Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administrație.
În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.
În discuțiile privind comportamentul recent al inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a continuat să crească gradual în primele două luni ale anului curent, contrar previziunilor, urcând la 8,53 la sută în februarie, de la 8,19 la sută în decembrie 2021, chiar dacă evoluția de ansamblu a componentelor exogene ale IPC a devenit dezinflaționistă, în condițiile în care scăderile de dinamică consemnate de prețurile la energie electrică și gaze naturale - pe fondul unui efect de bază și al schemelor extinse de compensare și plafonare -, au devansat consistent, ca impact, creșterile peste așteptări înregistrate de prețul combustibililor, de prețurile LFO și de cele administrate.
În schimb, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat trendul ascendent, inclusiv în raport cu previziunile, mărindu-se la 5,9 la sută în februarie, de la 4,7 la sută în decembrie 2021. Avansul ei a fost însă antrenat, și de această dată, în principal de segmentul alimentelor procesate, în condițiile accelerării semnificativ peste așteptări a creșterilor generalizate de prețuri, sub impactul scumpirii materiilor prime, a energiei și a transportului.
Contribuțiile mai modeste aduse de subcomponenta mărfurilor nealimentare și de cea a serviciilor au fost totuși în creștere față de trimestrul precedent, au remarcat mai mulți membri ai Consiliului, dată fiind mărirea sferei de cuprindere și a majorărilor acestor prețuri, cel mai probabil în corelație cu scumpirea bunurilor importate și cu creșterea suplimentară a costurilor de producție pe plan intern, cuplate cu o cerere încă solidă de anumite servicii, inclusiv pe fondul severității scăzute a valului 5 al pandemiei și a restricțiilor asociate.
În urma analizei, s-a convenit că și recenta accelerare a ascensiunii ratei anuale a inflației de bază este atribuibilă șocurilor pe partea ofertei, mai ales celor externe, ale căror efecte directe și indirecte au fost potențate de cotele tot mai înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de reziliența cererii pentru anumite servicii, precum și de ponderea considerabilă deținută în coșul de consum de bunurile alimentare și de cele importate. În discuții, membrii Consiliului au evocat creșterile mai pronunțate consemnate în perioada recentă de prețurile producției industriale la nivel european și pe plan intern – sub influența majorării costurilor cu energia, transportul și cu alte materii prime, inclusiv agroalimentare, precum și ca efect al problemelor persistente în lanțurile globale de valoare adăugată –, ce se pot transfera, cu un anumit decalaj de timp, dar și în funcție de condițiile cererii, asupra prețurilor cvasi-totalității bunurilor și serviciilor destinate consumului. Totodată, au fost evidențiate noile ajustări consistente în sens ascendent ale anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici, însoțite și de o foarte recentă majorare semnificativă a celor pe termen mai lung ale analiștilor bancari, precum și măsurile guvernamentale de protejare a puterii de cumpărare a consumatorilor aplicate deja, de natură să susțină, alături de majorarea unor transferuri sociale, redresarea dinamicii venitului disponibil real în debutul anului curent.
În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică a continuat să slăbească în intensitate în trimestrul IV 2021 mai mult decât s-a anticipat, comprimându-se cu 0,1 la sută în raport cu precedentele trei luni, însă exclusiv ca urmare a deteriorării semnificative a performanțelor agriculturii. S-a concluzionat că evoluțiile fac probabilă menținerea excedentului de cerere agregată la o valoare foarte scăzută în acest interval, în linie cu prognoza din februarie 2022, date fiind inclusiv implicațiile noii revizuiri a seriei de date statistice privind evoluția PIB pe parcursul anilor 2020 și 2021.
Totodată, s-a observat că dinamica anuală a PIB a consemnat în trimestrul IV 2021 o scădere sensibil mai pronunțată decât cea prognozată, la 2,4 la sută, de la 6,9 la sută în trimestrul III, dar aproape integral pe seama descreșterii la o valoare semnificativ negativă a contribuției variației stocurilor. Consumul gospodăriilor populației și-a diminuat doar ușor aportul pozitiv, iar formarea brută de capital fix și-a ameliorat întrucâtva contribuția, cu toate că dinamica ei anuală a rămas marginal negativă, în principal ca urmare a contracției în termeni anuali suferite de investițiile nete în utilaje.
În același timp, exportul net și-a atenuat impactul contracționist, în condițiile în care scăderea variației anuale a importului de bunuri și servicii a devansat-o pe cea a exportului. Pe acest fond, creșterea anuală a soldului negativ al balanței comerciale a decelerat semnificativ față de trimestrul III 2021, dată fiind și restrângerea decalajului nefavorabil dintre dinamica în ascensiune a prețurilor importurilor și cea a exporturilor. În schimb, deficitul de cont curent și-a mărit substanțial avansul în termeni anuali, sub influența deteriorării balanței veniturilor secundare, pe seama diminuării intrărilor de fonduri UE de natura contului curent, în raport cu aceeași perioadă a anului precedent.
Creșterea în consecință a deficitului de cont curent la 7,0 la sută din PIB în anul 2021, de la 5,0 la sută în 2020, a fost considerată deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, chiar dacă parțial ea poate fi atribuită înrăutățirii raportului de schimb și altor factori conjuncturali, iar gradul de acoperire a acestui deficit cu investiții străine directe și transferuri de capital s-a mărit ușor, rămânând însă relativ scăzut. Totodată, s-a observat că, creșterea cu 5,9 la sută a economiei în 2021 a fost determinată într-o proporție covârșitoare de consumul privat și că un aport relativ însemnat a fost adus de variația stocurilor, în timp ce contribuția sensibil mai mică adusă de formarea brută de capital fix nu a depășit-o pe cea din anul precedent.
Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au evidențiat caracterul mixt al evoluțiilor recente, precum și necesitatea continuării monitorizării atente a parametrilor acestei piețe. S-a arătat că efectivul salariaților din economie s-a mărit ușor în decembrie 2021 și ianuarie 2022, ajungând la un nivel record, dar în același timp, rata șomajului BIM s-a majorat în decembrie 2021 la 5,7 la sută - după scăderea ei la 5,4 la sută în trimestrul III -, iar în primele două luni din 2022 s-a menținut constantă, semnificativ deasupra minimului istoric atins în vara anului 2019.
Totodată, dinamica anuală a câștigului salarial mediu brut nominal a consemnat doar un avans modest în debutul anului curent, deși ceva mai pronunțat în sectorul privat, în timp ce deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accelerat creșterea în primul trimestru din 2022, de la un nivel totuși sensibil inferior vârfului înregistrat la jumătatea lui 2019; în același timp, intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp, relevate de sondaje de specialitate, s-au mărit în primele două luni, dar au cunoscut o ajustare descendentă moderată în martie.
S-a apreciat că, în acest context, presiuni de creștere a salariilor ar putea să se manifeste cel puțin în sectoare confruntate cu dificultăți în atragerea de personal calificat, mai ales pe fondul dinamicii înalte și în ascensiune a inflației. Influențe în sensul frânării creșterii sunt însă de așteptat din politica salarială prezumată a fi menținută în sectorul public în acest an, precum și din majorarea amplă a costurilor cu materiile prime, energia și transportul, ce face probabil dificilă acomodarea integrală a unor eventuale revendicări salariale substanțiale, au susținut mai mulți membri ai Consiliului.
În același timp, s-a convenit că incertitudinile și riscurile la adresa evoluțiilor de pe piața muncii sunt considerabil crescute, în perspectivă apropiată, de invazia Rusiei în Ucraina și de sancțiunile internaționale instituite ca răspuns, de natură să exacerbeze criza energetică și perturbările în lanțurile de producție-aprovizionare și să accentueze creșterea prețurilor altor mărfuri. Impactul acestora asupra parametrilor pieței va fi, totuși, atenuat probabil de măsurile guvernamentale de sprijin - vizând inclusiv costul cu energia al firmelor și situația angajaților companiilor supuse sancțiunilor -, dar și de ridicarea tuturor restricțiilor de mobilitate la începutul lunii martie, odată cu încetarea stării de alertă, au considerat unii membri ai Consiliului.
Pe orizontul ceva mai îndepărtat de timp, incertitudini sunt asociate și capacității unor firme de a rămâne viabile după sistarea măsurilor de sprijin guvernamental și în contextul costurilor ridicate cu energia și transportul, dar și al nevoii de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente. Importante pentru situația viitoare a pieței muncii sunt, de asemenea, viteza și efectele digitalizării și automatizării pe plan intern și internațional, precum și implicațiile recursului în creștere al angajatorilor la lucrători extracomunitari.
În ceea ce privește condițiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au accelerat creșterea în februarie și martie, atingând valori record ale ultimilor 9 ani, sub impulsul noii majorări a ratei dobânzii de politică monetară, precum și pe fondul înăspririi pronunțate a condițiilor lichidității și al așteptărilor privind continuarea creșterii ratei dobânzii-cheie. Totodată, au fost remarcate creșterile ample consemnate de randamentele titlurilor de stat în primele zile din martie, doar parțial corectate ulterior, în condițiile deteriorării abrupte a sentimentului investitorilor financiari, mai ales față de piețele din Europa Centrală și de Est, odată cu declanșarea războiului din Ucraina și cu instituirea sancțiunilor internaționale.
În această conjunctură, și cursul de schimb leu/euro a cunoscut o ajustare ascendentă, mult mai modestă totuși decât cele evidențiate în regiune, și succedată de o cvasi-stabilizare pe noul palier, în contextul acțiunilor BNR în sfera gestionării lichidității, dar și pe fondul relativei calmări ulterioare a volatilității pe piața financiară internațională. Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân însă ridicate, și cu potențiale consecințe asupra inflației și a indicatorilor de vulnerabilitate externă, au atenționat membrii Consiliului, evocând atât dimensiunea dezechilibrului extern și riscurile la adresa consolidării bugetare induse de războiul din Ucraina, cât și perspectiva normalizării mai rapide a conduitei politicii monetare de către bănci centrale majore, în principal de către Fed, precum și creșterea alertă a ratelor dobânzilor reprezentative de către bănci centrale din regiune, inclusiv în condițiile înrăutățirii percepției de risc asupra economiilor din proximitatea conflictului militar.
Membrii Consiliului au observat, de asemenea, că rata medie a dobânzii la creditele noi s-a înscris în ianuarie pe o tendință ferm ascendentă, inclusiv ca efect al creșterii IRCC, care se va accelera începând cu trimestrul II, iar cea aferentă depozitelor noi la termen și-a accentuat ușor în ianuarie-februarie ascensiunea amorsată în trimestrul III 2021 - vizibil mai lentă, totuși, și atribuibilă în mare parte segmentului societăților nefinanciare. În același timp, s-a sesizat că dinamica anuală de două cifre a creditului acordat sectorului privat a continuat să urce în primele două luni din 2022, ajungând la 15,8 la sută în februarie, în principal pe seama evoluției împrumuturilor în lei ale societăților nefinanciare, condiții în care ponderea în total a componentei în monedă națională s-a mărit la 72,5 la sută.
În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor analize, rata anuală a inflației va crește probabil ceva mai pronunțat în următoarele luni decât s-a anticipat în prognoza pe termen mediu din februarie, care indica majorarea ei la 11,2 la sută în luna iunie, urmată de o descreștere graduală, până la 9,6 la sută în decembrie 2022, dar mai abruptă în semestrul II 2023, implicând coborârea acesteia la 3,2 la sută la finele anului.
Responsabile de înrăutățirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflației continuă să fie șocurile adverse pe partea ofertei, au subliniat membrii Consiliului, remarcând că, în actualul context, principalii ei determinanți sunt majorările mult mai ample anticipate a fi consemnate de prețul combustibililor, și mai ales de prețurile alimentelor procesate, în principal sub influența creșterii mai puternice a cotațiilor țițeiului și ale materiilor prime agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor internaționale instituite. S-a observat că efectele inflaționiste astfel exercitate sunt așteptate să domine pe orizontul apropiat de timp impactul dezinflaționist substanțial prezumat a fi generat de prelungirea cu încă un an a schemelor de plafonare a prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru consumatorii casnici. Totodată, s-a sesizat că efectele inflaționiste adiționale vor afecta cu precădere dinamica componentei de bază a inflației, dată fiind inclusiv ponderea ridicată deținută în coșul acesteia de alimentele procesate.
În același timp, s-a convenit că modul de evaluare și de includere în calculul IPC a impactului schemelor de sprijin continuă să fie grevat de incertitudini însemnate și că balanța integrală a riscurilor generate de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, cel puțin pe termen scurt, în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, cu potențiale implicații mai severe asupra cotațiilor petrolului și mărfurilor agroalimentare, precum și asupra lanțurilor de producție și aprovizionare.
În urma analizei, membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că perspectiva apropiată a inflației și riscurile la adresa ei induse de șocurile globale pe partea ofertei reclamă continuarea majorării ratei dobânzii-cheie cu 0,50 puncte procentuale, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a prevenirii declanșării unei creșteri autoîntreținute a nivelului general al prețurilor de consum – eventual printr-o spirală salarii-prețuri –, dar și din perspectiva credibilității băncii centrale. În același timp, s-a reafirmat că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele inflaționiste directe ale șocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activității economice și ocupării forței de muncă pe termen mai lung.
În ceea ce privește presiunile inflaționiste pe partea cererii, membrii Consiliului au observat că actualele evaluări indică o reaccelerare ușoară a creșterii economiei în trimestrul I 2022, urmată însă de o nouă încetinire în trimestrul II, sub impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate. Evoluțiile implică continuarea scăderii în acest interval a dinamicii anuale a PIB la valori vizibil mai joase decât cele previzionate anterior și fac probabilă menținerea excedentului de cerere agregată în semestrul I 2022 pe un palier semnificativ inferior celui anticipat în luna februarie. Astfel, din partea poziției ciclice a economiei sunt de așteptat presiuni inflaționiste modice în perspectivă apropiată, și implicit mai estompate decât cele anticipate anterior, au conchis membrii Consiliului.
Totodată, s-a sesizat că evoluțiile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată indică consumul privat drept determinant major al scăderii dinamicii anuale a economiei în trimestrul I 2022. În schimb, din partea formării brute de capital fix este posibil un aport ușor ameliorat, în principal pe seama lucrărilor de construcții, iar din partea exportului net o contribuție negativă mai redusă, în condițiile în care înrăutățirea decalajului nefavorabil dintre dinamica în creștere considerabilă a importurilor de bunuri și servicii și cea mai puțin ascendentă a exporturilor din luna ianuarie a decurs probabil prioritar din evoluția adversă a prețurilor externe. Acestea au avut însă drept consecință o cvasi-triplare a deficitului comercial în ianuarie în raport cu aceeași lună a anului trecut, precum și o creștere anuală record a deficitului de cont curent, inclusiv ca urmare a deteriorării ușoare a balanței veniturilor primare, au semnalat mai mulți membri ai Consiliului.
În același timp, s-a arătat în mod repetat că incertitudinile și riscurile la adresa prognozei pe termen mediu a inflației sunt considerabil amplificate de războiul din Ucraina și de sancțiunile asociate, ce pot slăbi activitatea economică, dar și potențialul ei de creștere, pe multiple căi, mai cu seamă prin agravarea crizei energetice și a blocajelor în lanțuri de producție, precum și prin accentuarea creșterii prețurilor altor mărfuri, cu precădere a celor agroalimentare. S-a observat că eventuale evoluții mai nefavorabile din această sferă ar afecta suplimentar atât puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor, cât și activitatea, profiturile și planurile de investiții ale firmelor, dar și dinamica economiei la nivel european/mondial, precum și percepția de risc asupra economiilor din regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.
În acest context, membrii Consiliului și-au exprimat din nou preocupările legate de perspectiva absorbției fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte, însă este esențială pentru accelerarea reformelor structurale, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului exercitat de războiul din Ucraina și de sancțiunile asociate, precum și de consolidarea fiscală.
A fost remarcată însă și ameliorarea recentă a situației epidemiologice pe plan intern, care a condus la încetarea stării de alertă și la ridicarea tuturor restricțiilor de mobilitate mai devreme decât s-a anticipat, cu consecințe favorabile asupra activității economice. În același sens, au fost evocate măsurile guvernamentale aplicate/prefigurate vizând protejarea puterii de cumpărare a populației și sprijinirea companiilor, dar și accelerarea unor investiții în sectorul energetic, precum și gestionarea situației refugiaților.
Inclusiv în aceste condiții, membrii Consiliului au convenit că o sursă de incertitudini și riscuri crescute la adresa previziunilor o constituie conduita viitoare a politicii fiscale, având în vedere, pe de o parte, cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței de înăsprire a condițiilor de finanțare, iar, pe de altă parte, actuala conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, marcată de implicațiile războiului din Ucraina și ale sancțiunilor impuse Rusiei.
În aprecierea unanimă a membrilor Consiliului, contextul analizat reclamă continuarea majorării cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a stimulării economisirii, pentru a se asigura readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
Totodată, s-a susținut necesitatea păstrării controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară și a fost reiterată importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,00 la sută, de la 2,50 la sută. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,00 la sută, de la 3,50 la sută și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,00 la sută, de la 1,50 la sută. În același timp, Consiliul de administrație al BNR a decis cu majoritate de voturi – 8 voturi pentru, 1 vot împotrivă – păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.