Editorial - 10 aprilie 2014
Pe baza analizelor economice şi monetare periodice, Consiliul guvernatorilor a hotărât, în şedinţa din data de 3 aprilie 2014, ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Informaţiile noi confirmă faptul că redresarea moderată a economiei zonei euro continuă conform evaluării precedente a Consiliului guvernatorilor. Totodată, informaţiile recente rămân în concordanţă cu anticipaţia Consiliului guvernatorilor privind înregistrarea unei perioade prelungite cu rate scăzute ale inflaţiei, care va fi urmată de o creştere treptată a ratelor inflaţiei IAPC. Semnalele relevate de analiza monetară confirmă scenariul unor presiuni scăzute din partea factorilor fundamentali asupra preţurilor în zona euro pe termen mediu. Anticipaţiile privind inflaţia pe termen mediu şi lung în zona euro continuă să fie ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2%.
Privind în perspectivă, Consiliul guvernatorilor va monitoriza cu deosebită atenţie evoluţiile şi va lua în considerare toate instrumentele disponibile. Consiliul guvernatorilor este ferm în ceea ce privește hotărârea sa de a menţine gradul ridicat de acomodare monetară şi, dacă este necesar, de a acţiona cu rapiditate. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor nu exclude o nouă relaxare a politicii monetare şi reiterează cu fermitate că anticipează în continuare menţinerea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE la nivelurile actuale sau la niveluri mai scăzute pe o perioadă extinsă. Această anticipaţie are la bază perspectivele persistenţei unei inflaţii scăzute, în ansamblu, pe termen mediu, având în vedere trenarea generalizată a activităţii economice, gradul ridicat de neutilizare a capacităţilor de producţie şi nivelul redus de creare de monedă şi de credite. Totodată, Consiliul guvernatorilor urmăreşte cu atenţie evoluţiile de pe pieţele monetare şi îşi asumă în unanimitate angajamentul de a utiliza şi instrumente neconvenţionale în cadrul mandatului său pentru a contracara cu eficacitate riscurile înregistrării unei perioade prea extinse cu rate scăzute ale inflaţiei.
Referitor la analiza economică, în trimestrul IV 2013, PIB real în zona euro a înregistrat un avans de 0,2% faţă de intervalul precedent, după creşterea de 0,1% din trimestrul III 2013 şi cea de 0,3% din trimestrul II 2013. Rezultatele sondajelor care acoperă primul trimestru al acestui an susţin continuarea creşterii moderate, confirmând anticipaţiile anterioare, potrivit cărora actualul proces de redresare este sprijinit tot mai mult de consolidarea cererii interne. Privind în perspectivă, ar trebui să se înregistreze o nouă îmbunătăţire relativă a cererii interne, susţinută de orientarea acomodativă a politicii monetare, de propagarea la nivelul economiei reale a ameliorării actuale a condiţiilor de finanţare şi de progresele consemnate în ceea ce privește procesul de consolidare fiscală şi implementarea reformelor structurale. În plus, veniturile reale sunt influenţate pozitiv de evoluţia moderată a preţurilor, în special de nivelul mai scăzut al preţurilor produselor energetice. De asemenea, se anticipează că activitatea economică va beneficia de consolidarea graduală a cererii de exporturi din zona euro. Totodată, deşi pe pieţele forţei de muncă au apărut primele indicii de ameliorare, în zona euro rata şomajului rămâne ridicată, iar gradul de neutilizare a capacităţilor de producţie este, în ansamblu, considerabil. Pe de altă parte, ajustările bilanţiere necesare în sectorul public şi în cel privat vor continua să afecteze ritmul redresării economice.
Perspectivele economice pentru zona euro sunt în continuare grevate de riscuri în sensul scăderii. Evoluţiile înregistrate de pieţele financiare internaţionale şi de economiile de piaţă emergente, precum şi riscurile geopolitice ar putea exercita un impact negativ asupra condiţiilor economice. Alte riscuri în sensul scăderii se referă la posibilitatea înregistrării unor niveluri sub aşteptări ale cererii interne şi la implementarea insuficientă a reformelor structurale în ţările din zona euro, precum şi la temperarea dinamicii exporturilor.
Potrivit estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflaţiei IAPC în zona euro s-a situat la 0,5% în luna martie 2014, în scădere de la 0,7% în luna februarie. Această evoluţie reflectă diminuarea variaţiei anuale a componentelor: alimente, bunuri şi servicii, compensată parţial de o reducere mai moderată a preţurilor produselor energetice. Pe baza actualelor cursuri de schimb şi cotaţii futures ale produselor energetice, se preconizează că rata anuală a inflaţiei IAPC se va intensifica uşor în aprilie, parţial datorită volatilităţii preţurilor serviciilor în lunile din preajma sărbătorilor pascale. În perioada următoare, se anticipează că ratele anuale ale inflaţiei IAPC vor rămâne scăzute, urmând să crească treptat pe parcursul anului 2015 şi să atingă niveluri apropiate de 2% către finele anului 2016. Totodată, anticipaţiile privind inflaţia pe termen mediu şi lung se menţin ferm ancorate la niveluri compatibile cu stabilitatea preţurilor.
Consiliul guvernatorilor consideră că atât riscurile în sensul creşterii, cât şi cele în sensul scăderii la adresa perspectivelor privind evoluţia preţurilor sunt limitate, balanţa acestora fiind, în general, echilibrată pe termen mediu. În acest context, posibilele repercusiuni ale riscurilor geopolitice şi ale evoluţiei cursurilor de schimb vor fi monitorizate cu atenţie.
Referitor la analiza monetară, datele pentru luna februarie 2014 indică o dinamică scăzută a masei monetare (M3). Ritmul anual de creştere a M3 s-a menţinut, în linii mari, stabil la 1,3% în luna februarie, faţă de 1,2% în ianuarie. Dinamica agregatului monetar în sens restrâns M1 a fost în continuare robustă, situându-se la 6,2% în luna februarie, comparativ cu 6,1% în ianuarie. Principalul factor de susţinere a ritmului anual de creştere a M3 l-a constituit în continuare majorarea activelor externe nete ale sectorului IFM, care a reflectat interesul deosebit al investitorilor internaţionali pentru activele zonei euro.
Împrumuturile IFM acordate sectorului privat au continuat să scadă în luna februarie. Variaţia anuală a creditelor acordate societăţilor nefinanciare (date ajustate cu volumul vânzărilor de credite şi al operaţiunilor de securitizare) a fost de -3,1%, comparativ cu -2,8% în ianuarie. Dinamica modestă a creditelor acordate societăţilor nefinanciare reflectă în continuare decalajul acesteia în raport cu ciclul economic, riscul de credit, precum şi ajustarea continuă a bilanţurilor în sectorul financiar şi cel nefinanciar. Dinamica anuală a creditelor acordate populaţiei (date ajustate cu volumul vânzărilor de credite şi al operaţiunilor de securitizare) s-a situat la 0,4% în luna februarie 2014, nivel încă nemodificat, în linii mari, de la începutul anului 2013.
Începând cu vara anului 2012, s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte îmbunătăţirea situaţiei finanţării băncilor. Pentru a asigura transmisia corespunzătoare a măsurilor de politică monetară la nivelul condiţiilor de finanţare în ţările din zona euro, este esenţial ca fragmentarea pieţelor creditului din acest spaţiu economic să se diminueze în continuare şi ca rezistenţa băncilor la şocuri să se consolideze, acolo unde este necesar. Acesta este obiectivul evaluării cuprinzătoare derulate în prezent de BCE.
În concluzie, analiza economică confirmă anticipaţia Consiliului guvernatorilor privind înregistrarea unei perioade prelungite cu rate scăzute ale inflaţiei, urmată de o creştere treptată a ratelor inflaţiei IAPC către niveluri mai apropiate de 2%. Coroborarea cu semnalele relevate de analiza monetară confirmă scenariul unor presiuni scăzute din partea factorilor fundamentali asupra preţurilor în zona euro pe termen mediu.
Referitor la politicile fiscale, ţările din zona euro au înregistrat progrese importante în reducerea dezechilibrelor fiscale. Acestea ar trebui să nu renunţe la rezultatele obţinute anterior în materie de consolidare şi să plaseze ratele ridicate ale datoriei publice pe o traiectorie descendentă pe termen mediu, în concordanţă cu dispoziţiile Pactului de stabilitate şi creştere. Strategiile fiscale ar trebui să asigure o structură a consolidării favorabilă creşterii economice pentru o calitate mai bună şi o eficienţă sporită ale serviciilor publice, reducând, în acelaşi timp, la minimum efectele de distorsiune ale impozitării. Sunt necesare în continuare măsuri ferme pentru reformarea pieţelor bunurilor şi serviciilor şi a pieţelor forţei de muncă în vederea îmbunătăţirii competitivităţii, sporirii potenţialului de creştere economică, creării de oportunităţi de angajare şi asigurării unei mai mari flexibilităţi a economiilor din zona euro.
Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde două articole. Primul articol prezintă motivele pentru care băncile centrale transmit semnale privind orientarea viitoare a ratelor dobânzilor reprezentative ( forward guidance), analizând logica şi eficacitatea acestui demers în cazul BCE. Cel de-al doilea articol se referă la dezbaterea privind multiplicatorii fiscali pe termen scurt şi la impactul pe termen mediu şi mai lung al consolidării fiscale asupra sustenabilităţii datoriei şi producţiei.