Editorial - 13 noiembrie 2014

Pe baza analizelor economice și monetare periodice şi în conformitate cu semnalele privind orientarea viitoare a politicii monetare, Consiliul guvernatorilor BCE a decis, în ședința din data de 6 noiembrie 2014, ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. În urma deciziilor adoptate la data de 2 octombrie 2014, luna trecută Eurosistemul a început să cumpere, în cadrul noului program, obligațiuni garantate. De asemenea, Eurosistemul va demara în curând achiziționarea de titluri garantate cu active. Durata programelor va fi de cel puţin doi ani. Alături de seria de operaţiuni ţintite de refinanţare pe termen mai lung care vor fi efectuate până în luna iunie 2016, aceste achiziţii vor avea un impact semnificativ asupra bilanţului Eurosistemului, care ar trebui să revină, conform anticipațiilor, la dimensiuni apropiate celor de la începutul anului 2012.

Măsurile vor consolida funcţionarea mecanismului de transmisie a politicii monetare, vor sprijini condiţiile de finanţare în zona euro, vor facilita activitatea de creditare a economiei reale şi vor genera efecte propagate pozitive pe alte pieţe. Acestea vor conduce astfel la o nouă relaxare, mai amplă, a politicii monetare, vor întări semnalele Consiliului guvernatorilor privind orientarea viitoare a ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE şi vor accentua faptul că există diferenţe semnificative şi în creştere între principalele economii dezvoltate în ceea ce priveşte ciclul de politică monetară.

Măsurile introduse reprezintă răspunsul politicii monetare la perspectivele privind un nivel scăzut al inflației, temperarea ritmului de creștere economică și dinamica în continuare modestă a masei monetare și a creditului. Orientarea acomodativă a politicii monetare va sprijini ancorarea fermă a anticipaţiilor privind inflaţia pe termen mediu şi lung la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menține rate ale inflației inferioare, dar apropiate de 2%. Odată cu propagarea la nivelul economiei, măsurile de politică monetară vor contribui, în ansamblul lor, la revenirea ratelor inflației la valori mai apropiate de acest obiectiv.

Cu toate acestea, privind în perspectivă și luând în considerare noile informații și analize, Consiliul guvernatorilor va monitoriza cu atenție și va evalua în permanenţă adecvarea orientării politicii monetare. În cazul în care vor fi necesare noi măsuri pentru a contracara în continuare riscurile înregistrării unei inflații scăzute pentru o perioadă prea îndelungată, Consiliul guvernatorilor își asumă în unanimitate angajamentul de a utiliza instrumente neconvenționale suplimentare în limita mandatului său. Consiliul guvernatorilor a solicitat personalului BCE și comitetelor relevante ale Eurosistemului să asigure pregătirea în timp util a unor măsuri suplimentare care să fie implementate dacă va fi necesar.

Referitor la analiza economică, PIB real în zona euro a crescut cu 0,1% în trimestrul II 2014 față de intervalul precedent, fiind revizuit în sens ascendent față de estimarea anterioară. Începând din vară, datele noi și rezultatele sondajelor au indicat, în general, temperarea ritmului de creștere economică în zona euro. Aceste informații au fost incluse în cele mai recente prognoze ale instituțiilor din sectorul public și din cel privat, care indică revizuirea în sens descendent a dinamicii PIB real pe parcursul orizontului de proiecţie până la nivelul anului 2016, cu menținerea perspectivelor unei redresări economice modeste. Această evoluție este, în linii mari, în concordanță cu evaluarea actuală a Consiliului guvernatorilor. Pe de o parte, cererea internă ar trebui să fie sprijinită de măsurile de politică monetară, de continuarea procesului de ameliorare a condiţiilor financiare, de progresele consemnate în domeniul consolidării fiscale și al reformelor structurale şi de reducerea preţurilor produselor energetice, cu efect favorabil asupra veniturilor disponibile reale. De asemenea, cererea pentru produse de export ar trebui să beneficieze de redresarea economică la nivel mondial. Pe de altă parte, este probabil ca redresarea economică să fie în continuare afectată de rata ridicată a şomajului, de gradul substanțial de neutilizare a capacităților de producție și de ajustările bilanțiere necesare în sectorul public și în cel privat.

Perspectivele economice pentru zona euro sunt în continuare grevate de riscuri în sensul scăderii. Mai exact, pierderea de ritm a activității economice în zona euro, coroborată cu riscurile geopolitice sporite, ar putea afecta încrederea şi îndeosebi investițiile private. De asemenea, progresele insuficiente înregistrate de reformele structurale în ţările din zona euro constituie un risc major în sensul scăderii la adresa perspectivelor economice.

Conform estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflației IAPC în zona euro s-a situat la nivelul de 0,4% în luna octombrie 2014 față de 0,3% în septembrie. Comparativ cu luna anterioară, această evoluție reflectă, în principal, o contribuție negativă relativ mai scăzută a prețurilor produselor energetice și creșteri anuale ușor mai ridicate ale prețurilor alimentelor. Scăderea prețurilor produselor industriale a fost compensată parțial de accelerarea dinamicii prețurilor serviciilor. Pe baza informațiilor actuale și a cotațiilor futures ale produselor energetice, se preconizează că, în lunile următoare, rata anuală a inflației IAPC se va menține în jurul nivelurilor scăzute înregistrate în prezent, urmând să crească progresiv în anii 2015 și 2016. Aceeași evoluție este semnalată și de ultimele prognoze realizate, care includ scăderea pronunțată a prețurilor petrolului consemnată recent.

Consiliul guvernatorilor va continua să monitorizeze cu atenție riscurile la adresa perspectivelor privind evoluția prețurilor pe termen mediu. În acest context, Consiliul guvernatorilor va urmări în special posibilele repercusiuni ale dinamicii modeste a creşterii economice, evoluțiile geopolitice, evoluția cursului de schimb și a prețurilor produselor energetice, precum și propagarea măsurilor de politică monetară.

Referitor la analiza monetară, datele pentru luna septembrie 2014 indică în continuare o dinamică scăzută a masei monetare (M3), ritmul anual de creștere a acesteia înregistrând însă o accelerare moderată, până la 2,5%, față de 2,1% în luna august. Dinamica anuală a M3 este susținută în continuare de componentele sale cele mai lichide, ritmul anual de creștere a agregatului monetar în sens restrâns M1 fiind de 6,2% în luna septembrie.

Variația anuală a creditelor acordate societăților nefinanciare (date ajustate cu volumul vânzărilor de credite și al operațiunilor de securitizare) a rămas în teritoriu negativ, situându-se la -1,8% în luna septembrie faţă de -2,0% în luna august și -2,2% în luna iulie. În ultimele luni, fluxul net al rambursărilor a consemnat, în medie, o moderare comparativ cu nivelurile record înregistrate în urmă cu un an. Activitatea de creditare a societăților nefinanciare continuă să reflecte decalajul acesteia în raport cu ciclul economic, riscul de credit, factorii care influențează oferta de credite, precum și ajustarea continuă a bilanțurilor în sectorul financiar și cel nefinanciar. Ritmul anual de creștere a creditelor acordate populației (date ajustate cu volumul vânzărilor de credite și al operațiunilor de securitizare) a fost de 0,6% în luna septembrie, față de 0,5% în luna august. În concordanță cu stabilizarea relativă a fluxurilor de credite, sondajul din luna octombrie asupra creditului bancar în zona euro a indicat o relaxare netă a standardelor de creditare în cazul împrumuturilor acordate întreprinderilor și populației. Totodată, trebuie avut în vedere faptul că, din perspectivă istorică, nivelul standardelor de creditare este în continuare restrictiv. În urma finalizării de către BCE a evaluării cuprinzătoare, se poate preconiza că o nouă consolidare a bilanțurilor băncilor va contribui la reducerea constrângerilor privind oferta de credite și la facilitarea intensificării activității de creditare.

Coroborarea rezultatului analizei economice cu semnalele evidențiate de analiza monetară confirmă deciziile recente ale Consiliului guvernatorilor menite să amplifice caracterul acomodativ al politicii monetare şi să sprijine activitatea de creditare a economiei reale.

Politica monetară vizează menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, iar orientarea acomodativă a acesteia contribuie la sprijinirea activității economice. Cu toate acestea, pentru a consolida activitatea de investiții, crearea de locuri de muncă și creșterea productivității, este nevoie de o contribuție decisivă din partea politicilor din alte domenii. Mai exact, în unele țări este necesară accelerarea procesului legislativ și a implementării reformelor pe piața de bunuri și servicii și pe piața forței de muncă, precum și a acțiunilor de îmbunătățire a mediului de afaceri pentru firme. Implementarea eficace a reformelor structurale va consolida anticipațiile privind creșterea veniturilor și va încuraja firmele să nu mai amâne majorarea investițiilor și să accelereze redresarea economică. Referitor la politicile fiscale, țările care înregistrează în continuare dezechilibre fiscale ar trebui să nu renunțe la progresele deja înregistrate și să acționeze în conformitate cu normele stipulate în Pactul de stabilitate și creștere, care ar trebui să rămână o ancoră pentru gradul de încredere în sustenabilitatea finanțelor publice în toate etapele procedurale din cadrul convenit. Flexibilitatea existentă la nivelul normelor ar trebui să permită autorităţilor guvernamentale să acopere cheltuielile bugetare aferente reformelor structurale majore, să sprijine cererea și să adopte o structură a politicilor fiscale mai favorabilă creșterii economice. Implementarea integrală și consecventă a cadrului existent de supraveghere macroeconomică și fiscală al zonei euro este esențială pentru reducerea ponderilor ridicate ale datoriei publice, sporirea potențialului de creștere economică și îmbunătățirea rezistenței economiei zonei euro la șocuri.

Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde două articole. Primul articol prezintă trei exemple de noi studii comparative la nivel de țări care analizează vulnerabilitatea financiară a populației din zona euro. Cel de-al doilea articol trece în revistă progresele înregistrate recent în ceea ce privește integrarea indicatorilor de avertizare timpurie privind stresul fiscal în sistemul european de supraveghere bugetară și propune noi îmbunătățiri ale acestor indicatori.