Doctor în drept la Paris şi avocat, C. Tătăranu a făcut politică liberală. S-a numărat printre susţinătorii lui Gheorghe Tătărescu atunci când acesta înfiinţa, în decembrie 1944, Partidul Naţional Liberal disident.

A fost guvernator al Băncii Naţionale a României în perioada 14.03.1945 - 21.05.1946. Şi-a dat demisia din această funcţie ca urmare a opoziţiei sale faţă de participarea partidului al cărui membru era la constituirea Blocului Partidelor Democratice.

În calitate de guvernator al B.N.R. s-a confruntat cu:

• Sporirea circulaţiei monetare şi devalorizarea bancnotelor B.N.R.
• Necesitatea de a susţine eforturile statului român pentru achitarea obligaţiilor asumate prin Convenţia de armistiţiu
• Finanţarea refacerii economiei naţionale