Stimați membri ai Consiliului de Administrație,

Stimați colegi,

Suntem astăzi împreună în vechea și frumoasa sală a Consiliului de Administrație pentru a evidenția rezultatele remarcabile în cercetarea științifică ale unor colegi de-ai noștri, care au prezentat lucrări la primele două ediții ale Conferinței Anuale a Economiștilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS). Ceremonia de astăzi subliniază importanța pe care BNR, dumneavoastă ca membri ai Consiliului sau ca directori, eu personal, o acordăm cercetărilor de bună calitate.

Înainte de a spune câteva cuvinte despre specificul Conferinței menționate și de a-i menționa pe specialiștii de la BNR care au fost admiși la conferință, vreau să reamintesc că politica noastră de a stimula cercetarea economică este în linie cu practicile și obiectivele promovate de Banca Centrală Europeană. Se știe că nu poți conduce eficient politica monetară fără a avea date și informații adecvate. Pentru a le avea, toate băncile centrale și-au dezvoltat activitatea de cercetare, pe care au orientat-o să fie cât mai bine conectată cu cea efectuată în alți poli de cercetare, cum ar fi institute academice sau universități.

Totuși, cercetarea din băncile centrale are câteva particularități și obiective spre care tindem și noi. Analizele realizate într-o bancă centrală trebuie să fie de înaltă calitate, iar acest obiectiv necesită cercetători foarte valoroși, care să ajungă chiar lideri intelectuali în comunitatea de cercetare a băncilor centrale. Trebuie să țintim cu mai mult curaj în direcția aceasta.

Apoi, cercetarea științifică din băncile centrale trebuie să fie o sursă credibilă de soluții economice (policy advice). Pentru o bancă centrală, rezultatele cercetării trebuie să fie translatabile în instrumente care pot fi utilizate pentru a informa judecata și gândirea intuitivă. Aceasta înseamnă că cercetarea trebuie să aibă o bună „traducere” a rezultatelor pentru decidenții de politică economică. Nu poți să realizezi acest deziderat fără oameni care pot face ambele lucruri, adică și modelele și „traducerea”.

Având în vedere aceste obiective, cercetătorii noștri trebuie să elaboreze lucrări științifice de înaltă calitate, care să fie validate și de alți cercetători şi care să poată fi translatate în materiale suport pentru decidenţii în materie de politici economice (de exemplu prezentări pentru Consiliul de Administrație, memo-uri, note de politică economică, rapoarte asupra inflaţiei sau de stabilitate financiară etc.)

Obiectivele acestea nu pot fi atinse fără a coopera cu economiști din alte arii decât cele care vizează direct domeniile noastre de interes. Această cooperare a fost permanent stimulată de BNR, de Consiliul de Administrație, de mine personal. Avem programe cum ar fi „Academica”, „Zilele porților deschise pentru studenţii economişti”, „Să vorbim despre bani şi bănci”, iar experți din BNR predau la facultăți economice sau își actualizează cunoștințele cu cele mai noi progrese în domeniile lor de activitate. În plus, am iniţiat un program de vizite de cercetare pentru experţi din afara BNR, cu scopul de a consolida legătura cu mediul academic.

Între aceste proiecte, Conferința Anuală a Economiștilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS) este unul aparte. Dați-mi voie să aduc câteva argumente în acest sens.

Conferinţa ERMAS a fost iniţiată în 2014 de către un grup de patru persoane: Sebastian Buhai (profesor, Aarhus University), Mihai Copaciu (consilier, BNR), Cosmin Iluţ (profesor, Duke University) şi Cristian Litan (profesor, Universitatea Babeş-Bolyai). Cea de-a doua ediţie s-a repetat cu succes în 2015. Ambele ediţii au fost găzduite de Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiune a Afacerilor din cadrul UBB.

La fiecare ediție au participat peste 50 de cercetători în domeniul economiei, majoritatea fiind profesori afiliați în principal unor universități din străinătate, precum și experți ai BNR. Invitațiile de participare sunt deschise și se trimit cu aproximativ 6 luni înainte de conferință, potenţialii participanţi având la dispoziţie aproximativ 2 luni pentru a trimite contribuţiile lor spre evaluare.

Calitatea înaltă a lucrărilor prezentate în cadrul fiecărei ediţii a conferinţei a fost asigurată prin instituirea unui Comitet Ştiinţific, responsabil cu selectarea lucrărilor primite spre evaluare de un număr mare de cercetători.

La prima ediție am avut plăcerea să fiu invitat de Comitetul Ştiințific în calitate de keynote speaker. Am avut astfel ocazia să constat personal calitatea excelentă a ideilor, a lucrărilor prezentate, şi nu în ultimul rând a participanților la conferință. Din BNR au participat cu lucrări Mihai Copaciu și Andrei Tănase, ambii de la Direcția Modelare și Prognoze Macroeconomice.

La ediția din 2015 Comitetul Ştiințific l-a invitat pe Lucian Croitoru în calitate de keynote speaker, fiind de asemenea admise cinci lucrări de cercetare de la BNR, avându-i ca autori pe Luiza Pandioniu şi Ştefania Iordache (Direcţia Studii Economice), Florian Neagu, Luminiţa Tatarici şi Irina Mihai (Direcţia Stabilitate Financiară), Irina Stanciu, Veaceslav Grigoraş, Mihai Copaciu, Valeriu Nalban şi Cristian Bulete (Direcţia Modelare şi Prognoze Macroeconomice).

Pentru a crea un reper asupra calităţii conferinţei, iată componenţa Comitetului Ştiinţific pentru ediţia din 2015 a conferinţei: Daniel Andrei (University of California, Los Angeles); Ana Babus (Imperial College London şi Chicago Federal Reserve Bank); Andrei Barboş (University of South Florida); Camelia Bejan (University of Washington-Bothell); Florin Bîlbîie (Paris School of Economics şi Universite Paris 1 Pantheon-Sorbonne); Otilia Boldea (Tilburg University); Sebastian Buhai (Stockholm University şi Aarhus University); Nicolae Bogdan Gârleanu (University of California Berkeley); Cosmin Iluţ (Duke University şi Stanford Institute for Economic Policy Research); Camelia Kuhnen (University of North Carolina at Chapel Hill); Cristian Litan (Universitatea Babeş-Bolyai); Mihai Manea (Massachusetts Institute of Technology); Virgiliu Midrigan (New York University); Andreea Mitruţ (Gothenburg University şi Uppsala University); Cristian Pop-Elecheş (Columbia University); Zsolt Sandor (Sapientia University-Miercurea Ciuc); Luminiţa Stevens (University of Maryland); Almos Telegdy (Central European University); Răzvan Vlaicu (University of Maryland şi Northwestern University, Kellogg School of Management).

În încheiere dați-mi voie să-i felicit pe cei care au participat la ambele ediții ale conferinței și să le urez succes în continuare. De asemenea, îi încurajez și pe alți experți din BNR să participe la edițiile viitoare. În viziunea mea, aceste participări dovedesc cel puțin următoarele lucruri:

1. Interesul în creştere manifestat de experţii BNR pentru astfel de evenimente, ceea ce demonstrează că avem potențialul de a atinge, în timp, obiectivele la care m-am referit mai sus. Încurajăm participarea și la alte evenimente de anvergură cel puţin similară, în care experți ai BNR să prezinte rezultatele cercetărilor axate în principal pe probleme specifice economiei şi societăţii româneşti.
2. Deschiderea spre competiţie, o caracteristică de bază a unor astfel de evenimente, reprezintă un instrument adiţional, printre cele mai importante, de validare a calităţii muncii dumneavoastră şi a efortului inerent depus în activitatea de cercetare. Competiția este la baza progresului în orice domeniu.
3. Vrem să stimulăm în continuare aceste comportamente. Ca şi decidenți de politică monetară, ne interesează să exersăm judecata noastră după ce este cât mai bine informată de cercetări de calitate. Participarea la astfel de conferințe este o garanție despre calitatea cercetărilor. Schimbul de idei, interacțiunea şi validarea rezultatelor de către comunitatea academică reprezintă paşi importanţi spre realizarea acestui obiectiv, într-o societate care, din păcate, pare să pună din ce în ce mai puțin accent pe calitate şi educație. Contactul cu diaspora academică în domeniul ştiinţelor economice devine astfel un punct de sprijin în ameliorarea problemelor prezentate.

5 octombrie 2015