Versiunea pregătită pentru prezentare

Bună seara, doamnelor și domnilor,

Îmi face plăcere să felicit compania Ernst and Young România cu ocazia împlinirii a 25 de ani și să le urez la mulți ani! S-au schimbat multe în bine în România în ultimii 27 de ani, iar Ernst and Young România a avut în mod cert contribuția sa la aceste schimbări.

În toţi aceşti ani ați auditat cele mai multe entităţi de interes public din România, companii din prima categorie a bursei de valori, societăţile din domeniul energiei, dar şi instituțiile bancare, autorități de reglementare şi alte instituţii financiare. Ați fost parte la majoritatea listărilor pe piaţa de capital din România, dar şi pe pieţe externe, aducând încredere și transparență în mediul de business.

Ați susținut România în procesul de pre şi post aderare prin evaluarea de politici publice și programe pentru autoritățile române. Știu că în continuare, EY România este implicată în evaluarea de politici publice pentru Comisia Europeană.

Ați contribuit la crearea de strategii sectoriale pentru statul român. În 2016 ați condus consorțiul care a realizat modelarea cantitativă, pe baza căreia ministerul a elaborat strategia energetică. De asemenea, ați finalizat recent strategia pentru dezvoltarea sistemelor de transport inteligent, aliniind Romania la cerinţele UE în acest domeniu.

Legat tot de domeniul energetic, în ultimii 4-5 ani ați susţinut unele dintre cele mai mari proiecte de îmbunătăţire a performanţelor din sector, dar şi prin procese de transformare majore în sectorul petrolier.

Vreau să mai subliniez și contribuția pe care ați avut-o la dezvoltarea ecosistemului antreprenorial, de la start-up-uri la companii listate pe bursa. Ați reușit, cred eu, să aduceți împreună comunitatea antreprenorilor români, în cadrul programului EY Entrepreneur Of The Year. Astfel, din anul 2014 antreprenorii români pot participa la cel mai mare program internaţtional dedicat antreprenorilor. De asemenea, studiile dumneavoastră dedicate antreprenoriatului românesc au fost punctul de plecare pentru proiecte ale autorităților pentru cei aflați la început de drum în antreprenoriat.

Am notat, atunci când mi-am pregătit această intervenție că vă ajutați clienţii să se adapteze schimbărilor accelerate din domeniul tehnologic, prin soluţii inovative. EY România este centru de excelenţă în proiecte de automatizare a proceselor utilizând technologia robotic process automation.

În sfârșit, cu ocazia aniversării a 25 de ani în România, ați lansat campania „25 de întrebări și răspunsuri pentru viitorul României”, prin care ați provocat mediul de business și publicul larg să identifice întrebările relevante pentru dezvoltarea României în următorii 25 de ani. E un exercițiu corect și vă felicit pentru el.

Pentru că evenimentul de astăzi este legat de aniversarea prezenței în România a unei mari firme care oferă servicii profesionale (professional services) între care și auditarea băncilor, nu pot să nu adaug și rolul pe care aceste activități îl au la buna funcționare a sistemului bancar românesc.

Mai precis, în industria bancară raportările contabile ale băncilor sunt auditate de firmele cunoscute sub denumirea de BIG FOUR, care desfășoară această activitate peste tot în lume. În acest fel, are loc conectarea organică a băncilor care operează pe piața autohtonă la sistemul financiar global, auditat de aceleași firme. Toate acestea sunt ingrediente ale încrederii pentru consumatori și investitori deopotrivă.

Este incontestabil că în ultimul sfert de veac sistemul bancar din România a cunoscut transformări profunde și s-a modernizat sub toate aspectele. Avem astăzi o monedă pe deplin convertibilă a cărei susținere este conferită de un sistem bancar și de o infrastructură de plăți perfect compatibile cu sistemul financiar international. Ca să dau doar câteva exemple, cardurile emise de băncile din România pot fi utilizate oriunde în lume, iar rezultatele financiare ale instituțiilor noastre de credit respectă standardele internationale de raportare financiară (IFRS).

Aș aminti și că depăşirea crizei economice și financiare din 2008-2009 s-a realizat fără ca vreuna dintre băncile din România să apeleze la sprijin din fonduri publice, ceea ce conferă sistemului bancar din țara noastră soliditate și independență. Acest fapt merită remarcat întrucât sunt puține țări în Europa care au reușit să evite astfel de intervenții și aceasta nu pentru că în România criza ar fi fost mai puțin severă, ci pentru că, pe de o parte, BNR a promovat în perioada precriză o politică sistematică de stimulare a creării de rezerve precauționale, iar, pe de altă parte, acționarii băncilor au întărit baza de capital când a fost necesar.

În consecință, sistemul bancar are în prezent o poziție financiară solidă, indicatorii prudențiali aflându-se la niveluri superioare cerințelor standard pentru buna desfășurare a activității. Gradul de adecvare a capitalului se apropie în medie de 20 la sută (iunie 2017), dar sunt bănci la care indicatorul este și mai mare. De asemenea, s-a îmbunătățit semnificativ lichiditatea băncilor (indicatorul prudenţial este de 2,1 în august 2017, nivel dublu faţă de minimul reglementat, în timp ce lichiditatea imediată este de aproximativ 40 la sută). Nu în ultimul rând, ar trebui menționată preocuparea pentru curățarea portofoliului de creditele neperformante (a căror pondere s-a diminuat de la peste 20 la sută în prima parte a anului 2014 la 8 la sută în prezent), proces la care setul de recomandări și măsuri implementat de către BNR în anul 2014 a contribuit decisiv. De altfel, în cadrul misiunilor de monitorizare post-program ale Comisiei Europene s-a desprins ideea conform căreia eforturile României în direcția reducerii ratei creditelor neperformante constituie o experiență relevantă și pentru alte țări, un seminar regional la nivel înalt consacrat acestei teme fiind organizat de Comisie şi BNR în luna iunie 2016.
Așa cum am subliniat de la început, economia României s-a schimbat enorm în ultimii 27 de ani. S-au făcut multe reforme și viața noastră s-a îmbunătățit, atât economic cât și democratic. Acestea reflectă eforturile cetățenilor României, incontestabil. Multe dintre rezultatele noastre bune au fost catalizate de aspirațiile noastre de a deveni membri ai NATO și ai Uniunii Europene. Sper că multe alte progrese necesare vor fi făcute cu continuitate pentru a deveni membri ai zonei euro. Aceste aspirații ne-au ajutat să intensificăm și să disciplinăm eforturile noastre pentru o creştere economică sustenabilă, bazată pe competitivitate sporită.

Comparând PIB per capita față de media EU 15 în termenii puterii de cumpărare, constatăm că în 1991 în România acest indicator se situa la 26 la sută din media EU 15, în Bulgaria se situa la 29,8 la sută, în Polonia se situa la 32,3 la sută, iar în Ungaria se situa la 44,7 la sută. Așa era acum 26 de ani. În 2016, PIB per capita calculat ca procent din media acestui indicator pentru cele 15 țări care au alcătuit Uniunea Europeană înainte de 2004 era de 44,5 la sută în Bulgaria, 54,5 la sută în România, 63,6 la sută în Ungaria și 64,1 la sută în Polonia. Datele pe care le-am prezentat arată că am progresat relativ, dar suntem în continuare pe penultimul loc în Uniunea Europeană. Aceasta arată că avem multe alte probleme de rezolvat pentru a converge mai rapid și a crește nivelul nostru de trai comparativ cu cel al altor țări emergente. Una dintra aceste probleme este că încă nu am reuşit să înţelegem la nivel de societate şi mai ales la nivelul elitelor, cât de nocive sunt politicile economice prociclice.

Experienţa relativ îndelungată pe care o am în domeniul macroeconomic m-a convins de un adevăr esenţial (care mi se părea relativ şi teoretic la începutul anilor 90) şi anume că pentru dezvoltarea durabilă a unei ţări cu economie de piaţă nu există substitut la politicile economice fundamental corecte. Iar acestea nu sunt prociclice, ci anticiclice. Să mă explic.

Dacă analizăm datele statistice constatăm că atunci când intră în recesiune, economiile dezvoltate au căderi mai mici ale producției comparativ cu cele din celelalte ţări. În consecinţă, chiar dacă în perioadele de avânt creşterea economică în ţările dezvoltate este mai lentă, pe termen lung media este una favorabilă lor. Există o explicație: economiile dezvoltate au în general politici contraciclice.

Ataşamentul democraţiilor occidentale pentru politici economice contraciclice vine din experienţa amară a crizelor de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial. Guvernele păstrează de obicei un sistem stabil de impozite pentru a da predictibilitate mediului de afaceri, astfel că în recesiuni nu reduc, de regulă, impozitele. Dar cheltuielile guvernamentale sunt crescute în timpul recesiunilor, nu în timpul în care economia crește cu rate înalte. În perioadele de avânt economic, guvernele se mulţumesc cu creşteri relativ mai mici, dar care permit acumularea de rezerve pentru a stimula economia în recesiune. Dau acest exemplu pentru a sublinia ideea că stabilitatea economiei este cheia pentru a avea un progres constant al nivelului de trai, măsurat, de exemplu, prin nivelul PIB/locuitor. Stimularea consumului în perioade în care acesta crește și fără ajutorul politicilor macroeconomice nu ajută la recuperarea decalajelor.

Vrem să creştem mai repede; este normal pentru a reduce decalajele. Ca să creștem mai repede trebuie însă să mărim potențialul nostru de creștere. Asta înseamnă, în mod concret, că potențialul factorilor de producție trebuie mărit. Mă refer la toți factorii de producție, dar acum vreau să mă refer în special la factorul capital și la factorul muncă. Problema la noi este că avem dificultăți atât cu factorul capital cât și cu factorul forță de muncă.

Referitor la capital sunt multe de discutat. Aici, în fața dumneavoastră vreau doar să pun accentul pe problemele extraordinar de mari pe care le creează capitalului, autohton sau străin, nu contează, starea precară a infrastructurii, lipsa autostrăzilor. Avem un necesar enorm de mare de infrastructură.

Asta este o problemă de investiții publice, care au fost întodeauna tăiate în perioade de recesiune, dar deseori și în faza expansionistă. Mai mult, fondurile europene, chiar atunci când au crescut, nu s-au alăturat investițiilor publice, ci doar le-au înlocuit. Ne pregătim să sărbătorim 100 de ani de la Unire. Dar fără infrastructură, provinciile noastre istorice riscă să vadă discrepanțe crescute în viitor. Am vorbit de nevoia ca autostrăzile noastre să ajungă să treacă munții Carpați. Acum vreau să fiu mai clar și precizez că aceasta nu înseamnă trecerea doar de la nord la sud, ci și de la est la vest. Nu este nevoie doar de o autostrada Pitești-Sibiu, ci si de o autostrada Iași-Târgu Mureș. Acestea ar trebui să fie priorități pentru noi.

Mă voi referi, pe scurt și la factorul forță de muncă. Și în jurul său sunt, de asemenea, probleme mari. Avem o rată de activitate mică, cam 66 la sută, față de o medie a Uniunii Europene de 73 la sută, ceea ce dă impresia că avem resurse de forță de muncă disponibile pentru a mări potențialul de producție. Dar asta nu este chiar realitatea. Pe de o parte, din nou, lipsește infrastructura care nu permite o mobilizare a resurselor disponibile. De exemplu, există insule de șomaj ridicat, cum ar fi în Vaslui, Botoșani, Mehedinți, dar din cauza lipsei de infrastructuri, nu apar stimulentele pentru investiții private în regiunile respective. Pe de altă parte, există o decuplare crescândă între calificările disponibile și calificările forței de muncă pe care le solicită piața muncii.

Cererea pentru calificări înalte este în creștere în România. Oferta de astfel de calificări a rămas însă mult în urmă. Nu intru acum în detalii, dar este foarte sugestiv să menționez că aproape 21 la sută dintre tinerii români între 15 și 29 de ani nu urmează vreo formă de învățământ, dar nici nu lucrează. În Uniunea Europeană, media acestui indicator este de numai 14 la sută.

În încheiere, dați-mi voie să revin la aniversarea a 25 de ani de la înființarea EY România și să adaug la urarea de „La mulți ani!” pe care v-am făcut-o încă de la început și o altă urare: vă doresc să rămâneți fideli scopului pe care vi l-ați asumat la nivel global, cel de a construi o lume mai bună pentru clienții dumneavoastă, angajații dumneavoastră și pentru comunitățile în care activați. Sper că veți continua să susțineți încrederea în mediul de afaceri românesc și să lucrați împreună cu autoritățile și companiile din România pentru creșterea competitivității și pentru o creștere economică sustenabilă.