă de incertitudini și costuri încă ridicate, precum și de condiții financiare înăsprite.
În același timp, din partea exportului net este posibil un impact economic neutru în anul curent, însă unul ușor contracționist în 2024, au apreciat membrii Consiliului, evidențiind scăderea relativ mai temperată de dinamică anticipată a fi consemnată de volumul exporturilor de bunuri și servicii în 2023, precum și probabila reaccelerare ceva mai vizibilă a creșterii volumului importurilor în anul viitor, în corelație cu dinamica absorbției interne și cu evoluția cererii externe.
Prin urmare, deficitul de cont curent, exprimat ca pondere în PIB, va cunoaște probabil o corecție apreciabilă în anul curent, inclusiv pe fondul ameliorării raportului de schimb și a soldului balanței veniturilor primare, însă se va reduce doar ușor în 2024, menținându-se astfel mult deasupra standardelor europene, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului. S-a susținut în acest context necesitatea ajustării consistente, printr-un mix de politici, a deficitului de cont curent și a celui bugetar, care, prin dimensiunea și îngemănarea lor, reprezintă vulnerabilități majore și induc riscuri la adresa inflației, primei de risc suveran și, în final, a sustenabilității creșterii economice.
Perspectiva activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să fie marcată totuși de incertitudini și riscuri însemnate în contextul prelungirii războiului din Ucraina, precum și de cele decurgând din turbulențele în sistemele bancare din SUA și Elveția, ce ar putea exercita efecte adverse pe plan intern în principal prin afectarea economiilor statelor dezvoltate și a costurilor de finanțare în Europa Centrală și de Est, au subliniat membrii Consiliului.
Inclusiv din această perspectivă, a fost reiterată importanța atragerii fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor, dar este esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare și a tranziției energetice, precum și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificat și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan mondial.
Incertitudini și riscuri crescute sunt însă asociate conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, evocând posibile demersuri întreprinse în vederea continuării consolidării bugetare corespunzător angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar și caracteristicile recente ale execuției bugetare, precum și potențiale majorări suplimentare de cheltuieli bugetare efectuate în actuala conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global. S-a arătat din nou că, în aceste condiții, un mix echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung, sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 6,00 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.