Bilet emis de Banca Naţională a Moldovei
(Mihail Romașcanu, Banca Națională a Moldovei, p. 69)
La mijlocul secolului al XIX-lea, lua fiinţă la Iași prima bancă de emisiune din țara noastră, Banca Naţională a Moldovei, care, conform statutului, avea „privilegiul exclusiv de a emite bilete”. Instituția de credit și-a încetat activitatea repede, din cauza luptelor politice ale vremii, însă această experiență bancară a constituit un moment de referință în istoria economică a țării noastre, oferind o nouă viziune asupra comerțului și dezvoltării industriale. În plus, importanța economică a orașului Iași și statutul de fostă capitală au făcut ca înființarea sucursalei BNR de aici să fie prevăzută chiar în legea constitutivă a băncii din 17/29 aprilie 1880. Activitatea efectivă a Sucursalei BNR Iași a început, la 1/13 martie 1881, într-un spaţiu închiriat, situat pe strada Carol, în casele lui Dimitrie Cozadiu, căruia i s-a plătit o chirie de 2000 lei de la „1 ianuarie până la Sfântul Gheorghe 1881”.
Principalele operațiuni ale băncii au fost cele de scont, care au avut o pondere semnificativă din totalul operațiunilor efectuate de BNR în anul 1883 (51% din numărul total al efectelor prezentate și 48% din cele admise pe țară).
La trei ani după înființarea Sucursalei din Iași a băncii de emisiune, s-a hotârăt construirea primului local propriu. Astfel, în şedinţa din 13 iunie 1884, Consiliul general al Băncii Naţionale a aprobat achiziţionarea unui teren „împreună cu toate imobilele aflătoare pe el, situat în orașul Iassi, despărțirea III, Strada Mare nr. 45, față cu Biserica Catolică”, de la Artur Cantacuzino.
Clădirea fostului sediu din Iași al BNR
Aici a fost ridicat sediul Sucursalei din Iași, după planurile arhitectului N. Cerchez, clădirea reprezentând un exemplu de arhitectură eclectică, ce îmbina elemente ale renașterii italiene cu cele ale clasicismului francez. Din păcate, aceasta a fost distrusă în timpul bombardamentelor din cel de-al Doilea Război Mondial.
Activitatea sucursalei din Iași a BNR a fost legată de câteva dintre cele mai importante evenimente din istoria țării noastre. În contextul războiului pentru reîntregirea neamului, când capitala României a fost mutată de la București la Iași din cauza ocupării de către armata germană a unei părți semnificative din teritoriul național, s-a decis și mutarea sediului central al BNR, precum și a tezaurului. Tot în acea perioadă, Sucursala Iași s-a implicat activ în viața orașului prin realizarea a numeroase acte de caritate pentru susținerea artiștilor, a ziariștilor și a elevilor aflați în refugiu în capitala moldavă, a cantinelor populare, pentru sprijinirea unor societăți de binefacere și repararea sediului Liceului Național, folosit ca spital pentru răniții din război.
Sediul Sucursalei Regionale din Iași în prezent
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, activitatea Sucursalei Iași a fost transferată pentru câteva luni la Râmnicu Vâlcea. Având sediul distrus în totalitate, operațiunile băncii s-au desfășurat în perioada următoare într-un imobil vecin, închiriat, dar impropriu bunului mers al activităţii unei instituţii bancare. În ideea remedierii acestei stări de fapt, arhitectul Radu Dudescu, șeful Serviciului arhitecturii din BNR, a început, în primăvara anului 1946, să proiecteze, împreună cu colegii săi, Nicolae Creţoiu şi Spiridon Spirescu, un nou local pentru Sucursala din Iaşi. Informat despre terminarea dărâmării vechiului imobil, Consiliul de administrație al BNR a încredințat, la 20 septembrie 1946, realizarea noului sediu Întreprinderilor Technice „Ing. Anton Șesan” din București.
Ridicarea construcţiei s-a realizat neaşteptat de repede, având în vedere condiţiile epocii (lipsa materialelor şi mai ales inflaţia galopantă), iar în ianuarie 1948 clădirea era deja ridicată. În presa vremii a fost apreciată pozitiv iniţiativa BNR de a construi noul sediu, titlul din ziarul OPINIA din data de 29 iunie 1947 fiind sugestiv: „Acolo unde au fost ruine se clădeşte un palat”. Terminată în 1949, clădirea are o arhitectură sobră, în stil neoclasic, apropiată ca factură de clădirea Operei din București. În același timp, s-a realizat o stilizare a acesteia, astfel încât să se poată încadra în vecinătatea monumentelor istorice ale orașului moldav. Fațada este decorată cu un număr de nouă efigii sculptate în piatră, care ilustrează, în limbaj vizual, destinația clădirii. Efigiile reprezintă vechi monede moldovenești, emise în secolele XV-XVI. Cele mai vechi monede moldovenești au fost emise de Petru I Mușat , la sfârșitul secolului al XIV-lea, în sistemul groșilor de argint polonezi.
Actul de temelie al actualului sediu
Sucursala Regională Iași a BNR își desfășoară activitatea și în prezent în același local de pe Strada Mare, devenită Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt. Clădirea a fost consolidată și restaurată în perioada 1994-2002, depunându-se eforturi deosebite pentru conservarea elementelor arhitecturale originale, cu scopul de a o reda patrimoniului orașului Iași.
În perioada următoare se vor desfășura lucrări de modernizare a iluminatului arhitectural pentru sediul Sucursalei Regionale Iași, această acțiune reflectând interesul băncii centrale pentru refacerea și punerea în valoare a patrimoniului imobiliar, cu atât mai mult cu cât clădirea este poziționată într-o zonă cu trafic pietonal.
Sucursala Regională a Băncii Naţionale a României din Iaşi continuă să reprezinte şi astăzi în conştiinţa ieşenilor un simbol al stabilităţii economice şi al verticalităţii neamului românesc, fiind unul dintre reperele arhitecturale și istorice ale „Orașului celor șapte coline”.