Discurs în deschiderea conferinței „Contribuția minorităților naționale din România la diversitatea și vitalitatea culturii europene”

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, 17 mai 2018


Domnule Preşedinte al Federației Comunităților Evreiești din România,
Domnule Preşedinte al Organizației B’nai B’rith România,
Doamnă Preşedinte a Uniunii Arhitecţilor din România,
Doamnelor şi domnilor,
Distinsă audienţă,

În numele Consiliului de Administraţie al BNR am plăcerea de a vă ura bun venit la Banca Națională a României, la cea de-a cincea ediție a proiectului “Podurile Toleranței”, dedicată contribuției minorităților naționale din România la diversitatea și vitalitatea culturii europene.

Doresc să felicit organizatorii acestei serii de evenimente, ce a debutat în 2013, respectiv Federația Comunităților Evreiești din România, reprezentată de domnul Președinte Aurel Vainer și organizația neguvernamentală B’nai B’rith ”Dr. Moses Rosen” România, reprezentată de domnul Președinte Jose Iacobescu. Ei au fost sprijiniți în acest demers şi de organizația neguvernamentală B’nai B’rith Europe, de Ambasada statului Israel, de Academia Română, iar anul acesta evenimentul se desfăşoară sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României. Apreciem în mod deosebit rezultatele eforturilor tuturor celor implicați pe parcursul celor cinci ani de proiect.

În 2018 aniversăm un secol de unitate a tuturor românilor, realizare istorică ce a fost posibilă şi cu contribuția minorităților la dezvoltarea conștiinței naționale. Anul Centenarului este marcat de repere semnificative pentru cultura națională, ca simbol al rolului identității și al patrimoniului nostru spiritual în desăvârșirea unității naționale.

Contribuția fundamentală a elitelor societății în general, a elitelor minorităţilor în particular la dezvoltarea modernă a României și la înscrierea noastră într-un parcurs european contemporan este incontestabilă. În toate marile momente ale istoriei noastre regăsim elitele naționale contribuind la desăvârșirea coeziunii naționale sub aspect politic, economic și cultural.

Prin dialog social tolerant și deschis, România îşi poate demonstra capacitatea de a contribui semnificativ la desăvârşirea proiectului european. În anul Centenarului subscriem neîntrerupt la diversitatea și vitalitatea culturii europene, construind punți către viitor și demonstrând toleranță pentru o societate deschisă acestuia.

Istoria a demonstrat că dezvoltarea punților sociale și a dialogului inter-comunitar, a respectului și a încrederii contribuie la o societate mai puternică, mai solidară și mai prosperă. Proiectul "Podurile Toleranței" construieşte o platformă educațională, care prezintă contribuția minorităților la diferitele aspecte ale vieții culturale. Educația reflectă moștenirea culturală pentru viitoarele generații.

Pe parcursul celor cinci ani, proiectul ”Podurile Toleranței” a influențat pozitiv fructificarea potențialului uman, a constituit o excelentă oportunitate pentru definirea priorităților prin sprijin în ceea ce privește valorile care ne unesc și asigură continuarea parcursului european al României. Prin cultură și educație, prin aportul elitelor sale, România și-a construit identitatea modernă și s-a atașat marilor valori ale Europei. Atât spațiul european cât și cel românesc au beneficiat de contribuția culturală, politică și economică a minorităților.

Permiteți-mi să fac o analogie şi să vă invit să priviţi ce se află pe reversul bancnotelor Euro: poduri. Podurile sunt simbolul comunicării între popoarele Europei, precum și între Europa și restul lumii. Pe aversul bancnotelor euro sunt alte elemente grafice, ferestre şi porţi, ce simbolizează spiritul european de deschidere şi cooperare. Toleranța multi-etnică este un deziderat major pentru dezvoltarea spiritului civic într-o Europă unită. În acest spirit, proiectul ”Podurile Toleranței” a contribuit la întărirea coeziunii sociale, prin respectarea drepturilor, prin libertatea de exprimare, dar și prin actul social dedicat publicului și comunității, prin diplomația culturală în sfera relațiilor internaționale și prin cunoașterea trecutului, esențial pentru construirea viitorului.

Ne bucurăm că după prima parte a sesiunii de comunicări vă fi vernisată atât o expoziţie dedicată Cartierului Evreiesc din Bucureşti - îi mulţumim doamnei Arh. Ileana Tureanu, Preşedinte al Uniunii Arhitecţilor din România, cât şi prezentarea lucrării bibliofile „Mama Cărţilor” – îi mulţumim doamnei Camelia Botezatu, director al Editurii PAIDEIA.

Ne aducem aminte cu plăcere că am lansat, aici, la Banca Naţională, în noiembrie anul trecut, albumul „Personaje şi poveşti din Bucureştiul Sefard”, realizat de Felicia Waldman şi Anca Tudorancea. Doresc să împărtășesc din nou ideea dezvoltată cu acea ocazie că există o reală și vizibilă nevoie de recuperare a unui trecut care nu mai trăiește azi decât în memoria celor care l-au apucat și care ar trebui salvat înainte de a fi prea târziu.

În orizontul acestui trecut, îi găsim și pe reprezentanții comunității evreieşti, care au avut în diverse situații rolul de ferment al modernizării vieții economice și financiare din România, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Luând anul înființării Băncii Naționale a României, adică anul 1880, ca reper cronologic, aș arăta că în acea perioadă funcționau, printre altele Banca Halfon şi fiii, Casa de comerţ şi scont Levy, Banca Marmorosch Blank¸ ş. a. Mă opresc aici cu toate ca sunt tentat să dezvolt subiectul şi să vă vorbesc despre acest adevărat City al Bucureştiului, care în perioada interbelică ajunsese să numere circa 140 bănci.

Vă mulțumesc pentru atenție și vă urez succes în dezbaterile ce vor urma!