Specializată în literatură economică, Biblioteca BNR susţine în mod primordial activitatea şi dezvoltarea profesională a angajaţilor BNR. În acelaşi timp, prin intermediul colecţiilor sale, biblioteca serveşte la informarea, documentarea şi sprijinirea cercetării de nivel academic în rândul tuturor utilizatorilor.

Cu peste 24 000 de unități bibliografice, Biblioteca BNR este una dintre cele mai importante deţinătoare de literatură economică din ţară. Colecţiile sale de monografii, publicaţii periodice, articole şi studii de specialitate acoperă următoarele domenii:

• Economie generală (teorie economică, macroeconomie);
• Politică economică, politică monetară şi politică financiară;
• Bănci centrale, bănci comerciale, banking;
• Economie internaţională (integrare, relaţii economice internaţionale, instituţii economice internaţionale);
• Ştiinţe aplicate în economie (matematică, econometrie, statistică, informatică, contabilitate, modelare economică şi financiară);
• Drept şi legislaţie economică, financiară şi bancară;
• Istoria economiei şi a sistemului bancar, numismatică;
• Educaţie financiară.
  

Istoric

Înfiinţarea Bibliotecii BNR nu este consemnată ca atare în documente, dar este de presupus că aceasta a fost creată, fără a avea un statut explicit în organigrama băncii, în momentul în care fondul de carte achiziţionat pentru nevoile curente ale salariaţilor a atins un nivel care a reclamat ordonarea sa după anumite criterii.

Imagine de epocă

În anul 1890, în momentul inaugurării Palatului Vechi al BNR din strada Lipscani, exista un spaţiu special dedicat activităţii de bibliotecă. În anul 1919, guvernatorul Ioan G. Bibicescu, bibliofil pasionat, a făcut apel la unul dintre bibliotecarii Bibliotecii Academiei Române pentru a ajuta la inventarierea şi reorganizarea fondului de carte al BNR.

Colecţia s-a mărit considerabil în perioada interbelică, fiind achiziţionate lucrări din literatura economică românească şi străină, în special franceză, engleză şi germană, o parte însemnată dintre aceste volume regăsindu-se şi astăzi în fondul bibliotecii. Din anul 1929 Biblioteca a funcţionat ca un compartiment în cadrul Serviciului Studii.

În fondul de carte se regăseşte colecţia completă a primei publicaţii periodice tipărite de BNR şi anume Rapoartele Consiliului de administraţie către Adunarea Generală a acţionarilor (1881-1947), ca şi cea a Buletinului de informare şi documentare, editat în limbile franceză şi germană între anii 1929-1947. De asemenea, pot fi consultate şi lucrările tipărite de BNR în prima serie a colecţiei Biblioteca monetară, economică şi financiară, înfiinţată în anul 1936. Suspendată în 1942, colecţia a fost readusă la viaţă în anul 1992 sub numele de Biblioteca Băncii Naţionale a României, în cele două serii ale sale fiind publicate lucrări de specialitate româneşti şi străine.

Primii ani ai regimului comunist au însemnat, din punctul de vedere al bibliotecii, eliminarea unor lucrări având autori sau subiecte considerate indezirabile, aşa cum s-a întâmplat, de altfel, în întregul sistem naţional de biblioteci. Până în anul 1989, politica de achiziţii a vizat aproape exclusiv literatura economică românească, lucrările străine intrate în fondul de carte fiind extrem de puţine.

Începând cu anul 1990, după ce Banca Naţională a României şi-a reluat funcţiile fireşti de bancă centrală, activitatea de bibliotecă a cunoscut o revigorare spectaculoasă: fondul vechi de carte a fost reorganizat după criterii biblioteconomice moderne, iar politica de achiziţii a fost orientată, pe lângă crearea unei colecţii de literatură economică românească, spre dobândirea celor mai noi şi importante lucrări de specialitate apărute pe plan internaţional.

Din anul 2008, Biblioteca BNR funcţionează în Palatul Vechi, beneficiind de o sală de lectură cu 20 de locuri, calculatoare pentru utilizatori şi acces gratuit la internet.