Sinteză
Evoluția inflației și cauzele acesteia
În primul trimestru din 2024, rata inflației IPC și-a întrerupt temporar traiectoria descendentă urmată pe tot parcursul anului precedent, consemnând în luna martie un nivel egal cu cel din decembrie 2023 (6,61 la sută). Totodată, în aceeași lună, indicatorul s-a plasat doar marginal (cu 0,11 puncte procentuale) peste proiecția din precedentul Raport asupra inflației; influențele nefavorabile au fost localizate mai ales la nivelul unor subcomponente ale grupei bunurilor energetice, care au consemnat majorări ale dinamicilor anuale. Astfel, în cazul energiei electrice a fost vorba exclusiv de manifestarea unui efect statistic advers, aferent ieșirii din baza de calcul a impactului extinderii schemei de plafonare în luna ianuarie 2023, în sensul includerii tuturor clienților casnici, indiferent de consum. În cazul combustibililor, factorii explicativi sunt asociați ascensiunii relativ continue a cotației țițeiului Brent pe parcursul trimestrului I 2024 și indexării accizei la carburanți.
În schimb, rata anuală a inflației de bază CORE2 ajustat și-a păstrat tendința descrescătoare, ajungând la 7,1 la sută în martie 2024 (-1,3 puncte procentuale comparativ cu valoarea consemnată la finele anului trecut). Cea mai amplă contribuție la reducerea inflației de bază a revenit și de această dată alimentelor procesate, pe fondul contextului favorabil de pe piețele materiilor prime de profil, dinamica anuală a subindicelui corespunzător diminuându-se cu 2,05 puncte procentuale în primele trei luni ale anului curent. Ritmuri anuale în decelerare s-au consemnat și în cazul produselor nealimentare și în cel al serviciilor de piață, procesul dezinflaționist pe aceste două segmente fiind, însă, caracterizat de un grad mai ridicat de rigiditate. Totodată, dinamica indicelui CORE2 ajustat a fost influențată de o serie de măsuri administrative implementate pe parcursul trimestrului I. Pe de o parte, au avut loc majorări ale cotei TVA la alimentele cu zahăr adăugat și la unele servicii de agrement, precum și introducerea unei accize pentru băuturile cu conținut ridicat de zahăr. Pe de altă parte, a fost extinsă (până la sfârșitul anului curent) decizia administrativă de plafonare a adaosului comercial pentru alimentele de bază.
Rata medie anuală a inflației, indicator cu un grad inerent mai ridicat de persistență, și-a continuat traiectoria descendentă, coborând în cazul indicelui calculat conform metodologiei naționale până la 8,5 la sută în luna martie. O evoluție similară a înregistrat și indicatorul calculat conform structurii armonizate (IAPC), acesta corectându-se până la 8,3 la sută. Cu toate acestea, ecartul față de inflația medie din Uniunea Europeană s-a majorat la 3,6 puncte procentuale (față de 3,3 puncte procentuale la finalul anului precedent), dat fiind profilul relativ lent al dezinflației din România.
Dinamica anuală a costurilor unitare cu forța de muncă a înregistrat o nouă majorare în trimestrul IV 2023, până la 15,4 la sută (față de 14,7 la sută în intervalul anterior), pe seama aportului tuturor sectoarelor majore (industrie, construcții, servicii de piață). Accelerarea ritmului remunerării pe salariat (18,5 la sută, +0,9 puncte procentuale față de trimestrul III 2023) a fost însoțită de o cvasistagnare a ritmului de creștere a productivității muncii (2,7 la sută), persistența decalajului considerabil dintre cei doi indicatori fiind de natură a exercita în continuare presiuni inflaționiste pe partea costurilor cu forța de muncă. În industrie, rata anuală de creștere a costurilor salariale unitare s-a intensificat până la 18,1 la sută în trimestrul IV 2023, ulterior coborând ușor (până la 17 la sută în intervalul ianuarie-februarie 2024). Activitatea industrială autohtonă continuă să se confrunte cu dificultăți multiple, pe fondul cererii externe modeste, în timp ce dinamica salarială rămâne consistentă.
Politica monetară în perioada parcursă de la data Raportului precedent
În ședința din 13 februarie 2024, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. Ratele dobânzilor facilităților permanente au fost, de asemenea, menținute la 6,00 la sută pe an în cazul celei de depozit și la 8,00 la sută pe an în cazul celei de creditare. Pe ansamblul trimestrului IV 2023, rata anuală a inflației a scăzut mai rapid decât s-a anticipat, în condițiile în care dinamicile prețurilor alimentelor și ale energiei au continuat să se reducă relativ alert, iar efectul de bază inflaționist de pe segmentul combustibili a fost contrabalansat integral de decelerarea creșterii prețurilor administrate și a prețului produselor din tutun. La rândul său, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat peste așteptări trendul descendent în trimestrul IV 2023, pe fondul efectelor de bază dezinflaționiste mai extinse, al descreșterii cotațiilor mărfurilor agroalimentare și al măsurii de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază, dar și în contextul temperării cererii de consum și al scăderii dinamicii prețurilor importurilor. Acțiunea acestor factori a fost doar în mică măsură atenuată de transferarea în prețurile unor servicii a creșterilor de costuri antrenate de majorarea salariului minim brut, precum și de înrăutățirea temporară a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.
Incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei inflației decurgeau din conduita viitoare a politicii fiscale și de venituri, având ca surse dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, dar și măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și al condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE. Adițional, incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit și a traiectoriei pe termen mediu a inflației, continuau să genereze războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa, îndeosebi din Germania. În plus, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului „Next Generation EU”, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Aceasta este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice și ale înăspririi condițiilor economice și financiare pe plan internațional. Relevante rămâneau, de asemenea, perspectivele conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.
Ulterior, rata anuală a inflației s-a mărit în linie cu previziunile în ianuarie 2024, la 7,41 la sută, de la 6,61 la sută în decembrie 2023, și s-a redus în februarie la 7,23 la sută. Avansul față de finele anului trecut era atribuibil în principal creșterii ample a dinamicii anuale a prețului energiei electrice sub impactul unui efect de bază, precum și scumpirii combustibililor și produselor din tutun pe fondul majorării accizelor și al măririi cotației țițeiului. Concomitent, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să se reducă în primele două luni ale anului 2024, dar relativ mai lent, coborând la 7,6 la sută în februarie 2024, de la 8,4 la sută în decembrie 2023. Decelerarea a avut ca determinanți și în acest interval efecte de bază dezinflaționiste, corecții ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare și măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază, alături de dinamica în descreștere a prețurilor importurilor. Impactul acestor factori a fost atenuat de efectele măsurilor fiscale aplicate în debutul anului curent și de nivelul mai ridicat al anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, precum și de transferarea, cel puțin parțială, asupra prețurilor unor servicii și bunuri a noilor creșteri de costuri salariale, inclusiv pe fondul revigorării cererii de consum. La rândul său, activitatea economică a slăbit în intensitate în trimestrul IV 2023 mai mult decât s-a anticipat, contractându-se cu 0,5 la sută față de precedentele trei luni, după o creștere cu 1,0 la sută în trimestrul III, evoluții ce făceau probabilă o restrângere mai pronunțată a excedentului de cerere agregată în acest interval comparativ cu cea anticipată. În schimb, față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit la 3,0 la sută în trimestrul IV 2023, de la 1,9 la sută în trimestrul III. Creșterea în termeni anuali a economiei a continuat să fie susținută în trimestrul IV 2023 prioritar de formarea brută de capital fix, dar un aport sensibil mărit față de intervalul anterior a venit din partea consumului gospodăriilor populației, ca urmare a redinamizării cumpărărilor de mărfuri și servicii. Evoluția exportului net a redevenit însă puternic contracționistă în ultimul trimestru al anului trecut, în condițiile în care variația anuală a importurilor de bunuri și servicii s-a reamplificat, reintrând în teritoriul pozitiv și devansând-o astfel pe cea a exporturilor. Drept urmare, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au înregistrat o creștere în termeni anuali în acest interval – după trei trimestre de comprimare –, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutățirea considerabilă a soldului balanței veniturilor primare. Pe ansamblul întregului an, ambele deficite s-au diminuat însă vizibil în raport cu valorile atinse în 2022.
La momentul ședinței Consiliului de administrație al BNR din 4 aprilie 2024, cele mai noi evaluări indicau că rata anuală a inflației va continua să scadă în următoarele luni pe o traiectorie ușor mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din februarie 2024, în principal sub influența efectelor de bază și a corecțiilor descendente ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare, precum și pe fondul decelerării creșterii prețurilor importurilor și al ajustării descendente graduale a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Factorii de risc și incertitudine identificați anterior rămâneau relevanți.
Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acel moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. Ratele dobânzilor facilităților permanente au fost menținute la 6,00 la sută pe an în cazul celei de depozit și la 8,00 la sută pe an în cazul celei de creditare. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Perspectivele inflației
Economia globală își continuă redresarea în urma multiplelor șocuri suprapuse de natura ofertei. Pe parcursul ultimelor trimestre, chiar dacă a încetinit, creșterea economică de la nivel global a rămas relativ rezilientă, iar în paralel s-au consemnat noi corecții ale ratelor inflației, cu progrese remarcabile raportat la valorile atinse la apogeul crizei. În aceste condiții, cel puțin până la acest moment, nu s-au confirmat avertismentele ce sugerau inevitabilitatea înregistrării unei stagflații și chiar a unei recesiuni la nivel global. Cu toate acestea, este de așteptat ca ritmul expansiunii economice să rămână și în perioadele următoare relativ scăzut comparativ cu standardele istorice, pe fondul efectelor persistente ale invaziei Rusiei în Ucraina, al apariției unor noi focare de tensiuni geopolitice în Orientul Mijlociu, dar și a tendințelor tot mai pronunțate de fragmentare geoeconomică.
Și în România, anul 2023 a consemnat o atenuare a creșterii economice, aceasta coborând la 2,1 la sută (de la 4,1 la sută în 2022), un ritm care rămâne, totuși, unul dintre cele mai ridicate în plan regional și chiar european. Totodată, rata anuală a inflației IPC a coborât de la nivelurile extrem de ridicate, de două cifre, înregistrate în 2022. Inițial, date fiind așteptările generalizate ca principalele bănci centrale să înceapă și să conducă în ritm relativ rapid ciclul de reducere a ratelor dobânzii de politică monetară, piețele financiare au reacționat exuberant, inducând o relaxare a condițiilor financiare. Cu toate acestea, amânarea succesivă a acestor decizii a evidențiat faptul că procesul de normalizare a politicii monetare va fi, probabil, unul ceva mai atipic și, totodată, de mai lungă durată. Pe ansamblu, atât în ceea ce privește evoluția activității economice, cât și cea a inflației, situația rămâne una caracterizată de fragilitate și, în același timp, grevată de numeroase necunoscute. De exemplu, perspectiva ca economiile partenerilor externi ai României să se consolideze treptat, iar ratele inflației să continue să se reducă ar putea fi afectată în contextul „superciclului” electoral, cu numeroase runde succesive de alegeri programate în acest an. Toate aceste contingențe reclamă prudență în evaluarea tuturor implicațiilor posibile asupra configurației cadrului macroeconomic.
Recent, temperarea și chiar stagnarea activității economiilor comunitare s-au reflectat și asupra celei din România. Astfel, dinamica trimestrială a PIB a consemnat o scădere în trimestrul IV 2023, în principal ca urmare a decelerării exporturilor, insuficient susținute de cererea externă. Cu toate acestea, pe ansamblul anului 2023, creșterea economică a consemnat un ritm pozitiv, de 2,1 la sută. Slăbirea activității economice din trimestrul IV 2023 pare însă a fi una tranzitorie, în condițiile în care evoluțiile economice de la nivel sectorial din intervalul ianuarie-martie 2024 sugerează o nouă dinamică pozitivă a PIB, posibil superioară ca ritm inclusiv celei anticipate în ultimul Raport asupra inflației. În corelație cu aceste evoluții, deviația pozitivă a PIB s-a redus, la rândul său, în trimestrul IV 2023, dar urmează să se refacă la începutul anului curent și să atingă, la finele primului semestru al anului, valori apropiate de cele estimate în precedentul Raport. În condițiile în care se presupune, luând în considerare informațiile certe cunoscute până la acest moment, o corecție doar graduală, pe parcursul mai multor ani, a deficitelor bugetare excesive, excedentul de cerere agregată este anticipat a se menține pe tot parcursul intervalului de opt trimestre al proiecției.
În 2023, formarea brută de capital fix a înregistrat un parcurs remarcabil, cu o dinamică medie anuală de 14,4 la sută, cu mult peste cea consemnată de PIB. La această evoluție au contribuit în special atragerile de fonduri europene din cadrul financiar multianual 2014-2020, aflat la finalul perioadei extinse de bugetare. Deși autoritățile române au încasat, cumulat de la începutul programului, aproximativ 10 miliarde euro din fondurile PNRR, utilizarea efectivă a acestora în finanțarea de programe investiționale a fost relativ modestă, în cuantum estimat de aproximativ 20 la sută din totalul fondurilor atrase. Cu toate acestea, sub efectul conjugat al tuturor surselor de finanțare disponibile, FBCF a consemnat în 2023, ca o premieră în ultimii ani, o contribuție la creșterea economică (3,6 puncte procentuale) superioară celei a consumului populației (2,2 puncte procentuale). Pe lângă fondurile europene, surse consistente de finanțare au continuat să rămână investițiile străine directe, însă este de așteptat ca pe termen mediu volumul acestora să se diminueze, inclusiv în corelație cu percepția investitorilor privind dezechilibrele macroeconomice persistente ale României.
În aceste condiții, pe măsura refacerii și, ulterior, a consolidării puterii de cumpărare a populației, consumul privat va redeveni, probabil chiar din acest an, principalul resort al creșterii economice. În acest sens, decisivă va fi evoluția robustă a venitului disponibil real al gospodăriilor, susținută de continuarea dezinflației și de creșterile salariale, atât cele din sectorul privat (inclusiv ca urmare a unor noi majorări anunțate ale salariului minim), cât și, în special în acest an, de cele din sectorul public. Totodată, se anunță creșteri ample ale transferurilor sociale, atât cele asociate implementării, începând din septembrie, a noii legi a pensiilor, cât și, ulterior, ca urmare a aplicării de la 1 ianuarie 2025 a algoritmului standard de indexare a acestora. În perspectivă, este esențială reechilibrarea cât mai rapidă a dinamicii creșterilor salariale, deja extrem de consistente, cu cea a productivității muncii, proces care va favoriza nu doar revenirea treptată a ratei inflației către țintă, ci și evitarea unor pierderi de competitivitate externă a economiei românești.
În 2023, deficitul de cont curent s-a corectat cu aproximativ 2,2 puncte procentuale față de anul 2022, cuantumul acestuia coborând la 7 la sută din PIB. Datele statistice complete pentru anul trecut reconfirmă rolul major în această corecție al ajustărilor balanței comerciale, la care se adaugă un sold excedentar, în creștere ușoară, al serviciilor. În perspectivă, noi reduceri ale deficitului de cont curent vor depinde de refacerea cât mai rapidă a economiilor partenerilor din Europa, de reechilibrarea unor componente deficitare ale balanței serviciilor (în special componenta „turism”), dar și de progrese susținute în accesarea fondurilor europene aferente noii perioade multianuale de bugetare 2021-2027. Totodată, noi ajustări mai consistente ale deficitului extern sunt strict condiționate de cele ale deficitului bugetar și, în particular, de readucerea cât mai rapidă a acestuia în linie cu țintele definite în cadrul procedurii de deficit excesiv. Pe de o parte, această corecție ar majora rezerva fiscală a României, utilă în cazul acomodării unor eventuale noi șocuri adverse, iar pe de altă parte, ar asigura un parcurs lin al absorbției de fonduri europene, necondiționat în mod formal de ritmul corecției fiscale.
Conform scenariului de bază actualizat, ulterior valorii de 6,61 la sută consemnate atât la finele anului 2023, cât și în luna martie 2024, rata anuală a inflației IPC se va menține pe o traiectorie descendentă pe tot intervalul proiecției. Cu toate acestea, ritmul dezinflației este proiectat să încetinească semnificativ în următorii doi ani comparativ cu cel consemnat în anul 2023. În plus, traiectoria indicatorului va fi marcată de unele oscilații de ritm, determinate în principal de manifestarea unor efecte de bază (de exemplu, cele favorabile asociate scumpirii medicamentelor în trimestrul III 2023 și majorărilor de impozite indirecte de la începutul anului curent ori cele nefavorabile asociate ieftinirii alimentelor și combustibililor din trimestrul IV 2023). Astfel, revenirea ratei anuale a inflației IPC în intervalul țintei, însă la limita superioară a acestuia, este anticipată abia pentru trimestrul IV 2025, urmând să coboare la 3,4 la sută la orizontul proiecției, în luna martie 2026. Valorile proiectate pentru finele anului curent și al celui viitor sunt de 4,9 la sută și, respectiv, de 3,5 la sută, diferențe marginale (+0,2 puncte procentuale) fiind vizibile exclusiv pentru sfârșitul acestui an. În schimb, rata anuală a inflației calculată la taxe constante (prin eliminarea impactului majorărilor anterioare și al celor proiectate de TVA și accize) ar reveni în interiorul intervalului țintei încă din trimestrul II 2025, la 3,2 la sută, valoare consemnată, de altfel, și în luna martie 2026.
Atât pentru sfârșitul acestui an, cât și în perspectivă, principalul determinant al scăderii ratei anuale a inflației headline va rămâne indicele CORE2 ajustat. În același timp, contribuția componentelor exogene ale coșului la inflația totală se va menține relativ constantă la sfârșitul anului curent raportat la valoarea de la finele anului 2023 și se va reduce cu aproximativ 0,4 puncte procentuale în 2025, stabilizându-se în jurul nivelului de 1,2 puncte procentuale către sfârșitul orizontului de proiecție. Rata anuală a inflației CORE2 ajustat va urma o traiectorie continuu descendentă, susținută de reducerea graduală a gap-ului PIB în decursul anului curent, de corecția așteptărilor privind inflația, precum și de atenuarea presiunilor din partea prețurilor bunurilor din import. Cu toate acestea, cuantumul proiectat al inflației de bază îl va depăși pe cel al indicelui headline pe cea mai mare parte a intervalului de proiecție, date fiind presiunile încă ample din partea costurilor unitare cu forța de muncă, alimentate atât de creșterile salariale recente, cât și de cele anticipate. În sectorul privat, dinamici salariale ridicate vor fi determinate de persistența penuriei de forță de muncă calificată, de majorările acordate în vederea refacerii puterii de cumpărare a angajaților, de creșterile anunțate ale salariului minim, dar și ca urmare a unui efect de demonstrație indus de majorările câștigurilor salariale din sectorul public. Pentru luna decembrie 2024, rata anuală a inflației de bază a fost ușor revizuită în sus, la 5,3 la sută (+0,3 puncte procentuale față de ultimul Raport), pe fondul persistenței la niveluri ridicate a presiunilor asupra componentelor servicii și bunuri nealimentare din structura indicelui. Ulterior, în 2025, diferențele față de ultima proiecție se atenuează sensibil, date fiind revizuirile în jos în special ale așteptărilor privind inflația și, într-o mult mai mică măsură, ale gap-ului PIB. Astfel, rata anuală a inflației de bază se va reduce până la 3,5 la sută în luna martie 2026, valoare plasată la marginea superioară a intervalului țintei de inflație.
Conduita recentă a politicii monetare a BNR a vizat readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
De la precedentul Raport asupra inflației, o serie de factori de risc dintre cei identificați s-au materializat, în particular legați de majorări salariale în sectorul public (de exemplu, creșterile acordate angajaților din sistemul de sănătate și asistență socială). De asemenea, tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu s-au amplificat, însă efectele directe în plan economic ale acestor evoluții continuă să fie relativ atenuate. Chiar și în aceste condiții, balanța evaluată a riscurilor sugerează posibile abateri în sus ale inflației de la traiectoria proiectată în scenariul de bază.
Conform caracteristicilor proiecției pe termen mediu, ulterior inversării și epuizării, în cea mai mare parte, a efectelor șocurilor adverse de ofertă din ultimii ani, principalii determinanți ai inflației urmează să fie asociați factorilor fundamentali de pe plan intern. În acest sens, sunt relevante în special evoluțiile de pe piața forței de muncă, respectiv dinamicile salariale extrem de ridicate, la care se adaugă configurația viitoare a politicii fiscale și de venituri. În plan fiscal, la o primă evaluare, cel mai recent set de măsuri anunțat și implementat de autorități nu conține germenii unor corecții descendente de amploare ale deficitului bugetar din acest an și, pe cale de consecință, nici ale cuantumului acestuia pe termen mediu. În acest sens, autoritățile au anunțat recent o nouă traiectorie de corecție a deficitelor bugetare, ce prevede reîncadrarea acestuia în ținta de 3 la sută abia la orizontul anului 2027[1]. Conform recomandării Consiliului Uniunii Europene în vederea încetării situației de deficit public excesiv din România din iunie 2021, România trebuia să pună capăt situației de deficit excesiv cel mai târziu în 2024. Din păcate, evaluarea plauzibilității acestei noi traiectorii este îngreunată de faptul că autoritățile nu au anunțat nici dozajul și nici natura măsurilor fiscale posibil a fi adoptate începând din 2025: modificări ale impozitelor directe sau ale celor indirecte, măsuri de raționalizare a cheltuielilor bugetare etc. În plus, pentru acest an, calendarul electoral încărcat nu exclude riscul unui derapaj fiscal în special în situația în care eventuale noi măsuri expansioniste ar viza majorări persistente ale cheltuielilor bugetare (de exemplu, noi creșteri salariale în sectorul public). Într-o astfel de eventualitate, întreaga traiectorie viitoare a deficitelor bugetare ar urma să gliseze în sens ascendent față de ipotezele de lucru din scenariul de bază, bazate pe informații certe disponibile la momentul finalizării proiecției. În perspectivă, riscuri de aceeași natură ar putea proveni din efectele adoptării probabile a legii salarizării unitare, ce reprezintă totodată unul dintre jaloanele centrale ale celei de-a patra cereri de plată din PNRR. Majorări salariale suplimentare, având ca surse atât politica de venituri a autorităților, cât și eventuale noi accentuări ale tensiunilor structurale de pe piața forței de muncă (deficit de forță de muncă calificată, accentuarea declinului demografic, noi valuri de emigrație), ar fi de natură să implice abateri consistente în sus ale inflației de la traiectoria proiectată.
Până la acest moment, efectele directe în plan economic ale evoluțiilor din Orientul Mijlociu au fost relativ atenuate. În schimb, odată cu escaladarea recentă a tensiunilor dintre Iran și Israel, conflictul din acest areal a căpătat noi valențe, context în care riscul extinderii tensiunilor geopolitice s-a accentuat. Pe acest fundal, a sporit riscul unor noi posibile perturbări în sfera comerțului internațional, inclusiv noi sincope în lanțurile globale de producție. În plus, reconfigurarea rutelor de transport va îngreuna procesele logistice și ar putea conduce la costuri suplimentare suportate de companii, posibil a fi ulterior transferate în prețurile finale ale bunurilor și serviciilor. În același timp, își reconfirmă importanța implicațiile economice ale războiului ruso-ucrainean. De exemplu, introducerea recentă a unor sancțiuni de către Statele Unite și Marea Britanie privind livrările de metale din Rusia (aluminiu, nichel și cupru) ar putea avea un efect perturbator pe piețele internaționale de profil, cu un potențial inflaționist ridicat.
Decizia de politică monetară
Dată fiind perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației de-a lungul următoarelor opt trimestre într-un ritm mult încetinit față de 2023 și pe o traiectorie ceva mai ridicată pe termen scurt decât cea evidențiată în proiecția precedentă și având în vedere riscurile și incertitudinile asociate acesteia, Consiliul de administrație al BNR a decis în ședința din 13 mai 2024 menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8 la sută și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a hotărât păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și, respectiv, în valută ale instituțiilor de credit.
1. Evoluția inflației
În primul trimestru din 2024, rata inflației IPC și-a întrerupt temporar traiectoria descendentă urmată pe tot parcursul anului precedent, consemnând în luna martie un nivel egal cu cel din decembrie 2023 (6,61 la sută), pe fondul unor evoluții localizate mai ales la nivelul grupei bunurilor energetice, asociate unor puternice efecte de bază nefavorabile, unor majorări de accize, dar și avansului prețului petrolului. Acestor influențe li s-a contrapus contextul relativ benign de pe piețele agroalimentare mondiale, care a antrenat continuarea dezinflației în cazul bunurilor alimentare. Drept urmare, inflația de bază CORE2 ajustat și-a păstrat tendința descrescătoare (7,1 la sută la finele trimestrului I 2024), dar aportul dezinflaționist corespunzător bunurilor nealimentare și serviciilor de piață a fost mai restrâns. Totuși, presiunile de pe latura costurilor cu forța de muncă, a căror transmisie este facilitată de reziliența cererii din economie, imprimă un caracter lent procesului dezinflaționist din România (Grafic 1.1).
Grupa bunuri energetice a avut o contribuție decisivă la stoparea parcursului dezinflaționist în trimestrul I 2024, atât prețurile la electricitate, cât și cele ale combustibililor înregistrând majorări ale dinamicilor anuale. În primul caz, a fost vorba exclusiv de manifestarea unui efect statistic advers (cu impact de aproximativ +0,7 puncte procentuale asupra IPC), aferent ieșirii din baza de calcul a lunii ianuarie 2023, atunci când s-a decis includerea tuturor clienților casnici sub incidența schemei de plafonare a prețurilor energiei electrice. În perioada curentă, ratele lunare ale inflației pe acest segment sunt marginale, corespunzând doar migrației unor gospodării între tranșele de consum cu plafoane diferite (Grafic 1.2).
În cazul combustibililor, cotația țițeiului Brent a cunoscut o ascensiune aproape neîntreruptă în perioada analizată, de la circa 75 dolari SUA/baril în debutul anului, până la aproape 90 dolari SUA/baril la finalul trimestrului și chiar peste acest nivel în luna aprilie. Influențe au venit mai ales din partea ofertei, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al prelungirii reducerilor voluntare de producție ale OPEC+ (Grafic 1.3). Tendința crescătoare a prețurilor carburanților a fost accentuată de parcurgerea primei etape de indexare a accizei la carburanți (impact estimat de circa +0,17 puncte procentuale asupra IPC), cealaltă etapă urmând a avea loc la jumătatea anului. Tot în sfera modificărilor fiscale, creșterea accizei la tutun începând cu 1 ianuarie 2024 a determinat scumpirea pachetelor de țigarete cu 1 leu, adăugând încă aproximativ 0,25 puncte procentuale la dinamica IPC.
În contrast, prețurile alimentelor și-au restrâns în continuare dinamica anuală, beneficiind de contextul favorabil de pe piețele materiilor prime de profil – cotațiile internaționale au ajuns în linie cu cele înregistrate în prima jumătate a anului 2021, pe fondul stocurilor ample și al perspectivelor favorabile privind recolta globală (Grafic 1.4). În cazul alimentelor cu prețuri volatile (legume, fructe, ouă) dinamica anuală a înregistrat un declin notabil, până la valoarea nulă (de la 6,7 la sută în decembrie 2023), iar rata anuală de creștere a prețurilor alimentelor procesate a frânat până la 3,3 la sută, imprimând o nouă temperare a inflației CORE2 ajustat (7,1 la sută în martie 2024, nivel inferior cu 1,3 puncte procentuale celui consemnat la finele anului trecut).
Corecții ale variațiilor anuale s-au consemnat și la nivelul produselor nealimentare și al serviciilor de piață, cele două segmente ale inflației de bază afișând, totuși, un grad mai ridicat de rigiditate (Grafic 1.5) – în primul caz, rata anuală de creștere a prețurilor a rămas în teritoriul de două cifre (10,2 la sută la finalul trimestrului I), iar în cel de-al doilea caz a coborât ușor sub acest prag (9,6 la sută). Chiar în condițiile dinamicilor în scădere ale prețurilor unor bunuri importate și ale influenței limitate a costurilor materiale de producție (materii prime, energie), dezinflația pe aceste segmente rămâne lentă; majorarea pronunțată a costurilor cu forța de muncă constituie un factor inhibitor, transmisia în prețurile finale fiind favorizată de o cerere de consum solidă, după cum denotă valorile recente ale indicatorilor de activitate din retail.
În planul măsurilor administrative cu impact direct asupra inflației de bază, în trimestrul I 2024 autoritățile au decis majorarea cotei TVA la alimentele cu conținut ridicat de zahăr și la unele servicii de agrement, precum și introducerea unei accize pentru băuturile cu conținut ridicat de zahăr (impact total estimat asupra dinamicii IPC de circa +0,15 puncte procentuale, iar asupra dinamicii CORE2 ajustat de circa +0,24 puncte procentuale). În același timp, pachetului de măsuri privind plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază (inclusiv limitarea celui aferent unor importuri care nu sunt procesate suplimentar în România) i s-a adăugat o nouă prelungire, până la finalul anului. Din perspectiva pieței (procesatori, operatori comerciali), această intervenție administrativă implică o erodare a profiturilor, care poate fi compensată prin majorarea prețurilor finale ale unor produse care nu intră sub incidența măsurii, mai ales în condiții permisive de cerere. Conjunctura actuală, caracterizată de un context benign din perspectiva cotațiilor materiilor prime agroalimentare, ar reprezenta o oportunitate de normalizare a mecanismelor de funcționare a pieței de profil.
Anticipațiile inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici din toate sectoarele s-au poziționat pe un palier superior celui prevalent în trimestrul precedent, în corelație cu revigorarea activității economice și cu recentele demersuri de consolidare fiscală întreprinse în ultimul trimestru din 2023 sau la începutul anului 2024, care exercită un impact inflaționist (Grafic 1.6). În schimb, așteptările analiștilor bancari în ceea ce privește rata anuală a inflației peste un an, respectiv doi ani, au fost revizuite în sens descendent, indicatorul aferent orizontului mai îndepărtat situându-se în proximitatea limitei superioare a intervalului asociat țintei staționare.
Rata medie anuală a inflației a continuat să scadă în primul trimestru al anului 2024, până la 8,5 la sută în cazul indicatorului calculat pe baza structurii IPC, respectiv până la 8,3 la sută în cazul celui calculat pe baza metodologiei IAPC (-1,9 puncte procentuale, respectiv -1,4 puncte procentuale comparativ cu ultimul trimestru al anului anterior). Cu toate acestea, ecartul față de inflația medie din Uniunea Europeană s-a extins până la 3,6 puncte procentuale (față de 3,3 puncte procentuale la finalul anului precedent), dat fiind profilul relativ lent al dezinflației din România (Grafic 1.7).
Rata anuală a inflației IPC la finele trimestrului I 2024 a consemnat un nivel efectiv marginal superior celui anticipat în ediția din luna februarie a Raportului asupra inflației (+0,1 puncte procentuale).
2. Evoluții ale activității economice
1. Cererea și oferta
Trimestrul IV 2023 a marcat o accelerare a creșterii PIB real[2] ( În această secțiune, analiza PIB se bazează pe variații anuale calculate utilizând seriile de volum exprimate în prețurile trimestrului corespunzător al anului precedent. până la 3 la sută, variație anuală, față de o medie de 1,8 la sută în trimestrele I-III), evoluția fiind datorată atât consumului privat, cât și investițiilor. Din perspectiva ofertei, dinamizarea activității economice a fost localizată la nivelul sectoarelor neindustriale, în timp ce industria prelucrătoare a continuat să resimtă tracțiunea anemică din partea cererii externe (cu un ritm de -2 la sută în termeni anuali, VAB din industrie a marcat al nouălea trimestru de scădere), Grafic 2.1.
Consumul populației și-a accentuat rata anuală de creștere (până la 2,5 la sută), traiectoria fiind susținută, în bună măsură, de majorările succesive ale salariului net real pe parcursul anului 2023, precum și de ameliorarea condițiilor de creditare. Creșteri ale vânzărilor au înregistrat majoritatea categoriilor de bunuri, remarcabilă fiind intensificarea activității comerciale pe segmentul alimentar, până la 4,2 la sută. În acest caz, semnale din piață menționează impulsul suplimentar exercitat asupra cererii de frecvența sporită a promoțiilor, concomitent cu disponibilitatea în creștere a consumatorilor pentru identificarea acestora, ceea ce s-a reflectat într-o modificare de comportament – achiziții mai dese, dar volume ceva mai reduse, cu efect net de amplificare a încasărilor în termeni reali pe segmentul de retail. Vânzările de echipamente IT&C și electrocasnice și-au majorat la rândul lor dinamica anuală, în contextul reducerilor de preț asociate campaniilor „Black Friday” derulate pe parcursul lunii noiembrie 2023[3], Care au avut o eficiență sporită din perspectivă multianuală. în timp ce achizițiile de carburanți au continuat să se diminueze.
Cererea de consum își va păstra probabil traiectoria ascendentă și în prima parte a anului 2024, sub efectul creșterii preconizate a veniturilor reale ale populației, având în vedere majorările operate la 1 ianuarie 2024 asupra punctului de pensie și a salariilor din sectorul bugetar, precum și temperarea graduală a inflației. Datele efective cu privire la volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul relevă o dinamizare a activității în intervalul ianuarie-februarie 2024, până la 9,8 la sută (variație anuală), creșteri ample fiind vizibile în cazul vânzărilor de îmbrăcăminte, încălțăminte, produse farmaceutice și cosmetice (peste 20 la sută) și în cel al companiilor a căror activitate se desfășoară preponderent online (14 la sută). Totodată, așteptările pe termen scurt ale operatorilor din comerțul cu amănuntul s-au îmbunătățit, indicatorul de încredere avansând până la 9,1 puncte în trimestrul I 2024 (cu o contribuție importantă din partea comercianților al căror domeniu principal de activitate îl reprezintă vânzarea de bunuri alimentare), Grafic 2.2. Comerțul auto și-a atenuat rata anuală de creștere (până la 3,5 la sută în perioada ianuarie-februarie 2024), fiind totuși posibilă o revenire către finele trimestrului, având în vedere interesul ridicat al populației pentru achiziția de autovehicule prin intermediul celor două Programe de Reînnoire a parcului auto („Rabla Clasic” și „Rabla Plus”), demarate în 19 martie; în plus, așteptările dealerilor auto, surprinse de sondajul DG ECFIN cu privire la evoluția pe termen scurt a vânzărilor, relevă o îmbunătățire în primele trei luni ale anului 2024 comparativ cu trimestrul IV 2023.
În ultimul trimestru din 2023, deficitul bugetului general consolidat s-a mărit substanțial, dar mai puțin față de intervalul similar al anului precedent, ajungând la 33,4 miliarde lei (2,1 la sută din PIB)[4], De la 19,2 miliarde lei (1,2 la sută din PIB) în trimestrul III 2023. față de 39,1 miliarde lei (2,8 la sută din PIB) în trimestrul IV 2022. Creșterea în raport cu trimestrul anterior s-a datorat amplificării cheltuielilor bugetare totale[5], A căror dinamică anuală reală a revenit în teritoriul pozitiv, la 4,0 la sută (de la -0,5 la sută în trimestrul precedent). inclusiv pe seama cheltuielilor de capital și a celor cu bunuri și servicii[6], Amplitudinea creșterii a fost totuși inferioară celei din trimestrul IV 2022, dată fiind și plafonarea acestor categorii de cheltuieli în ultimele luni din 2023 (conform OUG nr. 90/2023), ele înregistrând astfel scăderi în termeni anuali reali. precum și a cheltuielilor de personal[7], Dinamică anuală reală a acestor cheltuieli a urcat la 10,6 la sută, reprezentând un maxim post-2019.[8]. În sens opus a acționat diminuarea cheltuielilor cu subvențiile (dată fiind mai ales scăderea celor cu schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor non-casnici), precum și a celor cu dobânzile, ambele accentuându-și declinul în termeni anuali reali. Principala contribuție a aparținut însă sporirii considerabile a cheltuielilor cu proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile[9], În principal datorită cheltuielilor cu proiecte cu finanțare din Cadrul financiar multianual 2014-2020 aflat în curs de finalizare; o contribuție minoră a venit și din partea proiectelor cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR. având totuși un impact mai scăzut asupra soldului bugetar[10]. Dată fiind evoluția relativ similară a sumelor primite de la UE. În trimestrul IV 2023, au crescut însă și cheltuielile cu proiecte având finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR, care au continuat să le depășească pe cele finanțate din granturi PNRR. Veniturile bugetare totale s-au majorat la rândul lor[11], Ritmul anual real de creștere a veniturilor a revenit, de asemenea, în teritoriul pozitiv, urcând la 11,3 la sută (de la -0,1 la sută în trimestrul anterior). dar mai moderat decât cheltuielile, și predominant cu aportul sumelor primite de la UE, în condițiile în care creșterea încasărilor provenite din TVA, din contribuții de asigurări și din impozitul pe salarii și venit a fost în mare parte contrabalansată de diminuarea veniturilor aferente altor impozite și taxe pe bunuri și servicii[12]. Categorie în care sunt incluse și încasările la bugetul de stat generate de impozitarea operatorilor economici din sectorul energetic.
Pe ansamblul anului 2023, execuția bugetarăs-a soldat cu un deficit de 89,9 miliarde lei, semnificativ superior celui din anul precedent (80,8 miliarde lei) și mult mai mare decât plafonul aprobat (68,3 miliarde lei), echivalând însă cu 5,6 la sută din PIB, față de 5,8 la sută din PIB în 2022.
În primul trimestru al anului curent, deficitul bugetar a continuat în mod atipic să crească față de trimestrul precedent, ajungând la 35,9 miliarde lei (2,1 la sută din PIB) și depășind astfel considerabil valoarea înregistrată în primele trei luni din 2023, de 22,8 miliarde lei (1,4 la sută din PIB).
Cu un avans de 21,4 la sută în termeni anuali, formarea brută de capital fix și-a consolidat poziția de motor al creșterii economice (aport de 5 puncte procentuale în trimestrul IV). Traiectoria este posibil să se prelungească pe orizontul apropiat, pe fondul menținerii contextului favorabil din perspectiva surselor de finanțare. Astfel, valoarea estimată pentru anul 2023 a influxurilor nete de ISD sub forma participațiilor la capital[13] Inclusiv profituri reinvestite. a fost apropiată nivelurilor din 2021-2022 (deși în scădere ca pondere în PIB), iar rambursările din fondurile structurale și de investiții aferente CFM 2014-2020 s-au intensificat spre finalul anului 2023. Totodată, pentru anul în curs sunt estimate a se absorbi peste 3 miliarde euro în cadrul CFM 2021-2027 (fonduri alocate prin politica de coeziune și pentru dezvoltarea agriculturii), iar 2,7 miliarde euro alocați în cadrul PNRR urmează a se încasa în cazul evaluării favorabile a celei de-a treia cereri de plată depuse la CE în decembrie 2023. Această din urmă sumă se va adăuga fondurilor încasate până acum prin Mecanismul de redresare și reziliență (9,4 miliarde euro), care, totuși, până în luna martie 2024 au fost utilizate doar în proporție de 20 la sută[14]. Potrivit declarației ministrului investițiilor și proiectelor europene.
Principala contribuție la extinderea investițiilor a revenit lucrărilor de construcții, al căror volum s-a plasat cu circa 24 la sută peste cel din trimestrul IV 2022, rolul determinant aparținând în continuare proiectelor de infrastructură (în creștere cu 34 la sută). Finalul anului anterior și prima parte a celui curent sunt marcate de finalizarea sau demararea unor proiecte de anvergură, îndeosebi în domeniul rețelei de drumuri de interes național, în timp ce calendarul electoral va da probabil un impuls suplimentar lucrărilor de construcții pentru rețelele locale de drumuri și de utilități. Construcțiile de clădiri s-au majorat cu 5,8 la sută, însă traiectoria suprafeței autorizate a rămas descrescătoare (-19 la sută în ultimele 12 luni, până în luna februarie 2024), mai cu seamă în cazul proiectelor pentru locuințe. În contextul în care pe acest din urmă segment există semnale de revigorare a cererii (având în vedere creșterea veniturilor reale și a creditelor noi contractate de populație), evoluția negativă a autorizațiilor pare să fie imprimată de persistența constrângerilor de natura ofertei pe piața proiectelor imobiliare noi, inclusiv pe fondul întârzierii soluționării problemelor de ordin juridic-legislativ (Grafic 2.3).
O dinamică alertă au înregistrat și achizițiile de mașini și echipamente (circa 19 la sută în termeni anuali[15]), Potrivit datelor de conturi naționale privind formarea brută de capital fix. inclusiv din domeniul IT și din cel militar. Un interes ridicat se acordă în continuare investițiilor pentru creșterea capacităților de producție a energiei regenerabile, constând atât în proiecte noi de mari dimensiuni (mai ales parcuri fotovoltaice), cât și în cele pentru producerea de energie destinată consumului propriu al companiilor, instituțiilor publice și populației. Investițiile din această ultimă categorie sunt stimulate și de reluarea, în luna ianuarie 2024, a schemei Casa Verde Fotovoltaică, prin care persoanele fizice pot beneficia de o finanțare de 20 000 de lei, care va putea fi completată, începând din acest an, cu un voucher în valoare de 25 000 de lei, potrivit unei măsuri prevăzute în PNRR revizuit. Totodată, printre proiectele de investiții în curs de derulare în sectorul manufacturier se numără și cele din sfera electromobilității, vizând transportul public urban și producția de autoturisme (Grafic 2.4).