Editorial - 9 aprilie 2009

În şedinţa din data de 2 aprilie 2009, Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât, pe baza analizelor economice şi monetare periodice, diminuarea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE cu încă 25 puncte de bază. Rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare ale Eurosistemului a fost redusă la 1,25%, iar cele la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit, la 2,25% şi, respectiv, 0,25%, începând cu data de 8 aprilie 2009. În urma acestei decizii, reducerile aplicate ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE începând cu data de 8 octombrie 2008 au totalizat 300 puncte de bază.

Decizia are în vedere anticipaţiile potrivit cărora presiunile asupra preţurilor se vor menţine reduse, reflectând ieftinirea considerabilă a materiilor prime în perioada anterioară şi pierderea pronunţată de ritm înregistrată de activitatea economică în zona euro şi în celelalte regiuni ale lumii. Cele mai recente date economice şi informaţiile din sondaje confirmă accentuarea substanţială a încetinirii creşterii economice pe plan mondial, inclusiv la nivelul zonei euro. Este posibil ca nivelul foarte scăzut al cererii pe plan internaţional şi în zona euro să persiste şi în anul 2009, aceasta urmând a se redresa treptat în cursul anului 2010. Indicatorii disponibili privind anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi lung se menţin ferm ancoraţi la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor, respectiv rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2%, pe termen mediu. Coroborarea rezultatelor analizei economice cu cele ale analizei monetare confirmă diminuarea presiunilor inflaţioniste. În urma deciziei din data de 2 aprilie 2009, Consiliul guvernatorilor anticipează faptul că stabilitatea preţurilor pe termen mediu se va menţine, sprijinind astfel puterea de cumpărare a populaţiei din zona euro. Consiliul guvernatorilor va asigura în continuare ancorarea fermă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu. Aceasta reprezintă o condiţie sine qua non pentru susţinerea dezvoltării durabile şi a creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă, contribuind la stabilitatea financiară. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor va continua să monitorizeze cu deosebită atenţie toate evoluţiile în perioada următoare.

În ceea ce priveşte analiza economică, aceasta arată că dinamica economiei a înregistrat o pierdere substanţială de ritm în zona euro, sub impactul turbulenţelor de pe pieţele financiare, încetinirea creşterii economice la nivel mondial fiind însoţită de reducerea cererii interne. Datele disponibile şi indicatorii din sondaje sugerează că activitatea economică în zona euro s-a menţinut foarte scăzută la începutul anului 2009. Este posibil ca această situaţie să persiste pe tot parcursul anului, dar se anticipează o redresare treptată în 2010. Ieftinirea considerabilă a materiilor prime, începând cu vara anului 2008, reprezintă un factor de susţinere a venitului real disponibil şi, implicit, a consumului. De asemenea, cererea pe plan internaţional şi la nivelul zonei euro ar trebui să beneficieze tot mai mult de efectele stimulentelor macroeconomice substanţiale în curs de aplicare, precum şi de măsurile adoptate pentru a restabili funcţionarea sistemului financiar atât în interiorul, cât şi în afara zonei euro.

Având în vedere aceste efecte, Consiliul guvernatorilor consideră că riscurile la adresa perspectivelor privind activitatea economică sunt, în general, echilibrate. Pe de o parte, datorită ieftinirii materiilor prime şi măsurilor adoptate, efectele pozitive ar putea fi peste aşteptări. Pe de altă parte, există preocupări care vizează posibilitatea ca turbulenţele de pe pieţele financiare să aibă un impact mai puternic asupra economiei reale, precum şi intensificarea presiunilor protecţioniste şi eventualitatea unor evoluţii nefavorabile la nivelul economiei mondiale, ca urmare a unei corecţii abrupte a dezechilibrelor pe plan internaţional.

Rata anuală a inflaţiei IAPC s-a redus în continuare, de la 1,2% în luna februarie la 0,6% în luna martie, potrivit estimării preliminare a Eurostat. Scăderea ratei inflaţiei începând cu vara anului 2008 reflectă în principal ieftinirea considerabilă a materiilor prime la nivel mondial în această perioadă. De asemenea, indiciile privind atenuarea generalizată a presiunilor inflaţioniste sunt tot mai numeroase. Privind în perspectivă, efectele de bază determinate de evoluţia anterioară a preţurilor energiei vor avea un rol semnificativ în dinamica pe termen scurt a inflaţiei IAPC. În consecinţă, Consiliul guvernatorilor anticipează reducerea în continuare a ratelor anuale ale inflaţiei totale în lunile următoare, existând posibilitatea ca acestea să consemneze temporar valori negative la jumătatea anului şi, ulterior, o nouă majorare. Aceste evoluţii pe termen scurt nu sunt totuşi importante din perspectiva politicii monetare. Pe termen mai îndelungat, în cadrul orizontului relevant pentru politica monetară, se anticipează că rata anuală a inflaţiei IAPC se va menţine sub nivelul de 2% în anul 2010, reflectând în principal persistenţa temperării cererii în zona euro şi în alte regiuni ale lumii. Indicatorii disponibili privind anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi lung se menţin ferm ancoraţi la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor, respectiv rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu.

Riscurile la adresa acestei perspective sunt, în general, echilibrate şi se referă în special la perspectivele privind activitatea economică, precum şi la preţurile materiilor prime.

În ceea ce priveşte analiza monetară, cele mai recente date confirmă volatilitatea ridicată, de la o lună la alta, a evoluţiilor agregatului monetar M3 şi ale componentelor acestuia, înregistrată începând cu luna septembrie 2008, odată cu intensificarea turbulenţelor de pe pieţele financiare. Făcând abstracţie de această volatilitate, ritmul de creştere a masei monetare în zona euro a continuat să se tempereze semnificativ, susţinând evaluarea potrivit căreia riscurile la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu se diminuează.

Evoluţiile la nivelul componentelor M3 reflectă în mod clar reacţiile specifice în ceea ce priveşte plasamentele financiare ale participanţilor pe piaţă la intensificarea turbulenţelor de pe pieţele financiare, dar şi, într-o măsură tot mai pronunţată, impactul reducerilor anterioare ale ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE. Deoarece au condus la îngustarea decalajelor între ratele dobânzilor bonificate la diverse categorii de depozite pe termen scurt, aceste reduceri au favorizat realocări de fonduri. De exemplu, cererea de depozite overnight a continuat să se consolideze în luna februarie şi a contribuit la majorarea până la 6,3% a ritmului anual de creştere a agregatului monetar în sens restrâns M1, în paralel cu scăderea considerabilă a cererii de depozite pe termen scurt.

Volumul creditelor noi acordate de IFM societăţilor nefinanciare şi populaţiei s-a menţinut foarte redus. Valorile uşor negative consemnate de acest indicator în luna februarie reflectă scăderea soldurilor aferente creditelor pe scadenţe scurte, în timp ce volumul net al creditelor pe scadenţe îndepărtate s-a menţinut la niveluri pozitive. Reducerea creditelor pe termen scurt ar putea sugera diminuarea cererii de credite, asociată încetinirii creşterii economice. Cu toate acestea, efectele de natura ofertei au afectat, probabil, şi dinamica volumului creditelor. În această privinţă, este posibil ca evoluţiile înregistrate în ultimele luni să reflecte parţial eforturile actuale ale băncilor, precum şi ale sectorului corporativ şi ale populaţiei de a reduce gradul înalt de îndatorare din ultimii ani.

În concluzie, decizia Consiliului guvernatorilor din data de 2 aprilie 2009 are în vedere anticipaţiile potrivit cărora presiunile asupra preţurilor se vor menţine reduse, reflectând ieftinirea considerabilă a materiilor prime în perioada anterioară şi pierderea pronunţată de ritm înregistrată de activitatea economică în zona euro şi în celelalte regiuni ale lumii. Cele mai recente date economice şi informaţiile din sondaje confirmă accentuarea substanţială a încetinirii creşterii economice pe plan mondial, inclusiv la nivelul zonei euro. Este posibil ca nivelul foarte scăzut al cererii pe plan internaţional şi în zona euro să persiste şi în anul 2009, aceasta urmând a se redresa treptat în cursul anului 2010. Indicatorii disponibili privind anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi lung se menţin ferm ancoraţi la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor, respectiv rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2%, pe termen mediu. Coroborarea rezultatelor analizei economice cu cele ale analizei monetare confirmă diminuarea presiunilor inflaţioniste. În urma deciziei din data de 2 aprilie 2009, Consiliul guvernatorilor anticipează faptul că stabilitatea preţurilor pe termen mediu se va menţine, sprijinind astfel puterea de cumpărare a populaţiei din zona euro. Consiliul guvernatorilor va asigura în continuare ancorarea fermă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu. Aceasta constituie o condiţie sine qua non pentru susţinerea dezvoltării durabile şi a creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă, contribuind la stabilitatea financiară. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor va continua să monitorizeze cu deosebită atenţie toate evoluţiile în perioada următoare.

Referitor la politicile fiscale, este necesar ca angajamentele ţărilor în direcţia consolidării, având drept scop revenirea la poziţii bugetare solide, să fie credibile, cu respectarea strictă a dispoziţiilor Pactului de stabilitate şi creştere. Acest aspect este esenţial pentru menţinerea încrederii publicului în sustenabilitatea finanţelor publice, care este importantă atât pentru redresarea economiei, cât şi pentru susţinerea creşterii economice pe termen lung. Ţările care fac obiectul procedurii de deficit excesiv trebuie să respecte cu stricteţe recomandările Consiliului ECOFIN în vederea corectării deficitelor. Va trebui ca numeroase ţări să prezinte noi măsuri de consolidare credibile pentru anul 2010 şi pentru perioada următoare. Aplicarea integrală şi consecventă a dispoziţiilor juridice ale UE privind adoptarea unor politici fiscale solide reprezintă premisa pentru menţinerea credibilităţii acestora, constituind unul dintre pilonii cadrului instituţional al Uniunii Economice şi Monetare.

În ceea ce priveşte reformele structurale, Consiliul guvernatorilor salută angajamentul Consiliul European de primăvară privind valorificarea deplină, în condiţiile actuale, a Strategiei reînnoite de la Lisabona pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă. Recomandările actualizate pentru ţările din zona euro prevăd accelerarea ritmului de aplicare a reformelor în vederea sprijinirii economiei, a facilitării ajustărilor necesare şi a asigurării unui nivel ridicat al potenţialului de creştere. Este în continuare esenţial ca măsurile de asistenţă adoptate de autorităţile naţionale să nu impieteze asupra concurenţei şi să nu tergiverseze procesele necesare de ajustare structurală, precum şi ca autorităţile naţionale să îşi menţină angajamentul ferm de a evita măsurile protecţioniste.

Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde trei articole. Primul realizează o comparaţie între sursele de finanţare externă pentru populaţie şi societăţile nefinanciare din zona euro şi din Statele Unite, concentrându-se asupra perioadei marcate de turbulenţele de pe pieţele financiare. Cel de-al doilea articol analizează fiabilitatea şi corecţiile aplicate estimărilor provizorii ale PIB în zona euro. Cel de-al treilea articol prezintă evoluţia în structură a cheltuielilor publice la nivelul Uniunii Europene.