Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administrație.
În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.
În discuțiile privind comportamentul recent al inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației și-a accelerat peste așteptări descreșterea în primele două luni ale trimestrului IV 2023, coborând la 6,72 la sută în noiembrie, de la 8,83 la sută în septembrie, sub impactul unor noi scăderi semnificative consemnate de dinamicile prețurilor alimentelor și energiei, precum și ca efect al ieftinirii combustibililor, pe fondul diminuării cotației țițeiului.
La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat trendul descendent mai mult decât s-a anticipat, reducându-se la 9,1 la sută în noiembrie, de la 11,3 la sută în septembrie, în condițiile continuării decelerării relativ alerte a creșterii prețurilor alimentelor procesate, dar și ca urmare a scăderilor de dinamică înregistrate în acest interval de subcomponenta bunurilor nealimentare și de cea a serviciilor, după mai bine de doi ani de ascensiune aproape continuă, au remarcat membrii Consiliului.
În urma analizei, s-a convenit că recenta decelerare a inflației de bază are ca principali determinanți efecte de bază dezinflaționiste mai extinse, corecții descendente ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare și măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, dar și scăderea dinamicii prețurilor importurilor. Influențele astfel generate au fost doar în mică măsură atenuate de cele venite din transferarea în prețuri de consum a creșterilor de costuri antrenate de majorarea nivelului salarizării minime, pe fondul rezilienței cererii pe anumite segmente, au semnalat unii membri ai Consiliului.
Totodată, s-a sesizat că dinamica anuală a prețurilor de producție din industrie pentru piața internă a continuat să scadă relativ alert pe segmentul bunurilor de consum în octombrie-noiembrie, însă așteptările inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici și-au stopat ajustarea descendentă ori au înregistrat creșteri în noiembrie-decembrie, iar cele pe termen mai lung ale analiștilor bancari și-au mărit ușor distanța față de intervalul țintei. În același timp, puterea de cumpărare a consumatorilor s-a redresat mai pronunțat în luna octombrie, corespunzător saltului consemnat de dinamica anuală a salariului net real, în principal pe fondul majorării salariului minim brut pe economie și al accentuării descreșterii ratei anuale a inflației, au subliniat unii membri ai Consiliului.
În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică și-a încetinit semnificativ creșterea în trimestrul III, la 0,9 la sută de la 1,6 la sută în trimestrul anterior, dar mai puțin decât s-a anticipat, evoluție ce face probabilă o restrângere mai temperată a excedentului de cerere agregată în acest interval comparativ cu cea anticipată.
S-a observat, totodată, că menținerea dinamicii anuale a PIB în trimestrul III la un nivel modest din perspectivă istorică – la 1,1 la sută, față de 1,0 la sută în trimestrul II – este atribuibilă majorării impactului contracționist deja foarte mare al variației stocurilor și aportului consumului administrației publice, care a devenit ușor negativ în acest interval, în timp ce formarea brută de capital fix și-a reamplificat dinamica anuală la o valoare de două cifre, iar consumul privat a înregistrat o creștere în termeni anuali după stagnarea din trimestrul anterior. Totodată, exportul net a continuat să-și majoreze influența expansionistă, dată fiind mărirea și în acest interval a ecartului pozitiv dintre dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii și cea a volumului importurilor, pe fondul adâncirii mai pronunțate în teritoriul negativ a celei din urmă. Drept urmare, deficitul balanței comerciale și-a reaccentuat ușor declinul față de perioada similară a anului trecut, iar cel de cont curent a continuat să scadă semnificativ în termeni anuali, dar ceva mai modest decât în trimestrul anterior, în contextul încetinirii ritmului ameliorării soldului balanței veniturilor primare, pe seama evoluției profiturilor reinvestite, au remarcat membrii Consiliului.
Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au evidențiat indiciile atenuării ușoare a tensiunilor de pe piață oferite de cele mai recente date și sondaje de specialitate, arătând că efectivul salariaților din economie și-a stopat creșterea în termeni lunari în septembrie-octombrie și că menținerea constantă a ratei locurilor de muncă vacante în trimestrul III, după scăderea pronunțată consemnată în precedentele trei luni, s-a asociat cu o relativă stabilitate a ratei șomajului BIM, ce s-a prelungit și în primele două luni din trimestrul IV. Totodată, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp și-au accentuat scăderea în trimestrul IV 2023, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a redus semnificativ, corectându-și în mare parte creșterea din intervalul precedent.
În același timp, s-a observat că dinamica anuală de două cifre a salariului mediu brut nominal și-a încetinit ascensiunea și în trimestrul III, dar și-a reaccelerat-o în luna octombrie, sub impactul majorării salariului minim brut, în timp ce dinamica anuală a costului unitar cu forța de muncă a continuat să descrească lent în industrie în intervalul iulie-octombrie și a consemnat o scădere în trimestrul III pe ansamblul economiei. Ea rămâne însă deosebit de înaltă și preocupantă din perspectiva evoluției inflației, având în vedere și probabila reamplificare temporară a acesteia pe orizontul apropiat de timp, pe fondul majorării recente a salariului minim pe economie și la nivelul unor sectoare, au subliniat membrii Consiliului.
Totodată, presiuni suplimentare asupra costurilor salariale din mediul privat ar putea genera pe termen scurt persistența decalajelor dintre cererea și oferta de forță de muncă pe anumite segmente, inclusiv în contextul deficiențelor structurale ale pieței muncii, precum și dinamica salariilor din sectorul public, au susținut mai mulți membri ai Consiliului. S-a convenit, însă, că în sens opus sunt de așteptat să acționeze costurile ridicate ale firmelor și condițiile financiare înăsprite, precum și trendul descendent al ratei inflației și slăbirea cererii interne și a celei externe, dar și recursul crescut la angajați extracomunitari. De asemenea, este posibilă absorbirea mai evidentă în marjele de profit a eventualelor creșteri suplimentare de costuri salariale, în contextul unui comportament mai precaut al consumatorilor, au reiterat unii membri ai Consiliului. Relevante pentru evoluția condițiilor de pe piața muncii au fost considerate și implicațiile măsurilor fiscale implementate în scopul continuării consolidării bugetare, precum și tendința unor firme de a-și spori investițiile în echipamente pentru a suplini forța de muncă deficitară.
În discuțiile privind condițiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare au înregistrat noi mici scăderi în prima parte a lunii noiembrie 2023, iar ulterior au rămas relativ stabile, în timp ce randamentele titlurilor de stat s-au mărit abrupt la mijlocul trimestrului IV 2023, dar și-au reluat și și-au accentuat apoi descreșterea – în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune –, în contextul revizuirii așteptărilor investitorilor privind momentul inițierii de către Fed a ciclului de scădere a ratei dobânzii, cu impact și asupra apetitului global pentru risc.
În această conjunctură, dar și pe fondul atractivității relative încă ridicate a plasamentelor în monedă națională, cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil și în lunile noiembrie și decembrie 2023. Totodată, în raport cu dolarul SUA, leul a consemnat aprecieri în ambele luni, ca urmare a slăbirii graduale a monedei americane pe piețele financiare internaționale în acest interval.
Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb leu/euro rămân ridicate, au apreciat membrii Consiliului, evocând atât dimensiunea încă considerabilă a dezechilibrului extern și incertitudinile crescute asociate procesului de consolidare fiscală, cât și actualele tensiuni geopolitice.
În același timp, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a stopat trendul descendent din precedentele cinci trimestre, înregistrând mici creșteri în octombrie și noiembrie, până la 5,4 la sută, de la 4,5 la sută în septembrie, în condițiile în care noile scăderi pronunțate de ritm consemnate în acest interval de componenta în valută au fost mai mult decât contrabalansate de reaccelerarea creșterii creditului în lei. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat și-a reluat ascensiunea, urcând la 68,5 la sută în noiembrie, de la 68,1 la sută în septembrie.
În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au remarcat că noile evaluări reconfirmă previziunile precedente privind comportamentul pe termen foarte scurt al inflației, arătând că rata anuală a inflației este așteptată să se mărească în prima lună din anul curent și să își reia apoi scăderea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023, care cobora la 7,5 la sută în decembrie 2023, la 4,8 la sută în decembrie 2024 și la 3,3 la sută la finele orizontului proiecției.
S-a sesizat că perspectiva apropiată a inflației este atribuibilă tot factorilor pe partea ofertei în cea mai mare parte, în condițiile în care creșterea din ianuarie 2024 este antrenată de majorarea și introducerea unor taxe și impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, iar scăderea ulterioară a ratei inflației, pe o traiectorie relativ mai joasă, are ca resorturi majore efecte de bază dezinflaționiste și corecții descendente, peste așteptări în perioada recentă, ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare și țițeiului, alături de dinamica în descreștere a prețurilor importurilor.
Incertitudini și riscuri la adresa acestei perspective a inflației decurg totuși din pachetul integral de măsuri fiscal-bugetare implementat de curând în vederea susținerii procesului de consolidare bugetară, precum și din măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază ce urmează să expire în luna februarie 2024, au susținut membrii Consiliului.
În același timp, s-a convenit că din partea poziției ciclice a economiei sunt de așteptat presiuni inflaționiste mai modeste decât în prognoza precedentă, dar în atenuare mai graduală pe orizontul apropiat de timp, în condițiile în care noile evaluări indică o creștere economică mai solidă pe ansamblul trimestrelor IV 2023 și I 2024 comparativ cu prognoza anterioară, al cărei ritm trimestrial încetinește ușor față de trimestrul III 2023. În aceste condiții, excedentul de cerere agregată se va restrânge probabil ceva mai lent în acest interval decât s-a anticipat anterior, iar dinamica anuală a PIB o va depăși pe cea prognozată în luna noiembrie 2023, au remarcat membrii Consiliului.
Totodată, s-a observat că, potrivit indicatorilor cu frecvență ridicată, consumul privat a redevenit în trimestrul IV 2023 principalul determinant al creșterii economice în termeni anuali. O nouă contribuție pozitivă este posibilă totuși și din partea formării brute de capital fix , în principal pe seama activității din construcții, precum și în cazul exportului net, însă mult mai redusă, în condițiile în care variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii a continuat să o devanseze în octombrie pe cea a importurilor, dar într-o măsură sensibil diminuată. Pe acest fond, deficitul comercial și-a încetinit semnificativ scăderea în termeni anuali în prima lună a trimestrului IV, iar deficitul de cont curent s-a mărit considerabil – sub influența deteriorării abrupte a balanței veniturilor primare –, rămânând totuși pe ansamblul primelor 10 luni ale anului vizibil inferior celui înregistrat în perioada similară a anului precedent, au reliefat mai mulți membri ai Consiliului.
Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice sub așteptări din Europa, îndeosebi din Germania, pe fondul condițiilor financiare înăsprite și al dinamicii cererii externe, au subliniat membrii Consiliului.
Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au insistat din nou asupra importanței atragerii și utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice, precum și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești.
Incertitudini și riscuri crescute la adresa previziunilor decurg însă din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, au convenit membrii Consiliului, evidențiind caracteristicile execuției bugetare din anul 2023 și coordonatele programului bugetar aprobat pentru 2024, precum și implicațiile noii legislații privind pensiile și dinamica salariilor în sectorul public, ce ar putea reclama suplimentarea în perspectivă a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și al condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 6,00 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.