ZFLive : Invitatul de azi este Liviu Voinea, viceguvernator al Băncii Naționale. Discutăm despre ce spune Banca Națională despre faptul că băncile nu fac profit și nu plătesc impozit pe profit, de ce vrea Banca Națională să limiteze dobânzile la IFN-uri, discutăm despre situația economiei românești, inflație, dobânzi și noile inițiative legislative din Parlament legate de plafonarea dobânzilor sau vânzarea de creanțe de către bănci. De ce a venit Banca Națională cu o propunere de Regulament privind plafonarea dobânzilor la IFN-uri, care ajung și la 2000% ?

Liviu Voinea: Nu e o plafonare. Este o descurajare. Noi nu avem instrumente legale ca să plafonăm dobânzile. În 14 țări din Uniunea Europeană există plafonare, dar prin lege. Aceste plafoane sunt extrem de diverse. Sunt și de 2000%, sunt și de 2,5 ori rata Lombard. Sunt extrem de diverse, în funcție de sau raportate la dobânda medie din sectorul bancar. Experiențele sunt foarte diverse. Analizăm de circa șase luni această temă a modului în care se poate descuraja practicarea dobânzilor mari și motivul este creșterea semnificativă a creditării IFN-urilor în ultimii doi ani, în special. E adevărat că și până în criză IFN-urile au dat credite multe, dar și băncile dădeau atunci credite multe. Prin urmare, ca o pondere în total, atunci creditul IFN nu reprezenta atât de mult. După criză, și băncile, și IFN-urile au scăzut ca pondere. De doi ani continuă dezintermedierea bancară – creșterea nominală a creditării bancare este sub creșterea nominală a PIB-ului – însă creditul dat de IFN-uri avansează într-un ritm semnificativ.

ZFLive : La cât a ajuns creditul dat de IFN-uri ?

Liviu Voinea: În momentul acesta este 10% din total credite. Dacă adunăm creditul bancar plus creditul de la IFN-uri, acesta din urmă este 10,3%. A crescut cu 25% la companii și cu 21% la persoane fizice în ultimii doi ani. În această noțiune de IFN-uri intră și leasingurile. Peste 80% din creditul pentru persoane juridice îl reprezintă companiile de leasing. Nu avem aceeași speță ca la persoane fizice.
IFN-urile au un business specific care vine din faptul că dau de multe ori credite negarantate, în special la persoane fizice, pe termene scurte, care acoperă niște nevoi. Are omul un necaz sau, dimpotrivă, are o necesitate, o cheltuială de făcut… cine îi dă 1000 sau 2000 de lei rapid?
Noi am publicat pe site-ul BNR un calcul. În prezent, la un credit de 1000 de lei la 15 zile, dobânda anualizată variază între 4000% și 7000%. Dar ce înseamnă 7000% anualizat? Înseamnă că în 15 zile dai înapoi 147 de lei peste mia de lei pe care ai împrumutat-o. Este un termen scurt și nu pare atât de mult. Dacă anualizezi, este o dobândă foarte mare.

ZFLive : Deci dacă a luat cineva 1000 de lei, dă 1147 de lei după două săptămâni….

Liviu Voinea: Da. Prin modificarea de Regulament, poate să dea în continuare tot 1147, doar că, dacă IFN-ul alege să ia dobânzi peste 200%, trebuie să vină și IFN-ul cu bani de acasă. La fiecare sută de lei împrumutați, trebuie să asigure 67 de lei, să îi pună deoparte. Dacă îi dă 1000 de lei cu dobândă de 7000%, trebuie să pună și IFN-ul deoparte, în capital, 670 de lei. De aceea am spus că reprezintă o formă de descurajare. Nu este de plafonare sau limitare pentru că nu avem instrumentele necesare.
În cazul acesta, tot la mia aia de lei cu 200% dobândă, înseamnă 46 de lei în plus pe două săptămâni, adică 1046, în loc de 1147. La orice dobândă peste 200%, trebuie să pună capital două treimi din cât dă credit. Este un factor care intră într-o formulă și factorul acesta a fost majorat de la 100% la 1000%. Este practic o cerință de capital de zece ori mai mare. Și acum când vorbim, IFN-ul trebuie să vină cu 6,7 lei, dar de la 1 octombrie, când va intra în vigoare Regulamentul, el va trebui să vină cu 67 de lei.
Motivul pentru care facem asta nu ține de protecția consumatorului, pentru că noi nu avem în legea noastră de funcționare această atribuție. În schimb, noi avem atribuția legată de sistemul financiar în ansamblu, din care și IFN-urile fac parte, și de prevenire a riscului sistemic. Atunci, noi spunem așa: dacă un IFN dă un credit cu 7000% anualizat dobândă, IFN-ul însuși consideră că acel credit este foarte riscant. Este o măsură prudențială, de limitare a riscului.

ZFLive : Intenția este de a plafona dobânda la 200%....

Liviu Voinea: Intenția este a de a reduce riscul sistemic. Multe dintre aceste IFN-uri, chiar majoritatea – nu ca număr, ci ca pondere în totalul creditării – țin de bănci. Sunt IFN-uri unde băncile sunt acționari semnificativi sau chiar majoritari. O altă modificare de Regulament care a intrat deja în vigoare se referă la obligația consolidării raportărilor băncilor cu ale IFN-urilor la care băncile sunt acționare.

ZFLive : Și asta de ce este important? Cu ce ne ajută?

Liviu Voinea: Reduce arbitrajul de reglementare. Pe de o parte, fiind niște reglementări, potrivit legii, puțin mai laxe la IFN-uri decât la bănci, apare un arbitraj de reglementare. Un IFN ia un credit de la bancă și apoi, cu linia aceea de creditare dă credite cu dobânzi mai mari decât dacă ar fi dat banca. În momentul în care acesta devine un fenomen, este corect ca banca să le recunoască în raportări consolidate.

ZFLive : Dar iau linii de finanțare, fie de la banca mamă, fie din altă parte.

Liviu Voinea: Da. Încă o dată: scopul pentru care facem asta este prudență, prudență bancară, prudențialitate. Motivul pentru care facem acum este pentru că acum s-a atins o masă critică – așa apreciem noi.

ZFLive : Bun, dar Banca Națională este neliniștită că ar putea să vină o criză și atunci oamenii nu vor avea de unde să dea banii înapoi?

Liviu Voinea: Mai este un aspect: îndatorarea populației. Noi avem raportări de la bănci, pentru creditele peste 20.000 de lei și de la IFN – urile care sunt în registrul special. Iarăși, așa e făcută legea. În registrul special sunt numai un sfert din IFN – uri, restul sunt în registrul general. În registrul general noi avem obligația de monitorizare, nu de supraveghere. Monitorizare e mai puțin decât supraveghere. Criteriul de intrare în registrul special este stocul de credite dat. În acest moment schimbăm și acest criteriu de intrare în registrul special, adică îl îmbunătățim, pentru că asta putem să facem, și anume adăugăm și fluxul de credite, suma agregată să fie 75 de milioane, 3 trimestre consecutiv. De ce? Pentru a evita fenomenul când unele IFN-uri au un stoc de credite de 40 de milioane de lei și apoi îl vând, ca să nu ajungă la 50 de milioane de lei, ca să nu trebuiască să raporteze mai mult, și să ajungă să fie supravegheate de Banca Națională –un arbitraj de reglementare și vrem să restrângem posibilitatea acestui arbitraj. La fel, cu aceste dobânzi: pot fi date în continuare credite cu dobânzi peste aceste limite, dar trebuie să vii cu capital de acasă și, poate mai important, ești automat mutat în registrul special, nu mai rămâi în registrul general, deci ai mai multă raportare de făcut la Banca Națională și o supraveghere directă.

ZFLive : Dar nu înțeleg de ce faceți toate aceste lucruri dintr-o dată? Simțiți că se întâmplă ceva?

Liviu Voinea: Dacă a crescut cu 20% în 2 ani în timp ce la bănci crește cu 3% devine masă critică.

ZFLive : Dar poate este o problemă la bănci, că poate băncile nu vor să dea credite. Adică preferă să dea o linie de finanțare unui IFN.

Liviu Voinea: Reglementările la bănci, inclusiv pe plan internațional, s-au întărit foarte mult în ultimii ani, după criză. Și atunci rămâne acest debușeu, dar există un risc, inclusiv din perspectiva stabilității financiare a sistemului în ansamblu și de aici și plecasem, că noi la aceste IFN-uri din registrul general, neraportându-ne deloc, avem un punct în care nu mai cunoaștem îndatorarea totală a populației. Pentru că noi știm cât s-a îndatorat populația la bănci, și știm ce s-a îndatorat la IFN-urile din registrul general daca iau peste 20.000 de lei credit. Repet, așa e legea. Dar, creditul mediu la IFN-uri este 3,300 de lei. Deci este sub limita de 20.000 de lei și atunci vrem să aducem tot mai multe IFN-uri din registrul general în registrul special, tocmai pentru a avea o raportare mai amplă și ca să știm exact. Inclusiv pentru sectorul bancar asta este important. De ce? Când vine cineva și ia un credit băncile se uită pentru a ști care e gradul său exact de îndatorare. Ori, acum unele aspecte ne scapă pentru că se îndatorează în componente ale sectorului financiar care nu raportează la Centrala Riscului de Credit.

ZFLive : De ce credeți că IFN-urile au crescut creditarea cu 20% și la nivel de companii și la nivel de persoane fizice la dobânzi mai mari, în schimb băncile nu? Adică băncile spun așa: eu ca să fiu clean la BNR dar îmi creditez IFN-ul, care IFN dă cu dobânzi mai mari și dă cu criterii puțin mai laxe.

Liviu Voinea: N-aș vrea să spun că s-a întâmplat asta, deși pe zona de leasing – acesta e un specific al sectorului. Nu doar în România, e peste tot în lume acest specific. In plus, ele servesc unui scop, adică nu trebuie să blamăm IFN-urile acum, ele servesc unui scop: oamenii au nevoie de credite pe durată scurtă, de valori reduse, care pur și simplu nu sunt eficiente pentru bănci plus că banca nu ți le dă fără garanții, cum le dau IFN-urile de multe ori. Dar în momentul în care acestea ating o masă critică și riscă să pună în pericol și îndatorarea populației – nu individual, ci la nivel de masă – și legătura cu sectorul bancar direct supravegheat și reglementat internațional, atunci se cuvine să intervenim. Așa am considerat noi.

ZFLive : De ce credeți că băncile nu au făcut profit și de unde a venit noul Guvern cu această retorică împotriva lor? Dumneavoastră ați fost și Minstrul Bugetului, știți datele, și acum sunteți de partea cealaltă a baricadei. Băncile de ce nu au obținut profit că nu sunt instituții de binefacere?

Liviu Voinea: Suntem de aceeași parte a baricadei cu interesul de stabilitate a sectorului bancar, pe care îl are România în ansamblu și care a fost, de altfel, reliefat în numeroasele scrisori de intenție cu FMI și Comisia Europeană semnate de România între 2009 și 2015 unde reducerea NPL (creditele neperformante) a fost un obiectiv prioritar. Toate scrisorile au fost aprobate de Parlament - deci au devenit legi – și ele prevăd reducerea NPL inlcusiv prin provizioane foarte prudente, adică mari. Interesul țării este ca sectorul financiar, bancar în special să fie bine capitalizat și lichid. Din punctul de vedere al Băncii Naționale, noi nu supraveghem fiscal, supraveghem macro – prudențial. Noi, ca Bancă Națională, nu urmărim dacă băncile au profit, noi urmărim dacă băncile au destul capital. Și dacă ele nu fac profit și fac pierderi, atunci le cerem capital. Da, în perioada respectivă, sectorul pe ansamblu a facut pierderi. Deși, dacă vreți o paranteză, anul 2013 a fost singurul în care au făcut profit.

ZFLive : Dar pierderile erau îndreptățite sau au făcut optimizări fiscale?

Liviu Voinea: Asta e treaba ANAF-ului să verifice și sprijinim toate eforturile lor de a verifica. Dar, dacă băncile au făcut pierdere, BNR a venit și le-a cerut să aducă capital. În perioada 2008-2017 – perioadă în care în 2009, 2010, 2011, 2012 și 2014, pe ansamblu sectorul a fost în pierdere – băncile au venit cu un aport suplimentar de capital de 14,6 miliarde de lei, peste 3 miliarde de euro.

ZFLive : Și de ce ar fi asta important? Până la urmă era obligația lor.

Liviu Voinea: Aici intervine obligația Băncii Naționale: BNR este obligată să supravegheze prudențial, repet – ai făcut pierdere, atunci eu vin și îți cer capital. Obligația mea e să mă asigur : 1) că îți cer capital; 2) că îl aduci; 3) că, dacă nu îl aduci, iau măsurile care se cuvin mergând până la rezoluție. Problema fiscală este la ANAF. BNR nu supraveghează bilanțul băncii din punct de vedere fiscal.

ZFLive : Bun, și pentru problema fiscală trimiteți la Fisc ca să vedeți dacă-i optimizare fiscală sau altceva?

Liviu Voinea: Problema fiscală e la ANAF. Sigur, dacă s-au făcut erori în contabilitate. Banca Națională nu supraveghează bilanțul băncii din acest punct de vedere, fiscal. Este foarte important că băncile, de fiecare dată când li s-a cerut de către Banca Națională, au adus capital. 14,6 miliarde lei capital... care unde este? E în România, e depus, e capital al băncilor care sunt înregistrate în România. Da, capital străin, dar capitalul este aici. Deci au făcut pierdere în anumiți ani. De ce au făcut pierdere? Au făcut pierdere poate și dintr-un model de business insuficient de eficient, în sensul de costuri poate mari, dar unul dintre motivele importante a fost provizionarea creditelor neperformante. Dar care credite neperformante? În principiu cele date între 2006 și 2008, că după aceea nu prea s-au mai dat. Or, pentru anii respectivi 2006-2008 când s-au dat acele credite, ele au contribuit la profitul băncilor din acei ani, pentru care s-a plătit impozit. Deci, repet, nu intru în detaliu că anume bancă a făcut... La nivel macro când ne uităm s-au făcut provizioane pentru credite care între timp au devenit neperformante, dar care în momentul în care au fost acordate au determinat o creștere a profitului băncilor respective pentru care au plătit impozit.
Când acele credite au devenit neperformante, să nu uităm că a fost o criză mondială, peste tot în lume băncile au avut pierderi. România e una dintre puținele țări din Uniunea Europeană care nu a trebuit să se pună bani de la buget ca să salveze băncile. Numai 5 țări din Europa sunt în această situație: Polonia, Estonia, România, Cehia și Malta. Atât. În restul țărilor europene statul nu doar că nu a încasat niște venituri din impozitul pe profit, dar a făcut cheltuieli directe de la buget. Nu e cazul în România.

ZFLive : Bun, și atunci de unde e această, dacă dvs aduceți această explicație, de unde această retorică a noului ministru de Finanțe și a noului premier? Adică de unde și până unde a apărut acest subiect?

Liviu Voinea: Eu v-am spus fact based, deci strict pe bază de fapte. Pierderile sunt provenite într-o parte semnificativă din provizionare. Ca principiu, repet, dacă o bancă anume a provizionat și ce nu trebuia, a vândut și pachete de credite performante, acesta nu este atributul nostru. Este atributul Ministerului, în special al ANAF-ului să verifice.

ZFLive : Dvs spuneți așa: la marchetările, cum se spune, de credite neperformante este obligația Finanțelor…

Liviu Voinea: Finanțele trebuie să se ducă și să verifice, și dacă sunt astfel de cazuri să le sancționeze. Dar haideți să ne uităm la ansamblul economiei, sunt aproape 300.000 de firme cu pierderi.
Marea majoritate a lor au pierderi și știți în Rapoartele noastre de stabilitate publicăm în mod constant aceste cifre, au în mod constant aceste pierderi.

ZFLive : Dar sunt îndreptățite sau nu?

Liviu Voinea: Iarăși nu e treaba noastră, tot ANAF-ul trebuie să se uite dacă sunt sau nu sunt îndreptățite. Dar acele pierderi ale firmelor - unele dintre ele au determinat transformarea unor credite care erau performante sau aveau toate premizele să fie performante în 2006-2007, în neperformante când firma respectivă a intrat în insolvență sau din cauza situației economice nu doar din România, ci a situației globale.
În foarte multe dintre acele cazuri, aproape în 80% din acele cazuri, capitalul social este mâncat în totalitate, avem capital negativ.
Sectorul bancar se deosebește ferm de această situație. De ce? Pentru că în cazul băncilor care operează în România, nu doar că nu au capital negativ, dar au venit cu aport de capital de 14,6 miliarde de lei în acest interval și au o rată a capitalizării de 17-18%.

ZFLive : Au prea mult capital dacă ar fi să tragă de...

Liviu Voinea: S-au făcut pierderi în unii ani de către unele bănci, nu în toți anii, nu de către toate băncile. La nivel macro aceste pierderi pot fi explicate de procesul de curățare a bilanțurilor, de scoatere în afara bilanțurilor, de provizionare în primul rând și apoi scoatere în afara bilanțurilor a pachetelor de credite neperformante, care era o obligație a noastră și de bun-simț și până la urmă și în acordurile internaționale pe care le-am avut. Suntem țara care a redus cel mai agresiv și cel mai eficient rata creditelor neperformante de la 22% în martie 2014 la sub 9% în prezent.
Asta înseamnă că sectorul bancar este acum sănătos, este solid, vedeți că raportează acum profit. Sigur că o parte din acest profit se consolidează cu pierderi din alți ani.

ZFLive : Adică nu mai plătesc impozit pe profit.

Liviu Voinea: Dar așa este la toate firmele, nu doar la bănci. Dar băncile spre deosebire de alte firme care raportează pierderi și consolidează eventual pierderile din urmă cu profitul din prezent, băncile au adus capital pentru că au fost obligate de Banca Națională.

ZFLive : Ceea ce la nivelul companiilor nu există.

Liviu Voinea: Nu se întâmplă.

ZFLive : Nu se întâmplă, OK. Ce părere aveți despre această intenție a Guvernului de a spune așa „domnule, tu când ți-ai vândut pachetul de credite neperformante poți să-ți provizionezi sau poți să-ți optimizezi fiscal în proporție de numai 30% și 70% nu ai această posibilitate.” Știți despre această inițiativă a Guvernului, cel puțin declarativ?

Liviu Voinea: Am văzut pe site proiectul de ordonanță.

ZFLive : Sunteți de acord sau nu, Banca Națională?

Liviu Voinea: Nu pot să vă dau un răspuns instituțional, pentru că această propunere nu a fost trimisă la noi la consultare. Este atributul Ministerului Finanțelor să-și facă politica fiscală cum dorește. Dar, repet, existența acestei deductibilități, cel puțin în perioada de criză și post-criză, a facilitat reducerea masivă a creditelor neperformante care eu cred că e un lucru pozitiv pentru ce vreți dumneavoastră, de la ratingul României până la capacitatea din prezent de a da credite noi și deci de a reporni economia și pe latura creditării. Nu e un lucru negativ că s-au redus creditele neperformante.

ZFLive : Deci dvs spuneți „domnule, indiferent cum a fost...”

Liviu Voinea: Dacă în acest proces de reducere a creditelor neperformante unele bănci au făcut abuzuri, foarte rău, să fie pedepsite...

ZFLive : N-au făcut abuzuri?

Liviu Voinea: Nu știu, că nu e treaba Băncii Naționale să le verifice.

ZFLive : Dar la BNR e Supravegherea...

Liviu Voinea: Nu, le supraveghează macroprudențial, nu le supraveghează fiscal. Macroprudențial înseamnă când ai pierdere să aduci capital și să nu fugi cu depozitele populației.

ZFLive : Bun, și Ministerul Finanțelor trebuie să vadă dacă e optimizare fiscală sau nu.

Liviu Voinea: A fost vreo criză bancară în România de la criza globală încoace? Nu. S-a întâmplat ceva cu depozitele populației? Nu. S-a adus capital sau s-a plecat cu capital? S-a adus capital. Asta e treaba Băncii Naționale.

ZFLive : Bun, și restul deci să ne ducem la Ministerul Finanțelor, dacă aceasta este optimizare fiscală, dacă ceea ce au făcut este optimizare fiscală sau nu.

Liviu Voinea: Da, trebuie văzut de la caz la caz.

ZFLive : Bun, ce părere aveți despre noile inițiative legislative din Parlament ale deputatului PNL Daniel Zamfir, alături de dl Gheorghe Piperea, referitoare la vânzarea de pachete de credite neperformante? Adică au o inițiativă: dacă o bancă a vândut un pachet de credite neperformante, tu, debitor, să ai posibilitatea să-ți răscumperi creditul la o diferență de 10% în plus față de cu cât s-a vândut.

Liviu Voinea: Departamentul nostru juridic analizează ceea ce este pe site-ul Camerei Deputaților. Nu știu care sunt toate, poate mai au și alte proiecte. Încă ele nu au intrat în dezbatere parlamentară, dar eu vă spun că BNR acționează în cadrul legal în primul rând dat de Tratatul European și legislația europeană, care bate legislația națională, apoi de legislația națională. Parlamentul este suveran. Legat de IFN-uri de exemplu, noi propunem – pentru că este în dezbatere publică acest Regulament, repet – în limitele maxime pe care ni le dă cadrul legal prezent.
Legea, dacă nu e bună, n-am facut-o noi, legea este din 2009. Este în lucru la noi și probabil în zilele următoare vom trimite o scrisoare către Parlament cu propuneri pe care le au direcțiile noastre privind modificări în lege. Adică tot ceea ce excede cadrului de reglementare secundar care este la dispoziția noastră. Dar aceste propuneri, oricare ar fi ele, trebuie să respecte legislația europeană, să nu fie retroactive, trebuie să fie în acord cu legislația.

ZFLive : Ce părere aveți că băncile au vândut pachete de credite neperformante cu discount de 98% și chiar prim-viceguvernatorul BNR a făcut o statistică?

Liviu Voinea: Chiar prim-viceguvernatorul Florin Georgescu a și spus că se cuvin investigate unele dintre aceste vânzări, dar, dacă au facut pierderi din această activitate, noi le-am cerut să vină cu capital. Este foarte importantă această precizare. Eu am văzut în dezbaterea publică această abordare, că băncile au făcut evaziune fiscală, că au facut profit, dar nu au plătit impozit pe profit. În primul rând, au plătit multe alte impozite, ca și multe alte firme din România care au pierderi, nu e ca și cum nu ai plătit nimic.
Doi la mână, pentru creditele neperformante, care sunt declarate azi sau au fost declarate în ultimii ani neperformante și care s-au provizionat reducându-se astfel baza impozabilă, s-a plătit impozit pe profit în urmă cu 10 ani, când s-au acordat.
Trei la mână, și cel mai important, orice pierdere ar trebui să fie compensată pe partea de aport de capital. Și așa s-a și întâmplat, și repet cifra aceasta, 14,6 miliarde, hai să o rotunjim la 15 miliarde de lei de la criză încoace, aport de capital al băncilor. E foarte important că banii ăștia sunt în România.

ZFLive : Dar cum vă explicați că băncile raportează constant pierderi și sunt în top 10 versus alte bănci tot din top 10 care au raportat profit. E o discrepanță foarte mare. Până la urmă, criza a fost pentru toți la fel, și distribuția creditelor a fost la fel.

Liviu Voinea: Nu, să știți, nu a fost aceeași distribuția. Portofoliul de credite a fost sensibil diferit. De exemplu, la creditele în franci elvețieni numai 6 bănci au avut o expunere cât de cât semnificativă pe creditele în franci, deci distribuția portofoliului de credite a fost destul de diferită, eterogenă, și unele au fost mai expuse pe credite care s-au dovedit ulterior, într-o proporție mai mare, neperformante. Și de aici vine o diferență a rezultatelor financiare.

ZFLive : BNR a prezentat Raportul trimestrial asupra inflației. Vă așteptați ca inflația să crească? Dacă inflația se duce în sus, ce se întâmplă cu dobânzile? ROBOR-ul e în continuare destul de stabil.

Liviu Voinea: ROBOR-ul este sub dobânda de politică monetară ceea ce ne arată că este, încă, un exces de lichiditate pe piață, el este vechi, nu e nou, și noi, în mod deliberat am permis un astfel de exces de lichiditate pentru a stimula reluarea creditării.

ZFLive : Și creditarea s-a reluat la nivelul persoanelor fizice.

Liviu Voinea: Parțial, eu aș spune că s-a reluat creditarea în lei, dacă în urmă cu 5 ani ponderea creditelor în lei în stocul de credite era sub 40%, și acum s-a dus la aproape 60%. Este foarte important și pentru capacitatea noastră de a influența prin politica monetară mersul economiei, pentru că ne adresăm acum cui? - nu unui stoc de debitori de 40%, ci unui stoc de 60% de debitori.

ZFLive : Asta înseamnă că BNR se va uita mai puțin la cursul valutar și mai mult la dobânda în lei?

Liviu Voinea: Eu pot să vă spun o frază pe care o folosesc des în întâlnirile cu agențiile de rating și cu investitorii străini, în special cu cumpărătorii de titluri de stat în lei, și anume BNR realizează un echilibru fin între managementul cererii și competitivitatea externă.

ZFLive : Dacă ar fi să traduceți?

Liviu Voinea: Eu spun foarte multe prin asta. Ne uităm la multe aspecte, nu doar la faptul că e un exces de lichiditate.

ZFLive : E bun sau rău?

Liviu Voinea: Noi vrem să-l canalizăm spre creditare, spre o creditare prudentă și sănătoasă. Să ne uităm, de exemplu, la inflație. Bun, inflația acum se va duce spre 2%, va fi în ținta noastră. Ne uităm și la regiune, așa cum se uită investitorii străini, ei ne pun de obicei în aceeași analiză cu Polonia, Ungaria și Cehia, adică nu trebuie să fim nici prea atractivi din punct de vedere al randamentelor, nici prea puțin atractivi, avem mai multe aspecte la care ne uităm. De exemplu, Banca Cehiei a crescut dobânda cu 0,2%. Dar cât era înainte? Și inflația cât era? 2%. Și au stat așa doi ani. Mai e o chestiune: ei au folosit până în aprilie cursul de schimb ca pe un instrument de politică monetară, ceea ce era o măsură foarte neortodoxă.

ZFLive : Dacă crește inflația, ce se întâmplă cu dobânzile? Le lăsați să băltească așa, lăsați excesul de lichiditate să rămână dobânzile jos sau veți împinge dobânzile în sus?

Liviu Voinea: Obiectivul nostru fundamental este stabilitatea prețurilor și sigur că nu putem să stăm să spunem behind the curve.

ZFLive : Deci dobânzile vor crește.

Liviu Voinea: De la un punct în sus vor crește, dar de la un punct în sus, nu am ajuns încă în acel punct. Nu e vorba numai de inflație, ci de mai mulți indicatori la care ne uităm. Vă dau un exemplu: anul trecut, impulsul fiscal a fost mult mai mare decât anul acesta. Deficitul anul trecut s-a dus de la 1% la aproape 3%, dar abia prin al doilea trimestru s-a închis output gap-ul, deficitul de cerere. Deci sunt mai multe lucruri, nu e o relație directă, imediată, între inflație și dobânzi.

ZFLive : Cursul cum e? E stabil, reflectă ce se întâmplă în economie? Toată lumea se uită la curs, dacă crește inflația o să crească și cursul?

Liviu Voinea: Cursul e dat de piață.

ZFLive : Și reflectă situația pieței actuale? Dacă nu va mai fi excesul de lichiditate, ce se întâmplă cu el, se duce în sus, se duce în jos?

Liviu Voinea: Uitați-vă că pe excesul de stabilitate, cursul este stabil.

ZFLive : Este stabil pentru că îl ține BNR?

Liviu Voinea: Nu-l ține BNR, de ce să-l țină BNR? Noi comunicăm cursul. E și o confuzie aici, cursul BNR, care a ajuns în sine un etalon, poate mai ușor de înțeles decât noțiunile de deficite, inflație. Uitați-vă la o sensibilitate foarte mare la fluctuațiile mici ale cursului, la noi a fluctuat cu 1% și am văzut reacții foarte puternice. În Polonia, în Ungaria a fluctuat cu mult mai mult, cu 4%, 5% și nu au fost așa. Euro față de dolar, vedeți fluctuații foarte mari.

ZFLive : Săptămâna viitoare se anunță PIB-ul din T2. La ce vă așteptați? Din momentul în care se va anunța PIB-ul, BNR va avea o reacție, adică își va schimba perspectiva de creștere din acest an și va acționa în consecință?

Liviu Voinea: Știți că noi nu publicăm prognoza noastră de creștere economică.

ZFLive : De ce?

Liviu Voinea: În general băncile centrale nu au publicat, pe undeva e firesc pentru că e pe modele diferite decât prognoza Guvernului. Noi, deși nu o publicăm, am revizuit intern prognoza noastră în creștere, deci ne așteptăm pe ansamblul anului, nu aș vrea să vorbesc despre un trimestru sau altul, pe ansamblul anului ne așteptăm la o creștere solidă, mare.

ZFLive : Peste 5%

Liviu Voinea: Peste 5 %, da

ZFLive : Și e supraîncărcarea economiei

Liviu Voinea: Dacă întrebi un bancher central de o astfel de creștere se va uita la potențialul de creștere al economiei și va compara cu acest potențial. Acum și potențialul crește, pentru că potențialul este dat strict matematic, dacă vreți este dat de modificarea seriilor matematice din trecut.

ZFLive : Anterioare

Liviu Voinea: Da, vă dau un singur exemplu: eu abia în 2016 am aflat că în 2013, când eram ministru la Buget, am atins deficitul structural de 1%, deficitul structural depinde de PIB-ul potențial. PIB-ul potențial a fost, de fapt, mai mare în 2013, deci deficitul mai mic , pentru că în anii următori a crescut PIB-ul, dar acesta e un alt aspect, e o chestiune de nuanță tehnică. Însă noi ne uităm și la structura PIB-ului, deci nu e suficient să crească PIB-ul, ne uităm și la structura PIB-ului și te uiți și la încasările bugetare, la situația bugetului după o astfel de creștere a PIB-ului.

ZFLive : PIB-ul crește cu 5% și încasările bugetare sunt sub, ca să spunem așa.

Liviu Voinea: Și acolo, știți cum se spune că diavolul e în detalii, deci pe anumite componente e în creștere, cred că pe contribuții este în creștere, și pe impozitul pe venit care reflectă creșterea numărului de angajați. În schimb, pe TVA cred că este sub așteptări. Deci e o diferență și aici. De asta noi luăm multe aspecte în calcul, nu înseamnă că n-am facut nimic de doi ani și jumatate de când stăm pe loc cu dobânda pentru că ne-am uitat și la deviația PIB, deci la output gap, ne-am uitat și la competitivitatea externă, ne-am uitat și cât de solidă e o eventuală reluare a inflației, cât influențează și alte măsuri care sunt temporare, gen reduceri de taxe.

ZFLive : Bun. Și economia cum arată în acest moment? Arată bine, este supraîncalzită? Așa cum o vedeți de la BNR. Că până la urmă economiștii din piață spun că este o supraîncălzire economică din cauza faptului că această creștere economică vine din creșterea consumului. Creșterea consumului intervine din reduceri de taxe, reducerea dobânzilor și când se schimbă aceste condiții dintr-odată economia o să aterizeze în bot.

Liviu Voinea: Trebuie să avem o abordare un pic mai complexă decât aceasta, sunt modele destul de ample, colegii noștri de la Direcția de Modelare chiar au făcut o analiză foarte detaliată (pentru noi, vă dau acum din casă) dacă este supraîncălzire suficient de mare care să ne determine să acționăm.

ZFLive : Am înțeles. Și cum este? E supraîncălzire suficient de mare?

Liviu Voinea: Se acumulează tensiuni, asta am spune, încă la precedentele doua ședinte această acumulare de tensiuni nu a fost suficient de puternică pentu a ne determina să acționăm. Probabil că momentul se apropie.

ZFLive : OK, bine, mulțumesc frumos. A fost Viceguvernatorul Băncii Nationale Liviu Voinea, am discutat despre IFN-uri, de ce băncile nu obțin profit și cât de important a fost faptul că în perioada de criză băncile au adus capital în România ca să-și acopere pierderile, se acumulează tensiuni în economie, dar încă nu au fost suficiente pentru BNR pentru a acționa.”