Stimați invitați,

Doamnelor şi domnilor,

Bine aţi venit la Banca Naţională a României!

Găzduim în această dimineaţă dezbaterea prilejuită de lansarea lucrării “Un veac de sinceritate. Recuperarea memoriei pierdute a economiei românești, 1918-2018.”, apărută la Editura Publica. Cei opt autori ai cărții coordonate de domnul Viceguvernator Liviu Voinea sunt economiști și istorici ai Băncii Naționale: Brîndușa Costache este șefa a Serviciului Arhivă, bibliotecă și diseminare publicații; Veaceslav Grigoraș este șef al Serviciului Modele de evaluare macroeconomică; Camelia Neagu este șefa Serviciului Statistică monetară și financiară; Alexandra Cojocaru și Horațiu Lovin sunt consilieri Viceguvernator; Andrei Tănase este economist principal în cadrul Direcției Modelare și Prognoze iar David Orțan este referent de specialitate în aceeași direcție.

Volumul nu este însă o lucrare a Băncii Naționale, un raport sau o publicație oficială. Echipa de autori a formulat, în această carte, puncte de vedere proprii, tot așa cum deseori specialiști din Banca Națională avansează opinii în spațiul public. Responsabilitatea datelor prezentate și a interpretării acestora le revine autorilor.

Aceasta nu înseamnă că nu am sprijinit acest demers. Efortul de documentare și cercetare realizat a avut un scop important: acela de a reda anii lipsă din istoria economiei românești de după 1918, și de a oferi, în Anul Centenar, într-o formă accesibilă pentru publicul larg, o istorie apropiată de adevăr despre evoluția economiei românești în ultima sută de ani, pe baza unui set de date recuperat sau construit pentru principalii indicatori.

Consider că două detalii sunt de neocolit. Primul: cartea de față se înscrie în seria multor acțiuni, ce s-au contopit de-a lungul anilor, într-o adevărată bibliotecă, ca rod al cooperării interdisciplinare între echipe complexe de specialiști din Banca Națională.

Al doilea: un cuvânt din titlul lucrării, și anume “recuperare”, a fost ales de autorii lucrării pentru a exprima mai bine o anume realitate, cea a istoriei României. Este relevant, în acest sens, adevărul că în societate, ca și în natură în mare măsură, fenomenele noi nu se alătură pur și simplu celor vechi; dimpotrivă, ele se nasc şi se dezvoltă prin asimilarea acestora. În acțiunile umane există însă o relaţie logică de unitate şi continuitate: logica istoriei.

Nu întâmplător, deci, ultimul capitol al cărții, înainte de anexele finale, este intitulat: “În loc de încheiere – cum ne pregătim pentru următoarea sută de ani”. Pentru că asta este esența cărții: că avem nevoie de mintea de pe urmă, care să ne ajute să privim înapoi cu înţelepciune. Iar mai departe, să încercăm să vedem unde ne aflăm, unde vrem să ajungem, ce avem de făcut şi ce putem lua cu noi în bagajele pentru viitor. Desigur, după ce evaluăm corect ce a fost valoros în trecutul nostru.

Această carte porneşte de la realitatea că România, la o sută de ani de la Marea Unire, nu are un set complet și unitar de date și de indicatori economici de bază. Nu avem încă serii de timp fără întreruperi, care să vorbească despre economia României așa cum a fost ea, cu suișuri și coborâșuri. Corect şi parţial explicabil pentru că în această perioadă s-au petrecut majore modificări metodologice peste tot în lume. Dar această realitate aspră nu e nicidecum consecința vreunei lipse de preocupări. Ci a unei drame istorice.

Istoria modernă a României – veacurile al XIX-lea şi XX-lea, este dominată de tablouri întrerupte. Nu am avut mereu, de-a lungul vremurilor, şansa continuităţii. A venit Primul Război Mondial. Au fost anii Marii Crize. Sau ai Marii Depresiuni din 1929-1933. A urmat al Doilea Război Mondial.

Apoi, comunismul ne-a schimbat radical stilul de viaţă, modul de gândire, concepţiile despre muncă, având de suferit şi munca în sine. Iar recent, în anii noii istorii de după 22 decembrie 1989, despărțirea de vechi deprinderi nu a fost tocmai ușoară.

Din această cauză, seriile de date statistice care explică de fapt evoluția economiei românești, nu sunt toate complete. Întreruperile în seriile de date statistice de care dispune România în ultima sută de ani, sunt absențe cauzate de meandrele istoriei. Așadar, cuvântul cel mai potrivit, pentru tot ce a făcut echipa de la Banca Națională, care a dat viață acestei cărți, este “completare”. Pentru că asta a făcut: a completat ce lipsea, printr-o muncă de echipă de înaltă ținută științifică, dând astfel sens cuvântului recuperare din titlul lucrării. Ei înșiși, autorii lucrării, notează că întreruperile din seriile memoriei datelor sunt firești într-un anumit context istoric; și, ceea ce fac ei, este un efort de a oferi opiniei publice o oglindă cât mai fidelă pentru ultimii o sută de ani.

A fost o muncă grea, făcută în echipă. Și a fost un exemplu de cooperare în echipă. Fiecare membru al echipei a avut misiunea lui: unii au contribuit la completarea șirului de date; alții s-au ocupat de identificarea și corelarea ciclurilor de afaceri din România și cele din alte state ori de analiza cifrelor din seriile cursului de schimb, inflației și dobânzilor; sau au consultat bazele de date internaționale. Au fost multe alte operațiuni, toate realizate cu concursul unor metodologii de ultimă oră, pe care le folosim la Banca Națională.

Îi felicit pe autorii lucrării de față și îi îndemn să continue. Îndemn alte echipe din BNR să persevereze în recuperarea istoriei noastre adevărate, pe fronturile pe care putem noi acţiona.

Banca Națională a României, sala Mitiță Constantinescu
București, 11 decembrie 2018