Sinteză

Evoluția inflației și cauzele acesteia

După ce a atins nivelul maxim al acestui ciclu inflaționist în noiembrie 2022, rata anuală a inflației IPC s-a înscris pe o traiectorie descendentă, coborând până la 14,53 la sută în luna martie, cu 2,23 puncte procentuale sub valoarea maximă și, respectiv, cu 1,84 puncteprocentuale mai jos față de luna decembrie 2022. În luna martie, indicatorul a depășit cu 0,4 puncte procentuale proiecția din precedentul Raport asupra inflației, în special ca urmare a evoluțiilor înregistrate în cazul grupei LFO și pe segmentul energie electrică-gaze naturale. Cu toate acestea, parcursul de ansamblu al ratei anuale a inflației IPC din intervalul analizat a fost unul favorabil, într-un context caracterizat de detensionarea piețelor materiilor prime. În acest sens, s-a remarcat în special aportul în diminuare din partea inflației combustibililor, marcată de importanteefecte de bază, însă accente favorabile s-au resimțit spre finele trimestrului și din partea inflației CORE2 ajustat, indicator care a coborât în luna martie la 14,6 la sută de la un vârf de 15,1 la sută atins în februarie. Un impact dezinflaționist important a revenit și evoluției prețurilor la energia electrică, ca urmare a extinderii sferei de aplicare a schemei de sprijin pentru plata facturilor începând cu 1 ianuarie 2023. Rata medie anuală a inflației, indicator cu un grad inerent mai ridicat de persistență, și-a continuat traiectoria ascendentă și în trimestrul I, atingând în luna martie 15,3 la sută în cazul indicelui determinat conform metodologiei naționale și 13,2 la sută pentru cel calculat conform structurii armonizate (+1,5 puncte procentuale și, respectiv, +1,2 puncte procentuale față de sfârșitul anului 2022). Astfel, ecartul față de media UE s-a majorat la 3,3 puncte procentuale, însă rata inflației din România se plasează sub nivelul înregistrat de majoritatea statelor din regiune (Bulgaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Letonia, Lituania și Estonia).

În primele trei luni ale anului, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a etalat un parcurs marcat de atingerea unui punct de inflexiune. Astfel, indicatorul și-a continuat ascensiunea în lunile ianuarie și februarie, în timp ce în luna martie, inclusiv ca efect al dinamicii alerte din urmă cu un an, acesta și-a inversat tendința ascendentă, pentru prima oară după aproape doi ani. Evoluții favorabile s-au consemnat în special pe segmentul alimentar, pe fondul corecției principalelor cotații ale materiilor prime (grâu, floarea-soarelui, porumb). În schimb, presiunile asupra costurilor salariale ale companiilor s-au amplificat, atât ca urmare a creșterii salariului minim, cât și a acceptării din partea firmelor a revendicărilor salariale survenite în urma unei perioade lungi cu inflație ridicată. Și în cazul altor categorii de costuri, presiunile au rămas ridicate și relativ persistente, inclusiv ca urmare a caracteristicilor lanțurilor de valoare adăugată, în timp ce o nouă amplificare a excedentului de cerere agregată din economie a facilitat transmisia acestora în prețurile finale. În schimb, traiectoria descendentă a anticipațiilor privind inflația, atât cele ale operatorilor economici, cât și cele formulate de analiștii bancari, a continuat să atenueze impactul șocurilor adverse de ofertă asupra dinamicii prețurilor finale ale bunurilor de consum.

Dinamica anuală a costurilor unitare cu forța de muncă a înregistrat o nouă majorare în trimestrul IV 2022, atingând 9 la sută (+0,7 puncte procentuale față de trimestrul anterior), pe fondul creșterii robuste a remunerării pe salariat (13,9 la sută), la valori sensibil superioare productivității muncii (4,5 la sută). În industrie, rata anuală a costurilor salariale unitare a consemnat o accelerare semnificativă, urcând până la 22,7 la sută în perioada octombrie 2022 – februarie 2023 (față de 15,8 la sută în trimestrul III 2022). Aceste dinamici reflectă comportamentul companiilor de a menține, pe cât posibil, schemele de personal, până la disiparea impactului șocului energetic și până la redinamizarea cererii externe. Ritmuri extrem de alerte ale ULC s-au menținut în ramuri energointensive, în timp ce dinamici mai moderate (până la 10 la sută) s-au observat în industria mașinilor și echipamentelor, în sectorul auto, în fabricarea produselor electronice, în industria de încălțăminte și pielărie, precum și în industria farmaceutică.

Politica monetară în perioada parcursă de la data Raportului precedent

În ședința din 9 februarie 2023, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. Ratele dobânzilor facilităților permanente au fost, de asemenea, menținute la 6,00 la sută pe an în cazul celei de depozit și la 8,00 la sută pe an în cazul celei de creditare. Rata anuală a inflației a scăzut la 16,37 la sută în decembrie 2022, de la 16,76 la sută în noiembrie, rămânând doar marginal deasupra nivelului prognozat, în principal ca efect al ieftinirii combustibililor, pe fondul descreșterii cotației petrolului și al aprecierii leului în raport cu dolarul SUA. În consecință, în trimestrul IV 2022, rata anuală a inflației a ajuns pe un platou, așa cum s-a anticipat, înregistrând pe ansamblul intervalului o creștere mult mai modestă față de trimestrele precedente, în condițiile accentuării impactului dezinflaționist al dinamicii agregate a componentelor exogene ale IPC, sub influența scăderii considerabile a prețului combustibililor. La rândul său, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a reaccelerat ușor creșterea în ultimele luni ale anului trecut, contrar previziunilor, mărindu-se de la 11,9 la sută în septembrie la 14,6 la sută în decembrie 2022, pe fondul continuării scumpirii alimentelor procesate, dar și al creșterilor cvasigeneralizate de prețuri consemnate pe segmentul mărfurilor nealimentare și pe cel al serviciilor. Evoluția inflației CORE2 ajustat continua să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor materiilor prime agroalimentare și ale costurilor cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțurile de producție. Acestea au fost potențate și de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și de reziliența cererii pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate. Cea mai recentă prognoză, elaborată pe baza datelor disponibile și a reglementărilor în vigoare, evidenția perspectiva descreșterii semnificativ mai alerte a ratei anuale a inflațieipână la mijlocul anului viitor decât s-a anticipat anterior, îndeosebi din trimestrul III 2023, în condițiile prelungirii schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie până la 31 martie 2025 și ale redefinirii caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023.

Războiul din Ucraina și sancțiunile asociate continuau să genereze incertitudini semnificative și să inducă riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, în principal prin efectele exercitate asupra încrederii populației și investitorilor, precum și asupra veniturilor acestora, dar și prin afectarea economiilor principalilor parteneri comerciali și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare. Totodată, riscuri proveneau și din partea absorbției fondurilor europene, în principal a celor aferente programului „Next Generation EU”, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor. Aceasta este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional. Conduita politicii fiscale pe parcursul anului 2023, configurată în vederea continuării consolidării bugetare (în contextul procedurii de deficit excesiv), deciziile de politică monetară ale Fed și BCE, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune continuau să rămână factori semnificativi de incertitudini și riscuri.

Ulterior, rata anuală a inflației s-a redus la 15,52 la sută în februarie 2023, relativ în linie cu previziunile. Scăderea a fost determinată în principal de descreșterea amplă a dinamicilor prețurilor combustibililor și energiei electrice, sub influența unor efecte de bază consistente și a modificării începând cu 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie. În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a încetinit ascensiunea ceva mai mult decât s-a anticipat, ajungând la 15,0 la sută în februarie, pe fondul unor efecte de bază dezinflaționiste și al scăderii cotațiilor unor mărfuri, mai cu seamă agroalimentare, precum și în condițiile ajustării descendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Influențe notabile, însă de sens opus, au continuat să vină, în contextul rezilienței cererii de consum, din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor materiale și salariale crescute, din mărirea marjelor de profit și din scumpirea unor bunuri de consum importate. Activitatea economică a încetinit doar ușor în trimestrul IV 2022, la 1,0 la sută, de la 1,2 la sută în trimestrul anterior (variație trimestrială), depășind astfel din nou previziunile, evoluție ce făcea probabilă mărirea excedentului de cerere agregată și în acest interval, contrar așteptărilor. Față de aceeași perioadă a anului anterior, creșterea economiei a accelerat la 4,6 la sută în trimestrul IV 2022, de la 3,8 la sută în intervalul anterior, cu principala contribuție, pentru al doilea trimestru consecutiv, a formării brute de capital fix, urmată la mică distanță de aportul consumului gospodăriilor populației. Impactul exportului net a rămas contracționist, dar s-a redus semnificativ față de trimestrul III, în condițiile în care scăderea deosebit de amplă înregistrată de dinamica anuală a volumului importurilor a devansat-o pe cea a volumului exporturilor de bunuri și servicii. Pe acest fond, soldul negativ al balanței comerciale și-a redus puternic avansul în termeni anuali, iar cel al deficitului de cont curent a scăzut cu două treimi, până la un minim al ultimilor doi ani, inclusiv ca urmare a ameliorării evoluției soldului balanței veniturilor secundare, pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

La momentul ședinței Consiliului de administrație al BNR din 4 aprilie 2023, cele mai recente evaluări relevau probabila accelerare a descreșterii în următoarele luni a ratei anuale a inflației în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (februarie 2023), sub influența unor efecte de bază consistente și a corecțiilor descendente ale cotațiilor unor mărfuri, precum și pe fondul modificării caracteristicilor schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie. Factorii de risc și incertitudine identificați anterior rămâneau relevanți.

Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acel moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. Ratele dobânzilor facilităților permanente au fost de asemenea menținute la 6,00 la sută pe an în cazul celei de depozit și la 8,00 la sută pe an în cazul celei de creditare. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Perspectivele inflației

După publicarea Raportului asupra inflației din luna februarie 2023, contextul macroeconomic global a resimțit o serie de evoluții favorabile: cotațiile principalelor materii prime s-au ajustat descendent, în unele cazuri până la valori inferioare celor prevalente în urmă cu un an, lanțurile de valoare adăugată au continuat să își reconsolideze eficiența, inclusiv ca urmare a revenirii activității economice din China, în timp ce încrederea consumatorilor și cea a companiilor au cunoscut progrese notabile. Astfel, presiunile inflaționiste au continuat să se dezamorseze, în timp ce activitatea economică, în special cea de la nivel european, a manifestat o reziliență sporită, inclusiv în raport cu așteptările. Totuși, situația de ansamblu rămâne fragilă și marcată de numeroase incertitudini. Astfel, condițiile financiare s-au înăsprit, inclusiv ca urmare a continuării normalizării politicilor monetare, iar în perioada recentă aceste evoluții au condus inclusiv la o serie de turbulențe pe piețele financiar-bancare internaționale. De asemenea, deși s-a corectat semnificativ, inflația s-a dovedit a fi mai persistentă decât s-a anticipat, ceea ce face ca evoluția viitoare a variabilei să rămână dominată de multe necunoscute. În fine, riscurile asociate atât direct, cât și indirect, evoluției războiului din Ucraina s-au menținut ridicate, în condițiile în care, cel puțin până la acest moment, acesta nu pare să își fi diminuat din intensitate. De altfel, din perspectiva proiecției, principalele necunoscute continuă să aibă ca resort dominant evoluțiile geopolitice, cu impact potențial resimțit direct pe piețele materiilor prime, importante surse inflaționiste de natura ofertei. Deși de la precedentul Raport asupra inflației, portofoliul riscurilor la adresa scenariului de bază pare să fi sporit numeric și, în același timp, să se fi diversificat, sensul de acțiune al acestor factori nu este unidirecțional.

Scenariul de bază curent pornește de la ipoteza unei persistențe, posibil chiar a unei relative amplificări, a conflictului militar din Ucraina, însoțită de continuarea aplicării sancțiunilor economice impuse Rusiei pe tot parcursul intervalului de prognoză. Până la acest moment, introducerea acestor sancțiuni a prilejuit o decuplare amplă și, totodată, ordonată, a țărilor europene de importurile de resurse energetice din Rusia. Aceasta a contribuit, pe de o parte, la detensionarea piețelor en gros de energie, iar pe de altă parte, la evitarea unor sincope în planul activității economice, dată fiind diversificarea surselor de aprovizionare cu aceste materii prime.

Și în România, datele statistice oficiale au indicat o reziliență sporită, peste așteptări, a economiei în trimestrul IV 2022. În schimb, evoluțiile cele mai recente, în special cele de la nivel sectorial, par să profileze o încetinire a activității economice în prima jumătate a acestui an. Evaluarea reflectă, pe de o parte, temperarea concomitentă a dinamicii economiilor partenerilor comerciali din Europa, un resort esențial al performanței economiei locale, iar pe de altă parte, efectele propagate, cu impact cumulat constrângător, ale normalizării politicii monetare și, respectiv, pe cele ale continuării procesului de consolidare fiscală. În contextul performanței peste așteptări din trimestrul IV 2022, care a generat importante efecte statistice de tip carry-over, dinamica PIB a fost revizuită în sens ascendent pe ansamblul anului 2023, până în apropierea valorii de 3 la sută, cuantum care implică, totuși, o decelerare importantă de ritm comparativ cu anul anterior. Reflectând evoluțiile cele mai recente, gap-ul pozitiv al PIB a fost, la rândul său, reevaluat la valori mai ridicate, corecția acestuia fiind prevăzută să debuteze încă din trimestrul I 2023 și să fie în cea mai mare parte finalizată spre finele intervalului de prognoză. În schimb, dinamica pe termen mediu a PIB potențial este prevăzută într-o ușoară accelerare, un progres sugerat de ipoteza atragerii unui volum relativ amplu, ca procent în PIB, de fonduri europene din multiple surse – cadrul financiar multianual 2014-2020, cu termen limită de absorbție anul 2023, cadrul financiar 2021-2027, programul „Next Generation EU”.

Ca principal beneficiar al acestor fonduri, dinamica formării brute de capital fix se conturează drept una dintre componentele cu un aport preconizat substanțial pe termen mediu la formarea PIB, după ce în 2022 dinamica anuală a acesteia a depășit-o inclusiv pe cea a consumului populației. Pe lângă fondurile europene, alte surse de finanțare a aportului investițional ar putea fi reprezentate de investițiile străine directe, componentă care deja a înregistrat o dinamică notabilă și pe parcursul anilor 2021 și 2022. Totuși, pentru 2023, contribuția predominantă la creșterea economică va rămâne cea a consumului populației, însă dinamica componentei va consemna o decelerare raportat la evoluția acesteia din anul anterior, date fiind diminuarea persistentă a puterii de cumpărare a venitului disponibil al populației, efectul advers al menținerii la cote încă ridicate a incertitudinii consumatorilor, precum și epuizarea efectului de tip one-off asupra cererii de consum al eliminării restricțiilor pandemice din 2022. Raportat la impactul major al acestor determinanți, măsurile stimulative cu caracter temporar adoptate recent de autorități și care sprijină în special puterea de cumpărare a unor categorii de persoane cu venituri reduse vor asigura consumului doar o reziliență temporară.

În plan extern, este probabil ca deficitul de cont curent să fi înregistrat în 2022 valoarea maximă din actualul ciclu economic. În contrast cu evoluțiile adverse din ultimii doi ani, recent, prețurile materiilor prime, în general, și cele ale produselor energetice, în special, au consemnat o serie de corecții descendente, cu potențial de a tempera semnificativ efectele adverse de preț reflectate în dinamica deficitului comercial. În perspectivă, corecții ale balanței externe deficitare a bunurilor vor fi favorizate inclusiv de reluarea dinamismului economiilor partenerilor din Europa, precum și de disiparea problemelor din lanțurile globale de producție, accentuate anterior de conflictul din Ucraina și de problemele din China. Totuși, corecții mai ample ale deficitului de cont curent, în special pe termen mediu, vor depinde strict de progresul consolidării fiscale, precum și de adresarea cât mai eficientă a problemelor structurale persistente ale economiei românești. Acestea ar putea fi impulsionate semnificativ de volumul consistent al fondurilor europene alocate României, având atât un impact direct (prin sporirea surselor de finanțare a deficitelor externe), cât și unul indirect (prin derularea de programe investiționale țintite și de ajustare structurală, cu efecte favorabile asupra activității economice și, implicit, și în sensul atenuării cuantumului deficitelor fiscale).

După atingerea unui maxim în noiembrie 2022, rata anuală a inflației IPC s-a înscris pe o traiectorie descendentă, anticipată a continua pe tot intervalul proiecției, menținându-se însă la valori superioare intervalului țintei centrale. Pentru finele anului curent se anticipează valoarea de 7,1 la sută, indicatorul urmând să coboare la 4,2 la sută în decembrie 2024 și la 3,9 la sută în martie 2025, orizontul proiecției. Față de cel mai recent Raport asupra inflației, pentru sfârșitul anului curent, noua proiecție a fost revizuită marginal în sus, cu +0,1 puncte procentuale, diferențe provenind din dinamica unor componente exogene, în principal la nivelul grupei LFO, la care se adaugă unele de mai mică amploare privind prețurile energiei electrice. Totuși, după doi ani de presiuni extrem de intense asupra prețurilor „energetice”, în 2023 se remarcă o temperare neîntreruptă, pronunțată, a contribuției acestei categorii de produse la dinamica inflației, venind în principal din efecte de bază substanțiale, date fiind scumpirile consemnate în aceeași perioadă a anului trecut, și, într-o anumită măsură, și din extinderea schemei de plafonare și compensare la energia electrică și gazele naturale de la 1 ianuarie 2023. Pe ansamblu, grupa „energie” (combustibili, energie electrică, gaze naturale) va înregistra o contribuție ușor negativă la rata anuală a inflației IPC în decembrie 2023, echivalentul unei corecții de aproximativ 4,5 puncte procentuale a contribuției acesteia la inflația IPC față de finele anului trecut.

În schimb, impactul majorării generalizate a costurilor de producție ale companiilor va continua să fie transmis de o manieră persistentă asupra componentei inflației de bază, fapt înlesnit inclusiv de condițiile de cerere încă deosebit de favorabile. Ca urmare, dinamica anuală a indicelui CORE2 ajustat se va reduce de o manieră doar graduală pe tot intervalul proiecției, până la 9,3 la sută în decembrie 2023, 4,8 la sută în decembrie 2024 și 4,3 la sută în martie 2025. În cazul acestei componente, în acest an, valorile proiectate au fost revizuite în jos față de cele din ultimul Raport (-0,5 puncte procentuale în decembrie 2023, în principal din evoluții mai favorabile ale componentei alimentare a indicelui), în timp ce pentru sfârșitul anului 2024, revizuirea este marginal ascendentă (+0,1 puncte procentuale). În dinamică, încă de la finele trimestrului I, rata anuală a inflației de bază se va poziționa peste cea a indicatorului headline, ecartul dintre acestea urmând să se majoreze până la un maxim de 3,1 puncte procentuale în trimestrele II și III ale anului curent, iar ulterior să se diminueze până la un minim de 0,4 puncte procentuale în martie 2025. Traiectoria descendentă a indicatorului CORE2 ajustat va fi imprimată de resorbirea graduală a șocurilor de ofertă, pe măsura detensionării piețelor materiilor prime și a lanțurilor globale, de eliminarea treptată a excedentului de cerere agregată din economie (gap‑ul PIB), de diminuarea presiunilor din partea prețurilor bunurilor din import, precum și de corecția, ca efect al tuturor determinanților menționați, a așteptărilor privind inflația până la valori apropiate pe termen mediu de ținta de inflație. Pentru anul curent, analiza a inclus și efectul deciziei voluntare a retailerilor de a reduce prețul la raft al laptelui, măsură cu caracter temporar, de așteptat să rămână în vigoare în intervalul mai-octombrie.

Conduita recentă a politicii monetare a BNR a vizat readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

Ulterior presiunilor inflaționiste extrem de ridicate de pe parcursul ultimilor doi ani, în runda curentă, balanța riscurilor în cazul ratei anuale a inflației este evaluată a rămâne relativ echilibrată. Implicațiile pe multiple planuri, dar în principal cele de natură economică, ale războiului din Ucraina, continuă să rămână principala sursă de riscuri și incertitudini la adresa proiecției macroeconomice. Mult mai recent, s-a conturat și riscul unei escaladări a tensiunilor între China și SUA, inclusiv a celor de natură comercială, precum și cel al unei amplificări a volatilității unui spectru larg de indicatori macroeconomici, ca urmare a tensiunilor de pe piețele financiar-bancare internaționale. Materializarea individuală și, cu atât mai mult, cea combinată, a unor astfel de riscuri ar fi de natură să amâne sau chiar să reverseze progresele în materie de restructurare și eficientizare a lanțurilor de valoare adăugată, putând induce noi puseuri inflaționiste. În paralel, prin efecte de contagiune transmise prin multiple canale (creșterea costurilor de producție ale companiilor, erodarea puterii de cumpărare a populației, amânarea unor proiecte investiționale pe fondul incertitudinii ridicate, griparea fluxurilor comerciale de export și import), efectele adverse ar urma să se răsfrângă inclusiv asupra activității economice, amplificând riscul materializării unui episod de tip stagflație. Un asemenea risc ridică probleme din perspectiva calibrării optimale a mixului de politici macroeconomice, esențială în vederea realizării corecției absolut necesare și într-o manieră ordonată a dezechilibrelor intern și extern ale României.

Mediul inflaționist, cuplat cu posibilitatea ca nivelul cererii agregate excedentare să persiste pe o perioadă mai lungă de timp comparativ cu scenariul de bază, ar putea motiva creșterea în continuare a marjelor de profit ale companiilor, după doi ani de evoluții similare. Aceasta ar putea conduce, pe de o parte, la o diminuare a ponderii deținute de costurile salariale în totalul costurilor de producție, iar pe de altă parte, la posibile noi puseuri inflaționiste, cu impact direct asupra puterii de cumpărare a populației. Într-o economie precum cea a României, afectată atât de un spor natural negativ, cât și de un proces de mobilitate transfrontalieră având o balanță negativă, menținerea la niveluri reduse, pe termen mediu, a ponderii cheltuielilor salariale în total costuri este nesustenabilă și ar putea ocaziona, în compensare, o accentuare a revendicărilor salariale, cu potențial inflaționist. Efectul ar putea fi amplificat în contextul unui necesar sporit de forță de muncă calificată, indus de ponderea ridicată din următorii ani a fondurilor europene alocate proiectelor inovatoare destinate digitalizării și economiei verzi (programul „Next Generation EU”). În final, acesta ar puteaamplifica gradul de necorelare între cerințele angajatorilor și pregătirea forței de muncă, cu consecințe duble asupra ratei inflației (presiuni ascendente) și, respectiv, a activității economice (presiuni în sensul comprimării acesteia).

Pe plan intern, conduita viitoare a politicii fiscale își menține relevanța ca factor de risc la adresa cadrului macroeconomic. Pe termen scurt, ultimele săptămâni au confirmat existența unor dificultăți în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar în linie cu ținta asumată. Deși până la finalizarea Raportului asupra inflației s-a conturat un set preliminar de măsuri de ajustare fiscală, rămân dificil de evaluat măsura în care acestea vor fi suficiente pentru a adresa corecția în perspectivă imediată a deficitului bugetar, precum si gradul de optimalitate al acestora din perspectiva echilibrării, pe termen mediu, a finanțelor publice, în condițiile în care majoritatea acestora generează efecte corective în principal pe parcursul acestui an. În plus, având în vedere calendarul electoral extrem de încărcat din anul 2024, nu ar fi exclus ca autoritățile să decidă ulterior suplimentarea măsurilor expansioniste ori, după caz, să prelungească aplicabilitatea unora dintre cele aflate deja în vigoare, ceea ce ar complica efortul de corecție fiscală, conform angajamentelor asumate de autorități în contextul procedurii de deficit excesiv. Într-o astfel de eventualitate, ar putea fi periclitată inclusiv corecția deficitului de cont curent, cu toate consecințele pe care aceasta le-ar avea asupra finanțării într-o manieră ordonată a dezechilibrelor gemene din economie și, respectiv, implicațiile asupra coordonatelor cadrului macroeconomic intern (inflație, creștere economică, primă de risc etc.).

Decizia de politică monetară

Dată fiind perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației până la finele orizontului prognozei pe o traiectorie aproape similară celei previzionate anterior și având în vedere riscurile și incertitudinile asociate acesteia, Consiliul de administrație al BNR a decis în ședința din 10 mai 2023 menținerea ratei dobânzii de politică monetarăla nivelul de 7,00 la sută. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8 la sută și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a hotărât păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și, respectiv, în valută ale instituțiilor de credit.

1. Evoluția inflației

După ce a atins nivelul maxim al acestui ciclu inflaționist în noiembrie 2022, rata anuală a inflației IPC s-a înscris pe o traiectorie descendentă, într-un context caracterizat de detensionarea piețelor materiilor prime; valoarea de 14,53 la sută consemnată în luna martie 2023 a fost cu 1,84 puncte procentualeinferioară celei înregistrate la finele intervalului anterior. Parcursul dezinflaționist a fost imprimat de grupa bunurilor energetice, atât pe fondul evoluției prețurilor combustibililor, a căror variație anuală a resimțit puternice efecte de bază favorabile, în contextul unui nivel stabil al cotației Brent în perioada curentă, cât și ca urmare a extinderii sferei de aplicare a schemei de sprijin pentru plata facturilor la electricitate începând cu 1 ianuarie 2023. Rata anuală a inflației de bază și-a întrerupt ascensiunea la finele trimestrului I, revenind în luna martie la 14,6 la sută, nivel similar celui înregistrat la sfârșitul anului 2022; determinanții traiectoriei includ diminuarea presiunilor din partea materiilor prime energetice și agroalimentare, dar și ameliorarea anticipațiilor inflaționiste. Pe de altă parte, condițiile de cerere din economie rămân totuși favorabile implementării creșterilor de prețuri (Grafic 1.1).

Piața internațională a petrolului a fost caracterizată de un raport echilibrat între cerere și ofertă în cea mai mare parte a trimestrului I 2023, astfel încât cotația Brent s-a menținut relativ stabilă, în intervalul 80-85 dolari SUA/baril (față de o medie de aproape 90 dolari SUA/baril în trimestrul anterior). Un episod de volatilitate a fost înregistrat în ultimele două decade ale lunii martie, turbulențele din sectorul financiar internațional împingând temporar prețul petrolului Brent sub 75 dolari SUA/baril[1]. La începutul lunii aprilie, OPEC+ a făcut publică intenția de a diminua sensibil producția de petrol începând din mai, iar cotația s-a repoziționat la un nivel de circa 85 dolari SUA/baril.Embargoul UE asupra produselor petroliere rafinate rusești, intrat în vigoare la începutul lunii februarie, nu a avut un impact semnificativ asupra prețurilor interne de profil, semnalând o derulare în parametri adecvați a aprovizionării, datorită diversificării surselor, dar și a stocurilor constituite în a doua parte a anului 2022. În schimb, eliminarea măsurii de compensare cu 50 de bani a litrului de carburant de la 1 ianuarie 2023 a avut un aport în sens inflaționist, parțial compensat de reducerea accizei la carburanți, începând cu aceeași dată. În același timp, plafonarea prețului pentru lemnele de foc, în vigoare până la sfârșitul lunii martie, a continuat să limiteze efectul presiunilor inflaționiste pe componenta non-carburanți. Dincolo de influența factorilor menționați, dinamica anuală a prețurilor combustibililor a fost vizibil marcată de manifestarea unor efecte statistice favorabile, asociate ieșirii din baza de calcul a șocurilor produse de declanșarea războiului din Ucraina, valoarea aferentă lunii martie (-2,8 la sută) plasându-se cu 15,2 puncte procentuale sub cea de la finele anului 2022 (Grafic 1.2).

Tot pe segmentul componentelor energetice,un impact dezinflaționist semnificativ a avut adoptarea unei noi versiuni a schemei de sprijin pentru plata facturilor la electricitate, care introduce un preț plafonat la 1,3 lei/kWh și pentru clienții casnici cu un consum lunar de peste 255 kWh (până la finele anului 2022 aceștia au plătit prețul pieței). Noua prevedere a condus la scăderea tarifului mediu pentru energie electrică plătit de clienții casnici cu circa 16 la sută în ianuarie față de decembrie, ușoare variații lunare în ambele sensuri fiind înregistrate pe acest segment și în celelalte luni ale trimestrului I 2023, exclusiv ca urmare a migrației consumatorilor între cele trei tranșe de consum.

Traiectoria ratei anuale a inflației de bază CORE2 ajustat pare să fi consemnat, de asemenea, un punct de inflexiune pe parcursul trimestrului I 2023, coborând de la 15,1 la sută în februarie la 14,6 la sută în martie, valoare similară celei înregistrate la sfârșitul anului precedent. Piețele celor mai multe materii prime au continuat să se detensioneze, în unele cazuri (grâu, floarea-soarelui, porumb) prețurile ajungând la sau chiar sub nivelurile anterioare izbucnirii războiului din Ucraina (Grafic 1.3). Dincolo de perspectivele favorabile privind recolta pentru anul în curs, piețele internaționale ale produselor agroalimentare au beneficiat și în perioada analizată de fluiditatea fluxurilor comerciale dinspre Ucraina, care a temperat ascensiunea cotațiilor pe acest segment în urma șocurilor de ofertă manifestate recent (criza energetică, seceta, declanșarea conflictului militar). La  rândul ei, România a importat, pe ansamblul anului 2022, cantități semnificative de cereale și plante oleaginoase ieftine din Ucraina, însă distorsiunile apărute în piață ca urmare a surplusului de ofertă au impus, mai recent, aducerea în discuție a unor măsuri de protejare a fermierilor din regiune, inclusiv a celor din țara noastră. În sens opus, majorarea salariului minim și pretențiile salariale survenite în urma unei perioade mai lungi cu inflație ridicată alimentează costurile companiilor cu forța de muncă. Totodată, persistența unui excedent de cerere în economie influențează comportamentul operatorilor, aceștia fiind mai înclinați către ajustări ascendente ale prețurilor atunci când apare un pretext justificator.

În structura CORE2 ajustat se observă o ușoară reducere (-1,6 puncte procentuale față de luna decembrie) a dinamicii anuale a prețurilor alimentelor procesate (componenta responsabilă pentru ritmul alert al indicatorului în 2022; Caseta 1), la această temperare contribuind preponderent prețul produselor de panificație și cel al uleiului (Grafic 1.4). Deși în decelerare, dinamicile curente ale prețurilor produselor alimentare se mențin totuși la niveluri foarte ridicate din perspectivă istorică (variații lunare peste 1 la sută). În contrast, rata anuală a inflației aferente alimentelor cu prețuri volatile a urcat până la 24,0 la sută în martie, legumele înregistrând scumpiri sensibil mai mari față de media sezonieră în ultimele două luni ale trimestrului I, în condițiile în care producția europeană a fost afectată de oscilațiile ample și frecvente ale temperaturilor în perioada iernii. La diminuarea ofertei în plan regional au contribuit, de asemenea, cutremurul din Turcia și derularea războiului în regiuni legumicole importante din Ucraina.

Caseta 1. Flexibilitatea prețurilor produselor alimentare în contextul șocurilor de ofertă din anul 2022

Rigiditatea prețurilor și modul în care firmele răspund la diverse șocuri influențează activitatea economică și transmisia politicii monetare. În acest sens, o relaxare/restricționare a condițiilor monetare va stimula/descuraja cererea agregată cu atât mai mult cu cât prețurile vor avea o reacție mai întârziată la noul context; în sens opus, cu cât prețurile sunt mai flexibile, cu atât efectul politicii monetare va fi mai redus. Această analiză își propune să studieze flexibilitatea prețurilor produselor alimentare în contextul turbulențelor de pe piețele materiilor prime consemnate începând cu primăvara anului 2022, în bună măsură asociate conflictului din Ucraina, observând reacția operatorilor economici la creșterea amplă a cotațiilor. citește mai mult

Baza de date

În realizarea acestui demers a fost utilizată o bază de date obținută prin web scraping[2], Proces automatizat de extragere a datelor de pe pagini web, implicând programarea unor algoritmi care accesează website‑urile de interes, extrag informații și le transformă într-un format structurat. tehnică tot mai răspândită la nivelul băncilor centrale, a cărei utilizare contribuie la îmbunătățirea acurateței prognozelor de dinamică a prețurilor și facilitează monitorizarea evoluțiilor relevante pentru politica monetară. Prezenta analiză se concentrează asupra prețurilor alimentelor, într-o perioadă dominată de șocuri de ofertă. Astfel, au fost colectate date[3] Sursa datelor o reprezintă un retailer aflat între primii cinci din România după cifra de afaceri. cu frecvență zilnică privind prețurile principalelor categorii de alimente din coșul de consum (carne și produse din carne, lapte și produse lactate, sortimente de ulei, pâine și produse de panificație, sortimente de zahăr, legume, fructe), acoperind perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023; este vorba despre un total de 4 720 de produse și peste 680 de mii de observații de preț. Datele obținute în acest mod (scraped) prezintă o serie de avantaje, precum accesul în timp real la informații privind prețurile, dar și granularitate la nivel de produs, având în vedere gradul ridicat de dezagregare. Monitorizarea evoluției prețurilor la nivel micro face posibilă observarea frecvenței și a amplitudinii de modificare a acestora, cu relevanță în înțelegerea modului în care șocurile nominale se propagă la nivelul sectorului real.

Tabel A. Statistici descriptive privind distribuția variației prețurilor

	Distribuția variației prețurilor (inclusiv mențineri de preț)	Distribuția modificărilor efective de preț
Număr de observații	643 879	20 287
Medie	0,05%	1,51%
Abatere standard	0,030	0,169
Gradul de asimetrie (Skewness)	0,2	-0,2
Gradul de aplatizare (Kurtosis)	292,4	9,4
p1	-2,6%	-47,1%
p5	0,0%	-26,2%
p10	0,0%	-16,8%
p25	0,0%	-5,7%
p50	0,0%	2,3%
p75	0,0%	9,7%
p90	0,0%	18,9%
p95	0,0%	26,4%
p99	6,9%	45,7%
Sursa: web scraping magazin online, calcule BNR

Frecvența ridicată a datelor scraped conduce însă la un număr mare de observații‑lipsă (missing prices), de cele mai multe ori pentru că bunurile respective nu se mai regăsesc pentru o anumită perioadă de timp în stoc. Din acest motiv, în prezenta analiză, variațiile de preț (inclusiv mențineri de preț) au fost calculate doar în situațiile în care existau înregistrări în zile consecutive, neoptându-se pentru calcularea variației în raport cu prețul observat înaintea apariției unei discontinuități în seria de date.

Raportând numărul modificărilor efective de preț la numărul total de observații rezultă o frecvență zilnică de modificare a prețurilor de 3,2 la sută. Altfel spus, în aproape 97 la sută din cazuri prețurile alimentelor rămân constante de la o zi la alta, iar ajustările de preț sunt operate, în medie, cam o dată pe lună[4]. Foarte probabil numeroase modificări de preț vizează promoții și sunt inversate într-un timp relativ scurt.Tabelul A prezintă statisticile descriptive pentru întreaga distribuție a variației prețurilor (dominată de valori nule) și pentru distribuția modificărilor efective de preț (care nu include valori nule). În cazul celei din urmă, valorile pozitive ale mediei și medianei sugerează că scumpirile sunt predominante. Dimensiunea modificărilor de preț la nivel individual este amplă; practic, o jumătate dintre ajustări sunt fie ieftiniri de peste 5,7 la sută, fie scumpiri de peste 9,7 la sută. De asemenea, deși scumpirile sunt mai des întâlnite decât ieftinirile, acestea din urmă sunt, în medie, ceva mai ample (Tabel B).

Tabel B. Frecvența și amplitudinea modificărilor efective de preț (medii)

	Total produse alimentare	Alimente procesate
	procente
Frecvența modificărilor de preț	7,49	6,95
Frecvența creșterilor de preț	4,49	4,28
Frecvența scăderilor de preț	3,00	2,67
Dimensiunea creșterilor de preț	10,97	9,52
Dimensiunea scăderilor de preț	-12,72	-10,63
Sursa: web scraping magazin online, calcule BNR

Răspunsul prețurilor de consum la șocurile de ofertă: frecvență versus amplitudine

Problema observațiilor care lipsesc a impus ajustarea bazei de date utilizate. Astfel, în condițiile în care interesează modificările intervenite în comportamentul prețurilor[5] În termeni de rigiditate și, respectiv, de amplitudine a modificărilor. de la o lună la alta (pentru a facilita corespondența cu datele oficiale privind inflația), în analiză au fost incluse doar produsele cu o rată de observare lunară[6] Calculată ca raport între numărul de observații de preț disponibile în acea lună și numărul de zile calendaristice. de cel puțin 75 la sută. În plus, asigurarea coerenței analizei la nivel de categorie impune ca numărul de produse din cadrul acesteia să nu varieze foarte mult în luni diferite. În aceste condiții, studiul s-a concentrat asupra a trei grupe de produse – sortimente de ulei, lapte și produse lactate, carne și produse din carne – a căror pondere în coșul de consum alimentar este semnificativă (43 la sută, respectiv 55 la sută din coșul alimentelor procesate).

Primăvara anului 2022 a marcat creșteri semnificative ale cotațiilor produselor agricole și energetice pe piața internă, în linie cu evoluțiile de la nivel internațional, pe fondul izbucnirii războiului Rusia-Ucraina, cele două state beligerante numărându-se printre cei mai importanți exportatori mondiali de materii prime (Grafic A). O creștere deosebit de amplă au consemnat prețurile materiilor prime oleaginoase, în condițiile în care Ucraina deține cea mai mare cotă pe această piață, detensionarea situației survenind numai odată cu semnarea acordului privind exporturile de materii prime agroalimentare prin Marea Neagră în ultima decadă a lunii iulie. Datele granulare referitoare la prețul sortimentelor de ulei sugerează că reacția inițială a operatorilor din retail la șocul resimțit la nivelul costurilor a vizat frecvența modificărilor de preț, fiind realizate scumpiri mai dese, dar nu neapărat mai mari; în același timp, frecvența ieftinirilor s-a redus, remarcându-se și o ușoară diminuare a amplitudinii acestora (Grafic B). Vizualizarea întregii distribuții a modificărilor de preț pentru sortimente de ulei face și mai evidentă diminuarea rigidității prețurilor în luna aprilie, pe fondul deplasării distribuției către dreapta[7]; îFoarte probabil, distribuția modificării prețurilor din luna martie 2022 (indisponibilă în eșantionul de date) ar fi indicat, de asemenea, un caracter mai flexibil al prețurilor.n general, modul distribuției se plasează în jurul valorii nule, ceea ce corespunde unor prețuri mai rigide (Grafic C). Totuși, se poate aprecia că flexibilizarea prețurilor de consum a avut un caracter temporar, distribuția recăpătându-și profilul obișnuit în lunile următoare.

În cazul laptelui și al produselor lactate, dinamica prețurilor a fost ceva mai restrânsăîn faza de început a conflictului din Ucraina, fiind consemnată însă o creștere considerabilă a cotației în intervalul august-noiembrie, pe fondul costurilor în creștere cu energia și cu furajele, cele din urmă fiind asociate inclusiv secetei persistente din lunile de vară, care a restrâns suprafețele de pășune. În mod similar, reacția din retail la aceste șocuri a vizat preponderent frecvența scumpirilor, dar flexibilizarea prețurilor a fost doar temporară.

În ceea ce privește carnea și produsele din carne, caracterul mai eterogen al grupei face mai dificilă identificarea unui șoc de natură a influența vizibil evoluțiile la nivelul întregii categorii. Astfel, izbucnirea conflictului a afectat mai mult prețul cărnii de porc, în timp ce carnea de pasăre pe piețele agricole s-a scumpit vizibil în trimestrul III al anului 2022. Totuși, poate fi distins faptul că acestor două influențe le corespunde o intensificare a frecvenței scumpirilor în lunile aprilie și octombrie, fără ca amplitudinea modificărilor de preț să se schimbe notabil în lunile respective.

Concluzii

Prezenta analiză, bazată pe date scraped, indică faptul că reacția din sectorul de retail alimentar la un șoc în sens ascendent pe latura costurilor este relativ rapidă, aceasta vizând operarea unor scumpiri mai dese, fără ca amplitudinea acestora să fie modificată în manieră sesizabilă. Această flexibilizare a prețurilor este însă tranzitorie, ceea ce sugerează că efectul șocurilor nominale în planul variabilelor reale nu a fost alterat de turbulențele consemnate pe parcursul anului 2022 și, prin urmare, influența politicii monetare nu a fost erodată de apariția evenimentelor respective.

Poate cea mai evidentă direcție de dezvoltare a analizei vizează lărgirea eșantionului de date, în sensul colectării de informații de la mai mulți operatori și extinderii bazei de date către alte categorii de produse (bunuri nealimentare și servicii), pentru a verifica dacă rezultatele prezentei analize sunt valabile și în cazul acestora.

ascunde

Celelalte două segmente ale inflației de bază au continuat să înregistreze variații în creștere în primul trimestru al anului, ajungând în luna martie până la 10,1 la sută în cazul mărfurilor nealimentare, respectiv 9,1 la sută în cel al serviciilor de piață. În cazul celor două grupe, presiunile pe filiera costurilor de producție se acumulează și se transmit, de regulă, mai lent, date fiind complexitatea lanțurilor de valoare adăugată, dar și elasticitatea mai ridicată a cererii. Pentru bunurile nealimentare, contribuții semnificative la accelerare provin, de exemplu, din partea articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte sau a produselor cosmetice; momentele festive din debutul lunii martie au impulsionat cererea pentru acest tip de produse, creând astfel o ocazie prielnică majorării prețurilor. În cazul serviciilor de piață, se remarcă aportul inflaționist al abonamentelor de telefonie și al sectorului HoReCa (pentru care s-a înregistrat și o creștere a cotei TVA de la 5 la sută la 9 la sută începând din ianuarie 2023).

Anticipațiile privind evoluția prețurilor au rămas, pentru al treilea trimestru consecutiv, pe un trend descrescător, reduceri mai ample față de finele anului 2022 înregistrându-se în cazul așteptărilor pe orizontul de trei luni ale operatorilor economici din industrie, servicii și comerț (Grafic 1.5). Așteptările analiștilor bancari urmează o tendință similară, aceștia prognozând un nivel al variației anuale a IPC mai redus comparativ cu cel anticipat la finele trimestrului precedent pentru orizontul de un an, respectiv doi ani; în cazul celui din urmă, valoarea indicatorului s-a apropiat și mai mult de limita superioară a intervalului-țintei, comparativ cu luna decembrie 2022.

Rata medie anuală a inflației s-a menținut pe o traiectorie ascendentă, accelerând la 15,3 la sută în cazul indicatorului determinat conform metodologiei IPC și la 13,2 la sută pentru indicatorul calculat pe baza structurii IAPC (+1,5 puncte procentuale, respectiv +1,2 puncte procentuale față de sfârșitul anului 2022). Deși ecartul față de media UE a continuat să se extindă, până la 3,3 puncte procentuale în martie, România ocupă în continuare o poziție mai favorabilă față de celelalte state din regiune din punct de vedere al nivelului inflației medii IAPC (Grafic 1.6).