Onorați membri ai corpului diplomatic,
Stimați invitați,
Doamnelor și Domnilor,

Vă adresez bun venit la Banca Națională, cu ocazia lansării Raportului asupra Stabilității Financiare. Aceasta este a 13-a ediție de la publicarea sa pentru prima dată, în 2006, şi prima ediție din 2017 – așa după cum știți, începând cu anul 2016, Consiliul de Administrație al BNR a decis ca Raportul să fie elaborat de două ori pe an. BNR a fost una dintre primele bănci centrale care au decis să publice un raport regulat asupra stabilității financiare. Stabilitatea financiară a devenit treptat, de altfel, înainte, în timpul și mai ales după criza economică și financiară din 2008-2009, un obiectiv implicit al băncilor centrale, peste tot în lume. Asigurarea stabilității financiare este un bun public, pe care îl asigură Banca Națională, împreună cu Guvernul şi alte autorități ale statului. Aș dori să remarc, cu acest prilej, că în acest an a fost aprobată legea privind Comitetul Național de Supraveghere Macroprudențială.

Raportul asupra Stabilității Financiare este publicat pe website-ul Băncii Naționale, atât în limba română cât și în limba engleză. El este de asemenea transmis în formă tipărită – și a fost transmis în toți cei 11 ani de când este publicat – către Parlament (Președintele Senatului, Președintele Camerei Deputaților, președinții comisiilor de buget-finanțe, președinții comisiilor juridice din ambele camere), Președinție, Guvern (Prim-ministru, Vice-primminiștrii, Ministrul de finanțe, Ministrul afacerilor interne, Ministrul justiției), Președintele Curții de Conturi, Președintele Curții Constituționale, Procurorul General, Procurorul șef al DNA, Procurorul Șef al DIICOT, Directorii SRI și SIE, Președintele ASF. Am enumerat lista de distribuție pentru Raportul asupra Stabilității Financiare din 2016, pe care o vom respecta și în 2017.

Aceeași procedură este respectată și pentru celelalte rapoarte publicate de BNR: Raportul Anual este transmis Parlamentului și tuturor instituțiilor abilitate până la sfârșitul lunii iunie a fiecărui an, iar Raportul asupra Inflației este publicat de 4 ori pe an, prezentat (ca și Raportul asupra Stabilității Financiare) în conferințe de presă, și transmis tuturor instituțiilor relevante. Începând din anul 2016, BNR publică și minutele ședințelor de politică monetară ale Consiliului de Administrație.

Pe site-ul Băncii Naționale (www.bnr.ro) publicăm lunar, într-un format accesibil, principalii indicatori monetari, de credit, bancari și principalii indicatori ai balanței de plăți, inclusiv rezervele internaționale. De asemenea, publicăm buletine lunare detaliate, conturile financiare anuale, rapoarte privind investiții străine directe, și avem o bază de date interactivă care include serii lungi de timp privind operațiunile de piață ale BNR, statistica monetară și financiară, piața valutară, indicatori de risc bancar, statistica de plăți, poziția investițională netă și multe altele.

Banca Națională a României este pe deplin integrată în Sistemul Băncilor Centrale Europene, este membru fondator al Băncii Reglementelor Internaționale, și a subscris din 2005 la Standardul Special de Diseminare a Datelor stabilit de FMI, respectând în totalitate reglementările, recomandările și bunele practici internaționale privind calitatea datelor statistice și transparența informațională.

Referitor la conținutul Raportului asupra Stabilității Financiare din semestrul I 2017, acesta va fi prezentat de către domnul Viceguvernator Liviu Voinea, cel care a coordonat elaborarea lui. Raportul a fost aprobat de Consiliul de administraţie al BNR în ultima sa şedinţă.

În final fac câteva precizări privind prezentarea riscurilor la adresa stabilității financiare. Acum aceasta este o sarcină curentă a băncilor centrale. Nu există nici o contradicție între a avea o situație macroeconomică bună și a avea riscuri la adresa stabilității financiare. Este de datoria noastră să urmărim aceste riscuri și să le comunicăm, ceea ce nu înseamnă că ele se vor și materializa automat. Trebuie să învățăm cu toții să trăim cu aceste riscuri, să ne adaptăm și, în măsura în care este posibil, să le prevenim sau să le reducem. De exemplu, anul trecut am avertizat asupra unui risc sistemic sever, cel al incertitudinii legislative rezultate din două proiecte de legi care interveneau în contractele ipotecare existente. Ulterior, în înțelepciunea sa, Parlamentul a introdus niște limite privind accesul la legea dării în plată, iar Curtea Constituțională a redus și mai mult acest risc, prin referirea la principiul impreviziunii – în cazul legii dării în plată, și prin declararea neconstituționalității legii privind conversia creditelor în franci elvețieni la cursul istoric. Prezentarea riscurilor la adresa stabilității financiare nu trebuie să ne sperie, ci îndeplinește doar rolul de avertisment timpuriu. Printr-un mix echilibrat de politici economice, este posibil ca aceste riscuri să nu se materializeze sau să aibă un impact mai redus. Vă mulțumesc și vă invit să urmărim împreună prezentarea Raportului asupra Stabilității Financiare, numărul 13 din 2017.