Editorial - 15 mai 2004
Pe baza analizelor economice şi monetare periodice, Consiliul guvernatorilor a hotărât, în şedinţa din data de 8 mai 2014, ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Informaţiile noi semnalează în continuare că redresarea moderată a economiei zonei euro continuă conform evaluării precedente a Consiliului guvernatorilor. Totodată, informaţiile recente se menţin în concordanţă cu anticipaţia Consiliului guvernatorilor privind înregistrarea unei perioade prelungite cu rate scăzute ale inflaţiei, urmată doar de o creştere treptată a ratei inflaţiei IAPC. Semnalele relevate de analiza monetară confirmă scenariul unor presiuni scăzute din partea factorilor fundamentali asupra preţurilor în zona euro pe termen mediu. Anticipaţiile privind inflaţia pe termen mediu şi lung în zona euro continuă să fie ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2%.
Privind în perspectivă, Consiliul guvernatorilor va monitoriza cu deosebită atenţie evoluţiile economice şi pieţele monetare. Consiliul guvernatorilor va menţine un grad ridicat de acomodare monetară şi, dacă este necesar, va acţiona cu rapiditate, procedând la o nouă relaxare a politicii monetare. Consiliul guvernatorilor reiterează cu fermitate că anticipează în continuare menţinerea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE la nivelurile actuale sau la niveluri mai scăzute pe o perioadă extinsă. Această anticipaţie are la bază perspectivele persistenţei unei inflaţii scăzute, în ansamblu, pe termen mediu, având în vedere trenarea generalizată a activităţii economice, gradul ridicat de neutilizare a capacităţilor de producţie şi nivelul redus de creare de monedă şi de credite. Consiliul guvernatorilor îşi asumă în unanimitate angajamentul de a utiliza şi instrumente neconvenţionale în cadrul mandatului său pentru a contracara cu eficacitate riscurile înregistrării unei perioade prea extinse cu rate scăzute ale inflaţiei. Informaţii şi analize suplimentare referitoare la perspectivele privind inflaţia şi accesul sectorului privat la împrumuturi bancare vor fi disponibile la începutul lunii iunie.
Referitor la analiza economică, în trimestrul IV 2013, PIB real în zona euro a consemnat o creştere de 0,2% faţă de intervalul precedent, înregistrând astfel un avans pentru al treilea trimestru consecutiv. Datele recente şi rezultatele sondajelor confirmă continuarea redresării moderate în trimestrul I 2014 şi la începutul trimestrului II 2014. Privind în perspectivă, cererea internă ar trebui să fie în continuare susţinută de o serie de factori, printre care orientarea acomodativă a politicii monetare, propagarea la nivelul economiei reale a ameliorării actuale a condiţiilor de finanţare, progresele consemnate în ceea ce privește procesul de consolidare fiscală şi implementarea reformelor structurale şi evoluţia preţurilor produselor energetice. Totodată, deşi pe pieţele forţei de muncă s-a înregistrat o stabilizare, apărând primele semne de ameliorare, în zona euro rata şomajului se menţine ridicată, iar gradul de neutilizare a capacităţilor de producţie rămâne, în ansamblu, considerabil. De asemenea, în luna martie variaţia anuală a împrumuturilor IFM acordate sectorului privat s-a menţinut la o valoare negativă, iar ajustările bilanţiere necesare în sectorul public şi în cel privat continuă să afecteze ritmul redresării economice.
Perspectivele economice pentru zona euro sunt în continuare grevate de riscuri în sensul scăderii. Riscurile geopolitice, precum şi evoluţiile consemnate de pieţele financiare internaţionale şi de economiile de piaţă emergente ar putea exercita un impact negativ asupra condiţiilor economice. Alte riscuri în sensul scăderii se referă la posibilitatea înregistrării unor niveluri sub aşteptări ale cererii interne şi la implementarea insuficientă a reformelor structurale în ţările din zona euro, precum şi la o rată de creştere mai lentă a exporturilor.
Potrivit estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflaţiei IAPC în zona euro s-a situat la 0,7% în luna aprilie 2014, în creştere de la 0,5% în luna martie. Conform aşteptărilor, având în vedere perioada sărbătorilor pascale, această evoluţie s‑a datorat, în principal, majorării preţurilor serviciilor. Pe baza informaţiilor actuale, se preconizează că, în lunile următoare, rata anuală a inflaţiei IAPC se va menţine în jurul nivelurilor scăzute înregistrate în prezent, urmând să crească treptat pe parcursul anului 2015 şi să atingă niveluri apropiate de 2% către finele anului 2016. Un nou set de proiecţii macroeconomice ale experţilor Eurosistemului va fi publicat la începutul lunii iunie. Anticipaţiile privind inflaţia pe termen mediu şi lung se menţin ferm ancorate la niveluri compatibile cu stabilitatea preţurilor.
Consiliul guvernatorilor consideră că atât riscurile în sensul creşterii, cât şi cele în sensul scăderii la adresa perspectivelor privind evoluţia preţurilor sunt limitate, balanţa acestora fiind relativ echilibrată pe termen mediu. În acest context, posibilele repercusiuni ale riscurilor geopolitice şi ale evoluţiei cursurilor de schimb vor fi monitorizate cu atenţie.
Referitor la analiza monetară, datele pentru luna martie 2014 indică în continuare o dinamică scăzută a masei monetare (M3). Ritmul anual de creştere a M3 s-a temperat la 1,1% în luna martie, comparativ cu 1,3% în februarie. Dinamica agregatului monetar în sens restrâns M1 a fost în continuare robustă, dar s-a redus la 5,6% în luna martie, comparativ cu 6,2% în februarie. Principalul factor de susţinere a ritmului anual de creştere a M3 l-a constituit în continuare majorarea activelor externe nete ale sectorului IFM, reflectând parţial menţinerea interesului investitorilor internaţionali pentru activele zonei euro.
Variaţia anuală a creditelor acordate societăţilor nefinanciare (date ajustate cu volumul vânzărilor de credite şi al operaţiunilor de securitizare) a fost de -3,1% în luna martie, nivel nemodificat faţă de cel înregistrat în luna februarie. Dinamica modestă a împrumuturilor acordate societăţilor nefinanciare reflectă în continuare decalajul acesteia în raport cu ciclul economic, riscul de credit, precum şi ajustarea continuă a bilanţurilor în sectorul financiar şi cel nefinanciar. Ritmul anual de creştere a creditelor acordate populaţiei (date ajustate cu volumul vânzărilor de credite şi al operaţiunilor de securitizare) s-a situat la 0,4% în luna martie 2014, nivel nemodificat, în linii mari, de la începutul anului 2013.
Rezultatele sondajului privind creditul bancar din luna aprilie 2014 au confirmat stabilizarea condiţiilor de creditare pentru companii şi populaţie. Pe parcursul celor trei luni precedente, standardele de creditare s-au menţinut, în linii mari, nemodificate pentru împrumuturile acordate companiilor, dar au consemnat o relaxare netă în cazul populaţiei. În relativă concordanţă cu aceste rezultate se află sondajul privind accesul la finanţare al întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), care acoperă perioada octombrie 2013-martie 2014. Conform acestuia, IMM au semnalat că accesul la creditele bancare a fost mai puţin restrictiv, cunoscând chiar o ameliorare în unele ţări din zona euro. Potrivit ambelor sondaje, perspectivele economice generale au contribuit mai puţin negativ, dacă nu pozitiv, la această evoluţie. Totodată, băncile au indicat în continuare niveluri restrictive ale standardelor de creditare din perspectivă istorică.
Începând cu vara anului 2012 s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte îmbunătăţirea situaţiei finanţării băncilor. Pentru a asigura transmisia corespunzătoare a măsurilor de politică monetară la nivelul condiţiilor de finanţare în ţările din zona euro, este esenţial ca gradul de fragmentare a pieţelor creditului din acest spaţiu economic să continue să scadă şi ca rezistenţa băncilor la şocuri să se consolideze, acolo unde este necesar. În acest context, evaluarea cuprinzătoare a bilanţurilor băncilor derulată în prezent de BCE prezintă o importanţă deosebită. Băncile ar trebui să profite pe deplin de acest exerciţiu pentru a-şi îmbunătăţi poziţia de capital şi solvabilitatea, contribuind astfel la eliminarea oricăror limitări ale ofertei de credite care ar putea afecta procesul de redresare.
În concluzie, analiza economică confirmă anticipaţia Consiliului guvernatorilor privind înregistrarea unei perioade prelungite cu rate scăzute ale inflaţiei, urmată doar de o creştere treptată a ratei inflaţiei IAPC către niveluri mai apropiate de 2%. Coroborarea cu semnalele relevate de analiza monetară confirmă scenariul unor presiuni scăzute din partea factorilor fundamentali asupra preţurilor în zona euro pe termen mediu.
Referitor la politicile fiscale, potrivit previziunilor de primăvară ale Comisiei Europene, deficitul public al zonei euro va continua să scadă, de la 3,0% din PIB în anul 2013 la 2,5% în 2014 şi la 2,3% în 2015. Se estimează că ponderea datoriei publice în PIB se va stabiliza la 96,0% în 2014, urmând să scadă la 95,4% în anul 2015. Având în vedere ponderile încă relativ ridicate ale datoriei publice şi în scopul îmbunătăţirii sustenabilităţii fiscale, ţările din zona euro ar trebui să nu renunţe la progresele înregistrate în domeniul consolidării fiscale şi să îşi respecte angajamentele asumate în temeiul Pactului de stabilitate şi creştere. Totodată, sunt necesare reforme structurale cuprinzătoare şi ambiţioase pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe piaţa forţei de muncă pentru sporirea potenţialului de creştere a zonei euro, îmbunătăţirea capacităţii de adaptare a acesteia şi reducerea nivelului ridicat al şomajului cu care se confruntă în prezent multe ţări din zona euro. În acest scop, Consiliul guvernatorilor îşi exprimă acordul cu privire la comunicarea din data de 6 mai 2014 a Consiliului ECOFIN, potrivit căreia este necesară adoptarea unor măsuri decisive în ţările în care dezechilibrele macroeconomice împiedică buna funcţionare a Uniunii Economice şi Monetare.
Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde două articole. Primul vizează identificarea factorilor care au caracterizat criza datoriilor suverane în zona euro, în vederea explicării evoluţiilor înregistrate de spread-urile aferente obligaţiunilor suverane din acest spaţiu economic. Cel de-al doilea articol analizează evoluţiile în sectoarele de activitate din zona euro începând cu anul 2008, comparativ cu cele înregistrate în perioadele anterioare de recesiune.