Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administrație.
În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.
În discuțiile privind evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației și-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II 2024, coborând în mai sub nivelul prognozat, la 5,12 la sută, de la 6,61 la sută în martie, în principal ca urmare a ieftinirii substanțiale a energiei, îndeosebi a gazelor naturale, sub influența modificărilor legislative aplicate începând cu aprilie 2024, precum și pe fondul continuării descreșterii dinamicii prețurilor alimentelor.
S-a observat că rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să scadă gradual în acest interval, așa cum s-a anticipat, reducându-se la 6,3 la sută în mai, de la 7,1 la sută în martie, în condițiile în care ritmul dezinflației a încetinit și mai mult pe segmentul alimentelor procesate, dar s-a menținut constant pe cel al mărfurilor nealimentare și a accelerat ușor în cazul serviciilor, ale căror dinamici anuale rămân însă ridicate.
Din această perspectivă, membrii Consiliului au remarcat numărul mare de factori cu acțiune divergentă ce au continuat să afecteze comportamentul inflației de bază în acest interval. S-a convenit că determinante au rămas efectele de bază dezinflaționiste și corecțiile descendente ale cotațiilor mărfurilor, care au slăbit însă ca influență sau sunt în epuizare pe segmentul alimentelor procesate, dar se extind și devin mai evidente la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflației de bază. Acestora li s-au alăturat efectele scăderii dinamicii prețurilor importurilor, precum și cele decurgând din reintrarea recentă pe un trend ușor descendent a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt ale firmelor și consumatorilor. În sens contrar au acționat moderat noile majorări de costuri unitare cu forța de muncă consemnate în primele luni ale anului curent, transferate, cel puțin parțial, asupra prețurilor unor bunuri și servicii, inclusiv pe fondul unei cereri de consum robuste și în creștere puternică în aprilie, au subliniat membrii Consiliului.
În acest context a fost evocată din nou dinamica prețurilor de producție din industrie pentru bunurile de consum, care a continuat să-și încetinească scăderea în aprilie-mai, inclusiv în condițiile reaccelerării creșterii în termeni anuali a prețurilor bunurilor de folosință îndelungată. Totodată, anticipațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari au rămas la limita de sus a intervalului țintei în luna iunie, după o coborâre marginală în mai, iar puterea de cumpărare a consumatorilor a crescut sensibil în aprilie, corespunzător evoluției dinamicii salariului net real, au semnalat membrii Consiliului.
În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică s-a revigorat în trimestrul I 2024 mai puțin decât s-a anticipat, crescând cu 0,4 la sută, după comprimarea cu 0,6 la sută în trimestrul IV 2023, astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar așteptărilor.
În același timp, avansul în termeni anuali al PIB s-a redus semnificativ în primul trimestru al anului curent, la 0,1 la sută, de la 3,0 la sută în precedentele trei luni. S-a sesizat că pierderea de ritm a fost provocată de această dată în principal de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică anuală a înregistrat o scădere deosebit de amplă, de la nivelul de două cifre foarte ridicat atins în trimestrul IV 2023, în timp ce consumul gospodăriilor populației a continuat să-și accelereze creșterea în raport cu perioada similară a anului trecut.
S-a constatat, totodată, că evoluția exportului net și-a mărit influența contracționistă în trimestrul I 2024, pe fondul majorării ușoare a ecartului dintre variația pozitivă a volumului importurilor de bunuri și servicii și cea, în continuare negativă, a volumului exporturilor. Deficitul balanței comerciale și-a menținut însă constant ritmul de creștere, iar cel de cont curent și l-a redus considerabil față de trimestrul precedent, dată fiind și accelerarea puternică a creșterii excedentului balanței veniturilor secundare în acest interval, în principal pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.
Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au discutat cele mai recente date și sondaje de specialitate, apreciind că acestea confirmă stoparea în trimestrul I 2024 a tendinței de detensionare a pieței, dată fiind și menținerea relativ constantă a ratei locurilor de muncă vacante. În același timp, s-a remarcat că efectivul salariaților din economie și-a reluat creșterea lunară în aprilie, într-un ritm alert, iar rata șomajului BIM s-a mărit doar ușor în aprilie-mai, până la 5,4 la sută, după o coborâre mai pronunțată în trimestrul I, rămânând sub nivelul mediu de 5,6 la sută înregistrat în ultimele două trimestre ale anului precedent. De asemenea, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp și-au accentuat trendul ascendent pe ansamblul trimestrului II, chiar și în condițiile unei scăderi considerabile în iunie, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii a consemnat o nouă creștere trimestrială.
Totodată, s-a observat că dinamica anuală de două cifre a salariului mediu brut nominal a continuat să crească în trimestrul I, iar în aprilie a rămas constantă. La rândul ei, dinamica similară a costului salarial unitar și-a prelungit ascensiunea în primele trei luni ale anului pe ansamblul economiei și s-a menținut la un nivel foarte înalt în industrie, iar scăderea abruptă a celei din urmă în luna aprilie a fost cu precădere rezultanta unui efect de calendar. Evoluțiile au fost considerate preocupante de către membrii Consiliului din perspectiva potențialelor efecte exercitate asupra inflației viitoare, dar și asupra competitivității externe.
În același timp, s-a convenit că decalajele persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă de pe anumite segmente ale pieței, dar mai cu seamă dinamica salariilor din sectorul public și majorarea salariului minim brut din luna iulie sunt de natură să genereze presiuni suplimentare asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat în viitorul apropiat. Influențe de sens opus ar putea totuși decurge din recenta accentuare a trendului descendent al ratei anuale a inflației și din dinamica încă scăzută a cererii externe, dar și din recursul în creștere la angajați extracomunitari, au reiterat unii membri ai Consiliului.
În discuțiile privind condițiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare au rămas cvasi-stabile în mai și au înregistrat mici scăderi ulterior, în timp ce rata medie a dobânzii la creditele noi a continuat să se reducă consistent în aprilie și mai, deși mai modest decât în luna martie. Totodată, s-a observat că randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au cunoscut o ajustare descendentă moderată la mijlocul trimestrului II, dar au urcat și au rămas apoi la nivelurile mai ridicate din luna aprilie, inclusiv în contextul fluctuației așteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, precum și al evenimentelor politice din Europa, de natură să antreneze schimbări ale sentimentului pieței financiare internaționale și ale percepției asupra riscului asociat regiunii.
În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menținut în mai‑iunie pe palierul mai înalt pe care a revenit în a doua parte a lunii aprilie. În raport cu dolarul SUA, leul a recuperat în mai pierderea de valoare consemnată în luna precedentă, dar s-a depreciat din nou în iunie, pe fondul întăririi monedei americane pe piețele financiare internaționale.
Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, au susținut membrii Consiliului, evocând deficitele gemene și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, dar și actualele tensiuni geopolitice. În perspectivă apropiată, mai pronunțate ca influență ar putea să fie însă, atractivitatea relativă a plasamentelor în monedă națională și acțiunea unor factori sezonieri.
În același timp, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit la 5,8 la sută în aprilie, după scăderea la 4,7 la sută în martie, iar în luna mai s-a situat la 5,7 la sută, în condițiile în care împrumuturile populației au continuat să-și accelereze creșterea în acest interval, în principal pe seama creditului în lei pentru consum, al cărui flux a atins în aprilie un vârf istoric și s-a diminuat doar ușor ulterior. În schimb, variația anuală a creditului acordat societăților nefinanciare și-a prelungit scăderea, sub influența descreșterii ritmului componentei în lei, contrabalansată în mică măsură ca impact de majorarea dinamicii împrumuturilor în valută ale sectorului. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a scăzut la 68,8 la sută în mai, de la 68,9 la sută în martie 2024.
În ceea ce privește perspectiva apropiată, membrii Consiliului au arătat că, potrivit recentelor date și analize, rata anuală a inflației va continua să scadă în lunile următoare pe o traiectorie semnificativ mai joasă decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din luna mai 2024, care cobora la 4,9 la sută în decembrie 2024, la 3,5 la sută în ultima lună a anului 2025 și la 3,4 la sută la finele orizontului proiecției.
S-a convenit că descreșterea va fi antrenată pe mai departe în principal de factorii pe partea ofertei, a căror acțiune dezinflaționistă va rămâne mai intensă în perspectivă apropiată decât s-a previzionat anterior, pe fondul influențelor decurgând din efecte de bază și din modificările legislative în domeniul energiei aplicate începând cu luna aprilie. Acestea vor fi resimțite cu precădere pe segmentele energie, prețuri administrate și combustibili, dar și la nivelul subcomponentelor mărfuri nealimentare și servicii ale inflației de bază, și vor fi doar în mică măsură compensate de inflexiunea anticipată a se produce în dinamica prețurilor alimentelor, sub impactul unor efecte de bază nefavorabile și al tendinței de creștere a cotațiilor unor mărfuri agroalimentare, au remarcat membrii Consiliului.
Există însă incertitudini însemnate în ceea ce privește impactul exercitat în perspectivă asupra prețurilor gazelor naturale și energiei electrice de modificările legislative aplicate în aprilie, precum și în legătură cu evoluția viitoare a cotației țițeiului și a altor materii prime, mai ales în contextul tensiunilor geopolitice, au apreciat membrii Consiliului.
Totodată, s-a observat că din partea factorilor fundamentali sunt probabile presiuni inflaționiste ceva mai intense pe orizontul apropiat de timp decât în prognoza precedentă, în condițiile în care, după restrângerea neașteptată din trimestrul I 2024, excedentul de cerere agregată este așteptat să se mărească în următoarele două trimestre ușor peste valorile previzionate anterior, iar dinamica anuală a costurilor salariale unitare se prefigurează a rămâne la un nivel de două cifre foarte înalt. Efecte dezinflaționiste tot mai evidente sunt însă de așteptat pe acest orizont de timp din decelerarea creșterii prețurilor importurilor și din ajustarea descendentă graduală a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului.
În discuțiile referitoare la perspectiva apropiată a poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări indică creșteri trimestriale semnificative ale economiei în trimestrele II și III 2024, și mai solide decât s-a previzionat anterior, implicând o redresare progresivă a dinamicii anuale a PIB în acest interval, după scăderea semnificativă din primul trimestru.
S-a observat că, potrivit indicatorilor cu frecvență ridicată, consumul privat a continuat să susțină consistent creșterea în termeni anuali a economiei în trimestrul II, iar un aport mărit este posibil din partea formării brute de capital fix, în principal pe seama activității din construcții. În cazul exportului net, se conturează însă o nouă creștere a impactului contracționist, în condițiile în care dinamica anuală a importurilor de bunuri și servicii și-a majorat semnificativ ecartul față de cea a exporturilor în luna aprilie, înregistrând un salt relativ mai amplu în teritoriul pozitiv. Pe acest fond, deficitul comercial și-a accelerat considerabil creșterea anuală, iar cel de cont curent s-a dublat în raport cu perioada similară a anului trecut, inclusiv ca urmare a deteriorării pronunțate a balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare, au semnalat în mai multe rânduri membrii Consiliului.
Membrii Consiliului au evidențiat incertitudinile și riscurile crescute ce decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri în 2024, pe fondul execuției bugetare din primele cinci luni ale anului, precum și al dinamicii salariilor din sectorul public și al impactului integral al noii legi a pensiilor. Au fost evocate însă și riscurile mari asociate conduitei acestor politici pe un orizont mai îndepărtat de timp, în contextul măsurilor fiscale și bugetare ce ar putea fi implementate în scopul realizării corecției fiscale și al poziționării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu cerințele procedurii de deficit excesiv și cu condiționalitățile atașate altor acorduri încheiate cu CE.
În același timp, s-a arătat că incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează în continuare și războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa.
Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au subliniat din nou importanța menținerii ritmului ridicat al atragerii de fonduri europene și cerința utilizării eficiente a acestora, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, considerate a fi esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare și a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.
În aprecierea unanimă a membrilor Consiliului, scăderea recentă și în perspectivă apropiată a ratei anuale a inflației pe o traiectorie semnificativ mai joasă decât cea anticipată anterior, dar și incertitudinile încă ridicate asociate evoluțiilorpe orizontul mai îndepărtat de timp, justifică o reducere prudentă a ratei dobânzii de politică monetară. Măsura vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. S-a reiterat, în acest context, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75 la sută, de la 7,00 la sută; totodată, a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75 la sută, de la 8,00 la sută, și scăderea ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,75 la sută, de la 6,00 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.