Direcţia politică monetară

1. Prezentaţi un studiu în care să se realizeze o analiză cantitativă pe una din temele de mai jos. Acesta trebuie să cuprindă: relevanța cercetării, aspecte teoretice, abordări în literatura de specialitate, metodologia utilizată, principalele concluzii.
1. Evoluții monetare în economia românească. Determinanți și implicații
2. Mecanismul de transmisie a politicii monetare în România
2. Prezentați un studiu având ca temă Cadrul operațional al politicii monetare. Experiența Băncii Naționale a României pe parcursul ultimului deceniu

   Acesta trebuie să cuprindă: relevanța cercetării, aspecte conceptuale, documentarea lucrărilor de specialitate, principalele concluzii.

Direcţia modelare şi prognoze macroeconomice

1. Indicatori sintetici cu frecvență ridicată pentru evaluarea condițiilor economice caracterizate de incertitudine ridicată.
2. Utilizarea datelor statistice disponibile la frecvență ridicată în vederea aproximării dinamicii PIB în timp real.
3. Modele neliniare de prognoză în condiții de incertitudine ridicată.
4. Impactul majorării salariului minim asupra economiei/sectoarelor economice.
5. Mecanisme de transmisie ale șocurilor recente de ofertă asupra creșterii economice și a ratei inflației.
6. Efecte asimetrice ale șocurilor macroeconomice în perioade de expansiune și recesiune.
7. Evaluarea impactului consolidării fiscale asupra activității economice și ratei inflației.
8. Implicații asupra variabilelor la nivel macroeconomic ale tranziției către o „economie verde”.

Direcţia stabilitate financiară

1. Implicațiile majorării riscului geopolitic asupra sistemului financiar românesc.
2. Modele de evaluare a impactului riscului climatic asupra sectorului bancar.
3. Digitalizarea produselor și serviciilor financiare și implicații asupra sectorului bancar românesc.
4. Analiza riscurilor sistemice utilizând tehnici de machine learning și deep learning.
5. Analiza riscurilor sectorului imobiliar rezidențial și comercial asupra stabilității financiare din România.
6. Colectarea si prelucrarea datelor nestructurate (Big Data) pentru analiza riscurilor din cadrul sectorului bancar.
7. Inteligența artificială în sectorul bancar: inovație, eficiență și riscuri.
8. Impactul riscului cibernetic asupra stabilității financiare: identificare și evaluare vulnerabilități. 
9. Rolul politicii macroprudențiale în asigurarea stabilității macroeconomice.
10. Interacțiunea dintre politica macroprudențială, politica monetară și politica fiscală.

Direcţia reglementare şi autorizare

1. Capacitatea cadrului prudențial de a preveni crizele bancare și a elimina ciclurile economice de tip boom and bust.
2. Sistemul Bancar European la răscruce: Reglementare prudențială complexă sau creștere competitivă și rol activ în dezvoltarea economică?
3. Accentul pe crestere in domeniul securitizarilor si deblocarea de fonduri pentru a facilita tranziția la economia digital și verde (Twin Transition).
4. ESG și riscul climatic în sistemul bancar: Rolul instituțiilor de credit în atingerea obiectivului “zero net”.
5. Navigând în Lumea digitală: Impactul criptoactivelor asupra Sistemului Bancar din UE
6. Sectorul bancar din umbră (shadow banking).

Direcţia operaţiuni de piață

Tema nr. 1: Abordări la nivel global pentru managerii de active financiare cu profil scăzut de risc, în contextul relaxări conduitei politicii monetare în statele avansate;

Aspecte de acoperit:

1. Dinamica relației dintre conduita de politică monetară și evoluția claselor de active financiare eligibile în condițiile profilului de risc specific unei bănci centrale- abordare empirică (exemplificare Rezerva Federală, Banca Centrală Europeană);
2. Provocările în ceea ce privește politica de investiții și administrarea riscurilor întâmpinate de o bancă centrală într-un mediu cu rate ale dobânzii în scădere, dar cu volatilitate ridicată- abordare practică bazată pe studierea corelațiilor dintre active financiare;
3. Oportunitățile investiționale în climatul menționat - elaborarea unei strategii investiționale adecvate pentru o bancă centrală, în contextul economic și financiar actual.

Tema nr.2: Alocare strategica vs alocare tactica in condițiile modificărilor structurale la nivelul economiilor dezvoltate și ale prevalenței riscurilor geopolitice.

Aspecte de acoperit:

1. Politicile monetare - instrumente convenționale si neconvenționale - si influentele asupra randamentelor așteptate ale activelor financiare in general si ale instrumentelor cu venit fix în special;
2. Construirea unui portofoliu pentru o banca centrala având în vedere particularitățile acestui tip de investitor instituțional: mandatul, constrângeri investiționale si toleranta fata de risc;
3. Potențialul de diversificare al riscului la nivelul portofoliului în ansamblu oferit de extinderea claselor și subclaselor de active financiare în general și capacitatea de diversificare a riscurilor a instrumentele cu venit fix, în actualul context economic și financiar.

Direcţia studii economice

1. Efecte economice ale creșterii prețului energiei.
2. Tehnici econometrice pentru realizarea prognozelor pe termen scurt.
3. Estimarea curbei Phillips în România.
4. Deficitul de cont curent: factori ciclici si structurali.
5. Riscul manifestării unei spirale salarii-prețuri în România.
6. Comportamentul consumatorilor într-un mediu economic inflaționist.
7. Creșterea economică din România în perioada postpandemică: o analiză sectorială.

Direcția rezoluţie bancară

1. Obiectivele, atribuțiile și activitățile unei echipe de gestiune a crizelor (crisis management team) într-o acțiune de rezoluție. Analiza concluziilor desprinse din acțiuni de rezoluție desfășurate și din exerciții de simulare a crizelor bancare.
2. Lichiditatea în rezoluție - analiză privind accesul băncilor aflate în criză la operațiunile și facilitățile băncii centrale. (Importanța, prevederi legislative relevante, exemple de situații concrete (Credit Suisse, Sillicon Valley Bank etc.) și soluții adoptate de autorități).
3. Dezvoltarea unui model de analiza a factorilor determinanți ai prețului obligațiunilor eligibile MREL pentru băncile din Europa Centrală și de Est.
4. Modalități de adresare a crizelor bancare în cazul grupurilor transfrontaliere - Context, provocări și studii de caz pe baza unor situații reale. Aspecte de considerat privind aplicarea practică (Elemente de operaționalizare).
5. Mecanismul bail-in de la teorie la practică - Prezentare generală, provocări în aplicarea practică, implicații juridice, elemente de operaționalizare.

Direcția supraveghere

1. Politicile de creditare și impactul acestora asupra sistemului bancar.
2. Tehnici de administrare și diminuare a riscului de credit în cadrul unei instituții de credit.
3. Factorii determinanți ai creditelor neperformante.
4. Administrarea riscului de lichiditate în cadrul unei instituții de credit.
5. Riscurile ESG - provocări pentru bănci și supraveghetori.
6. Rolul simulărilor de criză în asigurarea unor rezerve adecvate de capital și lichiditate.
7. Vulnerabilitățile sectorului bancar în contextul macroeconomic și geopolitic actual.
8. Impactul inflației asupra sistemului bancar.
9. Crizele bancare și politicile de salvare a băncilor.
10. Reziliența operațională digitală a sectorului bancar.
11. Riscurile asociate criptomonedelor din perspectiva supravegherii bancare.
12. Supravegherea bancară în contextul AI.
13. Digitalizarea serviciilor financiare și implicații asupra sectorului bancar - riscuri și beneficii.
14. Provocările digitalizării din perspectiva securității cibernetice în sectorul bancar.
15. Dezvoltarea inteligenței artificiale și evoluția noilor tehnologii - suport și totodată amenințare în activitatea de prevenire a spălării banilor și de combatere a finanțării terorismului.
16. Consecințele economice, sociale și politice ale unui program ineficient de prevenire a spălării banilor și de combatere a finanțării terorismului, la nivel național și global.
17. Spălarea banilor și finanțarea terorismului - diferențe și similitudini.
18. Principalele provocări și impedimente în activitatea de prevenire a spălării banilor și de combatere a finanțării terorismului în contextul global actual.

Direcția statistică

1. Analiza structurii și dinamicii masei monetare în România.
2. Statistici experimentale privind impactul investițiilor străine directe asupra dezvoltării durabile: surse de date, metodologii de calcul, indicatori statistici.
3. Finanțarea contului curent: metodologia de calcul a indicatorilor, analize comparative, evoluție și sustenabilitate în România.

Direcția juridică

1. Rolul consultativ și rolul de monitorizare al băncii centrale - consecințele avizelor băncii centrale asupra proceselor legislative.

Aspecte de abordat:

Poate fi avută în vedere fie o perspectivă comparativă BCE/BNR, referitor la aceste competențe, fie o privire pe două paliere, respectiv avizele BCE/avizele BNR;  

• Avizele băncii centrale conform Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României - între rolul de colaborare cu alte autorități și consolidarea poziției și independenței băncii centrale;
• Cum se compară obligația de consultare a BCE, în temeiul articolului 127 alineatul (4) și al articolului 282 alineatul (5) din TFUE, cu alte procese de consultare prevăzute în tratate?
• Care este relația dintre diferitele roluri ale avizelor băncii centrale; cum modelează aceste roluri poziția instituțională a BCE în cadrul structurii constituționale a Uniunii?
• Cum se compară posibilitatea de a adopta avize din proprie inițiativă a BCE cu rolul de monitorizare al Comisiei Europene în temeiul articolului 258 din TFUE și cum ar putea fi delimitate?
• Impactul și semnificația avizelor băncii centrale pentru procesele legislative atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii. Analiza ar putea să se concentreze pe anumite domenii ale avizelor BCE, de exemplu independența băncii centrale, precum și pe rolul avizelor BNR.

2. Proiectarea și distribuirea monedei digitale a băncilor centrale (CBDC) - trăsăturile și natura juridică a CBDC, implicații ale emisiunii de CBDC față de banca centrală - dreptul de regres al deținătorilor împotriva băncii centrale.

Aspecte de abordat:

• Explorarea designului, distribuției și a altor implicații materiale ale emisiunii de CBDC în regim retail;
• Posibilitatea (sau a lipsei acesteia) ca deținătorul de CBDC-uri să execute creanțele față de banca centrală emitentă și față de intermediarul terț relevant în caz de insolvență a intermediarului terț sau, respectiv, a unui furnizor terț de portofele;
• Modul în care coexistența unor tipuri diferite de monedă de bancă centrală care pot fi executate în mod diferit poate afecta distribuția și decontarea tranzacțiilor în CBDC;
• Modul în care o bancă centrală ar putea emite simultan bani ai băncii centrale care să încorporeze o creanță din bilanțul său și alți bani care nu se califică drept creanțe executorii din punct de vedere juridic.

3. Impactul propunerilor europene privind piețele criptoactivelor (Markets in Crypto-assets) și al regimului pilot pentru infrastructurile de piață bazate pe tehnologia registrelor distribuite (DLT) asupra legislației europene în domeniul plăților - relația dintre serviciile asociate criptoactivelor și serviciile de plată, precum și relația dintre acestea și sistemele și schemele de plată.

Aspecte de abordat:

• Ar putea unele dintre serviciile asociate transferului de active crypto să constituie servicii de plată, în sensul celei de-a doua directive privind serviciile de plată?
• Ar putea un aranjament de E-money tokens sau tokens raportate la active să fie calificat drept sisteme sau scheme de plată în temeiul Directivei privind caracterul definitiv al decontării?
• Ce ajustări ar putea fi necesare la directivele menționate anterior și/sau la alte acte legislative ale Uniunii pentru a sprijini inovarea în domeniul plăților retail, evitând în același timp riscul de duplicare și suprapunere de reglementare?

4. Responsabilitatea Sistemului European al Băncilor Centrale în domeniul politicii monetare - coexistența dintre centralizare și descentralizare în relația BCE și bănci centrale naționale.

Aspecte de abordat:

• Concluziile jurisprudenței recente (ex. în domeniul supravegherii, al politicii monetare și al rezoluției) în care adoptarea unei decizii necesită implicarea autorităților atât la nivel național, cât și la nivel european, unde se află responsabilitatea;
• Cum se traduc concluziile anterioare în domeniul politicii monetare a BCE, având în vedere că, în contextul aplicării descentralizate a deciziilor de politică monetară, un grad ridicat de centralizare coexistă cu un rol al băncilor centrale naționale?
• Ar fi posibil să se construiască o taxonomie de cazuri în funcție de nivelul de centralizare și/sau de modalitatea de punere în aplicare de către BCN?