Doamnă ministru Graţiela Leocadia Gavrilescu

Domnule ministru Mihai Sorin Câmpeanu

Domnule ministru Daniel Constantin

Domnule Academician Cristian Hera

Domnule rector Ioan Vasile Abrudan

Distinşi oaspeţi

Dragi colegi

Încerc o deosebită plăcere să salut prezenţa – în Aula „Costin Murgescu” din acest lăcaş al Băncii Naţionale în care îşi desfăşoară activitatea Institutul Bancar Român şi Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare – reprezentanţilor Guvernului şi ai Academiei Române, a tuturor participanţilor la această reuniune cu un caracter mai puţin obişnuit pe agenda preocupărilor unei bănci centrale. Vă mulţumesc pentru că aţi răspuns favorabil invitaţiei noastre.

Reuniunea de astăzi are ca deviză „TIMP DE VERDE, VERDE PESTE TIMP”. Ea se înscrie în seria de evenimente dedicate celebrării celei de-a 135-a aniversări a Băncii noastre Centrale.

Acum 135 de ani, în împrejurări istorice favorabile, lua fiinţă cea de-a 16-a bancă centrală din lume: Banca Naţională a României. Deşi legea de înfiinţare a apărut în Monitorul Oficial în primăvara lui 1880, intrarea în funcţiune a instituţiei noastre a durat până la sfârşitul anului 1880. Aşa că am decis să organizăm evenimentele aniversare în două sesiuni prelungite, prima desfăşurându-se în această primăvară, de-a lungul lunilor aprilie şi mai, cea de a doua urmând să fie organizată în cursul toamnei. Şi pentru că verdele este culoarea specifică primăverii, exprimând regenerarea naturii, am considerat firesc să includem dezbaterea de astăzi în actuala sesiune a celei de-a 135-a aniversări a Băncii Naţionale.

Tema aleasă pentru reuniunea de astăzi – „TIMP DE VERDE, VERDE PESTE TIMP” – are strânse legături atât cu istoria de 135 de ani a instituţiei noastre, cât şi cu activitatea pe care o desfăşurăm în prezent. E drept, timpul Băncii Naţionale, cel care e deja istorie şi cel prezent, şi-a constituit reperele cardinale într-un univers specific, adunând laolaltă înfăptuiri, împrejurări, evenimente şi întâmplări având ca numitor comun asigurarea dezvoltării economice şi stabilităţii financiare a ţării. Totodată, fiind o instituţie cu o existenţă îndelungată, “Bătrâna Doamnă” a pieţei noastre bancare a acumulat şi un patrimoniu ce este astăzi inestimabil. Pot să afirm că de acest patrimoniu – ce înglobează numeroase valori istorice – noi, cei de la Banca Naţională, avem grijă ca de ochii din cap.

În 2010, când am sărbătorit împlinirea a 130 de ani de la întemeierea Băncii Naţionale, evenimentele aniversare au încorporat şi o dare de seamă despre cum îngrijim palatele noastre încărcate cu amintiri. Trei mari palate, desfăşurate în perimetrul marcat de străzile Lipscani, Eugeniu Carada, Doamnei şi Smârdan, alături de clădiri monumentale ridicate pentru sucursalele din ţară, oferă astăzi dovezi elocvente că societatea românească a ştiut să dezvolte cultura performanţei, să confere prestigiul Băncii Sale Centrale începând de la infrastructură. Iar grija noastră pentru această inestimabilă avere nu este o simplă vorbă. Avem dreptul să fim mândri că am iniţiat şi aproape am finalizat o vastă operă de restaurare a acestor monumente din patrimoniul naţional. Şi când spun că aproape am finalizat această operă, am în vedere faptul că lucrările la marile palate sunt încheiate, continuând acum restaurări la unele clădiri din judeţe. Este cert, de altfel, că monumentalitatea intrinsecă a Patrimoniului BNR e pusă în valoare, astăzi, de restaurarea exemplară atât a faţadelor, cât şi a minunatelor interioare, martore importante ale trecutului.

Semnificativ este însă faptul, important atât din perspectiva istoriei, cât şi în lumina prezentului, că Banca Naţională nu are în grijă numai un patrimoniu construit, ci şi un patrimoniu natural. De asemenea inestimabil. Şi dacă, la cea de-a 130-a aniversare, am dat seamă despre modul în care ocrotim patrimoniul construit, acum, la cea de-a 135-a aniversare, dăm seamă despre înfrăţirea noastră cu natura. Despre “Timpul de verde” – pentru că acest patrimoniu natural s-a dezvoltat într-un timp îndelungat. Şi despre ce anume facem, trasând un arc peste timp, ca să păstrăm, să conservăm şi să dezvoltăm această consistentă avere.

Peste timp, verdele a cucerit spaţii ample ale Băncii Naţionale. Îl găsim, în forme variate şi atractive, în perimetrele unităţilor noastre de pregătire profesională de la Sinaia şi Poiana Stânii, Păltiniş, Râmnicu Vâlcea - Conacul Oromolu, Snagov sau ale sucursalelor Iaşi şi Timiş ori ale agenţiilor Bacău, Bihor, Brăila, Dolj, Galaţi, Gorj, Maramureş, Mureş, Suceava. Desigur, perimetrul Centrului de Perfecţionare Profesională Bucureşti, din “Parcul cu Platani”, este “vioara întâi”, deţinând peste 72.000 de metri pătraţi de VERDE dintr-un total de peste 100.000 cât reprezintă patrimoniul verde al BNR.

“Parcul cu Platani” din Cotroceni, o gură de rai verde într-o capitală acum cu prea puţină verdeaţă merită o atenţie distinctă. Despre istoria acestui aşezământ sunt păstrate numeroase documente şi însemnări în Arhivele BNR. Terenul pe care se întinde astăzi parcul a fost donat Societăţii de Dare la Semn – cum era denumită societatea sportivă responsabilă cu organizarea competiţiilor de tir –, de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 1 decembrie 1865. În anul 1870 a fost dat în folosinţă noul poligon de tir al Societăţii.

Au trecut însă anii, au venit vremuri noi şi au prins contur realităţi noi. După Al Doilea Război Mondial, deoarece Parcul cu Platani nu mai putea fi întrebuinţat nu numai pentru tragerile cu glonţ, dar nici măcar pentru tragerile cu alice, din cauză că locuințele care s-au construit împrejur erau neliniștite de zgomotul produs în timpul tragerilor – așa cum menționa raportul adunării generale a Societății de Dare la Semn din 31 mai 1946 – schimbarea destinaţiei acestui loc devenise inevitabilă. A fost deci acceptată oferta Băncii Naționale a României pentru achiziționarea terenului. Acesta a intrat în proprietatea BNR prin actul de vânzare-cumpărare și schimb încheiat cu Societatea de Dare la Semn la 27 iunie 1946. Potrivit documentului amintit, Societatea a vândut Băncii Naționale porțiunea de teren cumpărată din fondurile proprii, iar pentru acea parte a terenului care fusese donată Societății prin actul semnat de Al. Ioan Cuza, în 1865, BNR a oferit în schimb o suprafață echivalentă în Pădurea Tunari.

Multe s-au schimbat din 1946 şi până în prezent. Regimul comunist instaurat în ţara noastră a confiscat „Parcul cu Platani” şi l-a trecut în stăpânirea statului. Recâştigându-l după decembrie ’89, în baza unui protocol cu statul, după ce a decontat toate investiţiile făcute aici, Banca Naţională a României a iniţiat un amplu program de restructurare şi restaurare în consens cu noul nostru statut de bancă centrală. Practic, Banca Naţională a revigorat cu grijă de bun gospodar spaţiile verzi, a recondiţionat bazele sportive şi, în acelaşi timp, a restructurat principalele clădiri din această incintă, care găzduiesc în prezent Centrul de Perfecţionare Profesională.

De ce am insistat asupra istoriei dobândirii terenului din strada Dr. Staicovici de către BNR? Din două motive. În primul rând, pentru că aici este concentrată cea mai mare suprafaţă din patrimoniul natural al Băncii Naţionale. Apoi pentru că aici principala atracţie o constituie platanii – arbori mai rar întâlniţi în ţara noastră, ce se disting prin frumuseţe, vigoare şi durată de viaţă. Astăzi, după atâţia ani, platanii fac încă faima parcului căruia i-au dat numele. Este un spaţiu generos, o oază de linişte şi verde care a găzduit inclusiv Jubileul de Diamant al Reginei Elisabeta a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, în iunie 2012. An de an aici se desfăşoară turnee prestigioase de tenis, unde publicul larg are acces şi se bucura de umbra arborilor din Parcul cu Platani. Totodată aici au loc reuniuni financiar - bancare interne şi internaţionale.

Câteva cuvinte despre platani, socotiţi pe bună dreptate “arbori domneşti” . Trimişii domnitorului Al. I. Cuza au adus din nordul Franţei câţiva puieţi de platan pentru a fi plantaţi la Bucureşti, ca să înfrumuseţeze zona Cotrocenilor. Din cauza condiţiilor climatice însă, a diferenţelor mari de temperaturi, mulţi nu au rezistat. Iar dintre cei care există şi astăzi pe cei mai bine îngrijiţi îi găsiţi în „Parcul cu Platani”. Încă de la jumătatea secolului trecut, Banca Naţională a României schiţase un plan de ocrotire a arborilor din “Parcul cu Platani” – parte a patrimoniului instituţiei – printre care se numără şi 31 de exemplare protejate prin lege. Planul din 1946 a fost dezvoltat şi pus în aplicare începând din 1990. Oricine poate să vadă cu ochiul liber, bunăoară, diferenţa dintre rarii platani ce mai pot fi văzuţi pe unele străzi din Bucureşti, inclusiv pe artere din Cotroceni, şi cei grupaţi în patrimoniul natural al BNR din Str. Dr. Staicovici. Niciunul nu are semeţia celor aflaţi în grija Băncii Naţionale. Pentru că aici li se acordă atenţia cuvenită unor exemplare protejate: arbori rari din patrimoniul naţional. Au vârste între 50 şi 180 de ani. Fiecare cu fişa lui de monitorizare – expertiză tehnică de specialitate, tomografii aferente, tratament de întreţinere. De aceeaşi grijă se bucură şi alte specii de arbori din acest parc: arţari, castani, plopi, tei.

Sintetizând, voi sublinia că deviza “TIMP DE VERDE” reprezintă o preocupare şi pentru Banca Naţională a României de a asigura conservarea mediului înconjurător şi, totodată, de a promova alinierea acestor preocupări la manifestările tematice internaţionale. Aşadar, în această primăvară a anului 2015, în context aniversar, organizăm o serie de evenimente evocând “Luna pădurii”, iniţiate în 1872 pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. Din anul 1902, la iniţiativa lui Spiru Haret, pe atunci ministru al Cultelor şi Instrucţiei Publice, această tradiţie este celebrată şi în ţara noastră, sub denumirea “Sărbătoarea sădirii arborelui”.

Mulţumindu-vă călduros pentru participarea la această reuniune, ca expresie a interesului Dumneavoastră faţă de strategia BNR de conservare şi dezvoltare a patrimoniului verde al instituţiei noastre, vă rog să luaţi act de invitaţia pe care v-o adresez tuturor de a participa miercuri 15 aprilie, imediat după Paşti, la o aplicaţie practică. Pentru că în această primăvară, în cel de-al 135-lea an de când România are o bancă centrală, sub egida „TIMP de VERDE – VERDE PESTE TIMP” angajaţii BNR, într-un act de voluntariat, participă la replantarea unor specii de arbori şi la operaţiuni specifice de întreţinere a valorilor din “Parcul cu Platani”, ca parte a programului strategic de ocrotire şi dezvoltare a patrimoniului natural pe care îl avem în gestiune.

Cu aceste gânduri, vă rog să-mi îngăduiţi să-mi închei alocuţiunea, urând succes reuniunii şi întregului program din sesiunea aprilie-mai, pe care o dedicăm celei de-a 135-a aniversări a Băncii Naţionale a României.

Evenimentul face parte din seria de manifestări dedicate aniversării a 135 de ani de la înființarea BNR (detalii eveniment)

7 aprilie 2015