Versiune pregătită pentru susținere

Distinsă audienţă,
Doamnelor şi domnilor,

Am primit cu plăcere invitaţia organizatorilor de a participa la dezbaterile acestei prime ediţii a simpozionului Institutului Bancar Român pe tema îmbunătățirii cooperării industriei serviciilor financiare cu autoritățile statului în scopul întăririi disciplinei fiscale în România.

În deschiderea intervenției mele doresc să mă refer la trei aspecte principale aflate în legătură directă cu acest subiect.

Primul aspect vizează faptul că intermedierea financiară și finanțele publice au devenit din ce în ce mai interdependente, atât financiar (din perspectiva relației creditare-creștere economică-venituri bugetare), cât și operațional, respectiv intensificarea schimbului de informații între bănci și ANAF.

În al doilea rând, consider că unele aspecte referitoare la fiscalitate, în special cele privind regimul impozitării companiilor și problematica paradisurilor fiscale, constituie segmentul cheie al reconfigurării mecanismelor economiei globale în perioada post-criză. Noua paradigmă spre care evoluează sistemul economic internațional necesită intensificarea cooperării internaţionale privind schimbul de informații fiscale, verigă esenţială a mixului de politici economice pentru accelerarea dezvoltării şi reducerea sărăciei deopotrivă în țările bogate și în cele în curs de dezvoltare. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) arăta, într-un recent raport privind activitatea sa în domeniul impozitării, că principiile regulilor fiscale internaţionale datează din anii 1920, fiind vechi de aproape 100 de ani, timp în care s-au produs mutații structurale importante în planul politicilor naționale și al relațiilor internaționale. Pe acest fond, coexistă breșe legislative majore, care determină, în mod frecvent, comprimarea bazei de impozitare, cu necorelări normative care conduc la dispute între țări privind dubla impunere.
În acest sens, Piketty sublinia, în lucrarea sa, Capitalul în secolul XXI, că …deși acumularea totală de capital național în țările europene a atins nivelurile cele mai înalte din istorie, este total contraproductiv că acest capital național este extrem de prost repartizat, cu o bogăție privată care se sprijină pe sărăcia publică; consecința principală este că, acum, cheltuim mai mult cu dobânzile la datoria publică decât investim, spre exemplu, în învățământul superior. Totodată, autorul reliefează că este dificil să se realizeze viața comună într-o lume în care fiecare pretinde să-și stabilească singur rata de impozitare.

În al treilea rând, dezbaterea pe subiectul conferinței de astăzi se întinde dincolo de aspectele de conformare voluntară. Regimul fiscal influențează aproape fiecare decizie economică şi are un rol crucial în obținerea unei creșteri economice mai înalte, mai echitabil distribuite și, în același timp, sustenabilă.

În continuare, mă voi referi, pe scurt, la reperele agendei internaționale privind îmbunătățirea cooperării industriei serviciilor financiare cu autoritățile statului în scopul combaterii evaziunii fiscale. Din această perspectivă, veștile sunt încurajatoare, cooperarea globală fiind în creştere, atât în intensitate, cât şi în calitate. Există o disponibilitate tot mai mare pentru dialog internaţional şi o implicare politică mai puternică din partea principalelor state ale lumii.

G-20 dă un nou impuls eforturilor globale spre acțiuni politice convergente în domeniul combaterii evaziunii fiscale. OECD a dezvoltat standardul comun de raportare, inclusiv de către bănci și alte instituții financiare, cu privire la conturile persoanelor fizice și juridice, precum și referitor la schimbul automat de informaţii financiare, răspunzând, astfel, apelului G-20 privind transparenţa fiscală. Standardul în cauză reprezintă o schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte descurajarea şi depistarea evaziunii fiscale. Astfel, prin introducerea obligativității acestor raportări financiare, guvernele au la dispoziție un instrument esențial pentru urmărirea fondurilor transferate în alte jurisdicții și aplicarea măsurilor de impozitare a acestora, fapt ce anterior nu era posibil. La începutul acestei luni, Panama a devenit cel de-al 87-lea stat care a adoptat creșterea transparenței fiscale, prin aderarea la Cadrul integrator privind aspectele legate de erodarea bazei de impozitare și transferul profiturilor, cunoscut în terminologia de specialitate sub denumirea de BEPS (Base Erosion and Profit Shifting).

Totodată, la nivelul Uniunii Europene necesitatea reformării sistemului fiscal al acesteia a devenit unul dintre obiectivele majore. În acest sens, a fost adoptată recent directiva privind stabilirea normelor împotriva practicilor de evitare a plății obligațiilor fiscale care au incidență negativă directă asupra funcționării Pieței Interne, potrivit principiului menționat de Jean-Claude Juncker, șeful Comisiei Europene, respectiv acela că fiecare companie, indiferent cât de mare sau de mică este, trebuie să își achite impozitele acolo unde își realizează profitul. În plan tehnic, noul act normativ comunitar instituie reguli în cinci domenii ale impozitării, dintre care se remarcă cel vizând limitarea deductibilității dobânzilor, și care urmează a fi transpus în legislația națională.

Agenda Uniunii Europene privind impozitarea pornește de la constatarea că regimul de impozitare a companiilor este depășit și neadaptat mediului de afaceri modern, caracterizat prin globalizare, digitalizare și mobilitate crescută a firmelor.

Evitarea plății impozitelor de către unele companii „văduvește” bugetele publice de cca. 70 mld. euro anual în Uniunea Europeană, potrivit estimărilor Comisiei Europene, induce o povară fiscală mai mare asupra cetățenilor și generează distorsiuni concurențiale, dezavantajând companiile care își achită în mod corect obligațiile și afectând funcționarea pieței libere europene. În acest sens, Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei Europene, a afirmat recent că Uniunea Europeană poate deveni un lider global în soluționarea, de către statele membre, a problemei evitării impozitării.

În continuare, mă voi referi la câteva evoluții favorabile recente, în plan intern, privind intensificarea combaterii evaziunii fiscale prin schimbul de informații financiare între sistemul bancar și autoritățile competente ale statului.

O intermediere bancară modernă în România nu poate fi gândită decât în consonanţă cu transparența fiscală. După cum am văzut din ultimele evoluții la nivel internațional, secretul bancar nu dispare, ci se consolidează și se reconfigurează fără afectarea confidențialității. Schimbul de informații, spre exemplu, între bănci și autoritățile fiscale este un drum cu două sensuri. Astfel, pe de o parte, se permite accesul instituțiilor de credit la baza de date administrată de ANAF privind veniturile persoanelor fizice atunci când acestea solicită un împrumut, iar, pe de altă parte, ANAF primește informații cu privire la conturile clienților deschise la bănci pentru efectuarea verificărilor fiscale prevăzute de lege.

Totodată, recent a fost emis Ordinul nr.1939/2016 al ministrului finanţelor publice, prin care este vizată îmbunătățirea conformării fiscale a contribuabililor pe două dimensiuni:

• implementarea Standardului comun de raportare cu privire la conturile financiare, aşa cum sunt elaborate de OECD și s-a arătat anterior, și
• asigurarea aplicării unitare a acestui standard de către entitățile raportoare, a legii privind ratificarea acordului FATCA (engl. - Foreign Account Tax Compliance Act) dintre România şi SUA privind schimbul de informații pentru îmbunătăţirea conformării fiscale, precum și a prevederilor Codului de procedură fiscală prin care au fost transpuse în legislaţia naţională normele europene în materia schimbului automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal.

Doamnelor şi domnilor,

În încheierea acestei intervenţii, subliniez că prin evenimentul de azi marcăm începutul unui nou pilon al simpozioanelor-fanion organizate de Institutul Bancar Român pentru piața bancară autohtonă, în continuarea celor privind revoluția digitală, conformitatea prudențială sau managementul riscurilor. Îmi exprim încrederea că și acest eveniment va fi încununat de succes, ca și celelalte anterioare.

Astfel, comunitatea noastră bancară beneficiază, prin inițiativele promovate de Institutul Bancar Român, de un cadru de dezbatere stimulativ și de o platformă educaţională modernă pentru angajaţii băncilor.

Încredințat fiind că expunerile şi dezbaterile care urmează vor viza tendinţe actuale pentru adaptarea sistemului bancar românesc la noile exigențe în planul relațiilor dintre instituțiile de credit și autoritățile statului în domeniul informațiilor financiare, doresc succes participanților la această conferință.

Vă mulţumesc pentru atenţie!

București, 22 noiembrie 2016