Având în vedere prevederile art. 51 alin. (1) lit. d), art. 77 alin. (1), art. 150, 209, 289, 320, 324 şi art. 333 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) şi ale art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României şi ale art. 420 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare,
Banca Naţională a României emite prezentul regulament.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Prezentul regulament reglementează, la nivel individual, nivelul minim de lichiditate şi se aplică instituţiilor de credit, persoane juridice române, cât şi sucursalelor din România ale instituţiilor de credit străine.
(2) Casa centrală a cooperativelor de credit este responsabilă pentru aplicarea prevederilor alin. (1) şi la nivelul reţelei cooperatiste.
Art. 2. - În înţelesul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) grup de clienţi aflaţi în legătură - două sau mai multe persoane fizice şi/sau juridice:
- care constituie, dacă nu se dovedeşte altfel, un singur risc de lichiditate, deoarece una dintre persoane deţine, direct sau indirect, controlul asupra celeilalte ori celorlalte;
- între care nu există o relaţie de control în sensul exprimat la prima liniuţă, dar care trebuie să fie considerate ca reprezentând un singur risc de lichiditate, deoarece între ele există asemenea legături încât retragerea de către una dintre persoane a unui depozit, închiderea unui cont curent şi/sau utilizarea unui angajament de finanţare primit de la instituţia de credit poate atrage din partea celorlalte persoane retragerea depozitelor, închiderea conturilor curente şi/sau utilizarea angajamentelor de finanţare primite de la instituţia de credit;
b) risc mare de lichiditate - riscul de lichiditate faţă de o persoană sau faţă de un grup de clienţi aflaţi în legătură, a cărei valoare reprezintă cel puţin 10% din valoarea datoriilor, altele decât împrumuturile, şi a angajamentelor de finanţare date de instituţia de credit evidenţiate în afara bilanţului;
c) durata rămasă de scurs - durata de viaţă reziduală a activelor, a datoriilor, a angajamentelor primite/date de instituţia de credit evidenţiate în afara bilanţului şi a sumelor de primit/plătit aferente instrumentelor financiare derivate, stabilită în funcţie de scadenţele acestora;
d) sume de primit/plătit aferente instrumentelor financiare derivate - sumele ce urmează a fi încasate/plătite în cadrul operaţiunilor cu instrumente financiare derivate, cu respectarea următoarelor cerinţe:
- pentru operaţiunile ferme de schimb la termen, contractele swap de trezorerie şi contractele swap financiar de devize, sumele de primit/plătit sunt date de valorile corespunzătoare înscrise în conturile în afara bilanţului;
- pentru celelalte instrumente financiare derivate, sumele de primit/plătit sunt date de valoarea justă a respectivelor instrumente, înregistrată în conturile din bilanţ.
e) ţările din categoria A - statele membre ale Uniunii Europene şi ţările care sunt membre depline ale Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), precum şi acele ţări care au încheiat acorduri speciale de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) în cadrul acordurilor generale de împrumut (GAB); în cazul în care o ţară din această categorie îşi reeşalonează datoria publică externă, ţara respectivă este exclusă din categoria A pe o perioadă de 5 ani. Pentru scopurile prezentului regulament, România este tratată separat de celelalte state membre ale Uniunii Europene;
f) excedent/deficit de lichiditate - diferenţa pozitivă/negativă dintre lichiditatea efectivă şi lichiditatea necesară;
g) termen de valabilitate - termenul până la care garanţiile pot fi executate;
h) perioada de aplicare - intervalul de timp în care trebuie menţinut în conturile deschise la Banca Naţională a României nivelul prevăzut al rezervelor minime obligatorii, stabilit conform prevederilor reglementărilor Băncii Naţionale a României privind regimul rezervelor minime obligatorii;
i) deficit de rezerve - deficitul determinat în conformitate cu reglementările Băncii Naţionale a României privind regimul rezervelor minime obligatorii.
Art. 3. - În scopul prezentului regulament, instituţiile de credit faţă de care instituţia de credit înregistrează datorii interbancare, altele decât împrumuturile, şi angajamente de finanţare date, evidenţiate în afara bilanţului, sunt considerate grup de clienţi aflaţi în legătură.
Art. 4. - (1) Pentru activele, datoriile şi angajamentele de finanţare primite/date de instituţia de credit, evidenţiate în afara bilanţului, pentru care sunt prevăzute şi scadenţe intermediare, durata rămasă de scurs se stabileşte în funcţie de acestea şi de scadenţa finală.
(2) Pentru operaţiunile de primire/dare în pensiune, de dare/luare cu împrumut şi de vânzare cu posibilitatea de răscumpărare durata rămasă de scurs se stabileşte în funcţie de durata rămasă până la scadenţa operaţiunii de finanţare, de dare/luare cu împrumut, respectiv de vânzare cu posibilitatea de răscumpărare, independent de durata de viaţă reziduală a titlurilor care stau la baza operaţiunilor respective.
CAPITOLUL II
Supravegherea riscului de lichiditate
SECŢIUNEA 1
Supravegherea indicatorului de lichiditate
Art. 5. - Supravegherea riscului de lichiditate se realizează:
a) de instituţiile de credit, potrivit prevederilor reglementărilor Băncii Naţionale a României privind cadrul de administrare a activităţii instituţiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri şi condiţiile de externalizare a activităţilor acestora;
b) de Banca Naţională a României, pe baza indicatorului de lichiditate raportat de instituţiile de credit, determinat în conformitate cu prezentul regulament.
Art. 6. - (1) Indicatorul de lichiditate se calculează ca raport între lichiditatea efectivă şi lichiditatea necesară, pe fiecare bandă de scadenţă.
(2) Lichiditatea efectivă se determină prin însumarea, pe fiecare bandă de scadenţă, a activelor, a angajamentelor primite evidenţiate în afara bilanţului, inclusiv a celor aferente operaţiunilor de schimb la vedere, şi a sumelor de primit aferente instrumentelor financiare derivate. La calculul lichidităţii efective se vor avea în vedere şi prevederile art. 27 alin. (3).
(3) Lichiditatea necesară se determină prin însumarea, pe fiecare bandă de scadenţă, a datoriilor, a angajamentelor date, evidenţiate în afara bilanţului, inclusiv a celor aferente operaţiunilor de schimb la vedere, şi a sumelor de plătit aferente instrumentelor financiare derivate. La calculul lichidităţii necesare se vor avea în vedere şi prevederile art. 19 alin. (2).
(4) În cazul înregistrării unui excedent de lichiditate în oricare dintre benzile de scadenţă, cu excepţia ultimei benzi, acesta se va adăuga la nivelul lichidităţii efective, aferent benzii de scadenţă următoare.
Art. 7. - (1) Instituţiile de credit trebuie să menţină în permanenţă indicatorul de lichiditate, calculat pentru totalitatea operaţiunilor în echivalent lei, cel puţin la nivelul de 1.
(2) Instituţiile de credit vor calcula indicatorul de lichiditate distinct şi pentru operaţiunile în euro şi pentru operaţiunile în lei.
(3) Pentru scopurile prezentului regulament, creanţele şi datoriile exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul monedei euro, sunt considerate creanţe şi datorii în euro.
(4) Pentru încadrarea în operaţiuni în euro/lei a sumelor de primit/plătit aferente instrumentelor financiare derivate se are în vedere moneda în care urmează să aibă loc încasarea/plata respectivelor sume.
(5) Pentru scopurile prezentului regulament, angajamentele de finanţare netrase, exprimate în euro, dar care pot fi trase în altă valută, sunt considerate angajamente de finanţare în euro.
Art. 8. - Metodologia folosită la calculul indicatorului de lichiditate se aplică atât pentru determinarea indicatorului de lichiditate în echivalent lei, pentru totalitatea operaţiunilor, cât şi a indicatorului de lichiditate în euro, pentru operaţiunile în euro, şi a indicatorului de lichiditate în lei, pentru operaţiunile în lei.
1.1. Lichiditatea efectivă
Art. 9. - În scopul determinării lichidităţii efective, activele, angajamentele primite de instituţia de credit, evidenţiate în afara bilanţului, inclusiv cele aferente operaţiunilor de schimb la vedere şi sumele de primit aferente instrumentelor financiare derivate se repartizează pe benzile de scadenţă, în funcţie de durata rămasă de scurs, cu respectarea dispoziţiilor care urmează.
Art. 10. - (1) Activele cu scadenţa la vedere, cum sunt: casa şi alte valori, contul curent la Banca Naţională a României, depozitele la vedere la Banca Naţională a României, conturile de corespondent la instituţii de credit, depozitele la vedere la instituţii de credit, credite de pe o zi pe alta acordate instituţiilor de credit, valori primite în pensiune de pe o zi pe alta de la instituţiile de credit, credite de pe o zi pe alta acordate instituţiilor financiare, valori primite în pensiune de pe o zi pe alta de la clientelă, soldurile debitoare ale conturilor societăţilor de bursă, alte sume de încasat privind operaţiunile cu titluri şi activele reprezentând depozite la termen ale instituţiilor de credit la Banca Naţională a României, vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la valoarea contabilă diminuată, după caz, cu ajustările pentru depreciere constituite.
(2) Alte active cu scadenţă la vedere, cum sunt conturile curente debitoare ale clientelei reprezentând descoperiri de cont neautorizate şi creanţele ataşate aferente, vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare ajustată determinată prin aplicarea la valoarea contabilă diminuată cu ajustările pentru depreciere constituite a coeficientului de ajustare (1-k) prevăzut la art. 13 alin. (1).
(3) Creanţele ataşate aferente activelor menţionate la alin. (1) vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la valoarea contabilă diminuată, după caz, cu ajustările pentru depreciere constituite.
Art. 11. - (1) Titlurile cu venit variabil înscrise la cota unei burse de valori din ţări din categoria A sau din România, înregistrate la titluri de tranzacţie sau la titluri de plasament, vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare ajustată reprezentând 50% din valoarea contabilă diminuată, după caz, cu ajustările pentru depreciere constituite.
(2) Titlurile cu venit fix cu scadenţă iniţială de până la un an inclusiv, emise sau garantate de organele administraţiei centrale din ţări din categoria A, înscrise la cota unei burse de valori din ţări din categoria A sau din România, şi titlurile cu venit fix cu scadenţă iniţială de până la un an inclusiv, negociabile, emise ori garantate de organele administraţiei centrale din România, înregistrate la titluri de tranzacţie, titluri de plasament sau titluri de investiţie, vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare ajustată reprezentând 95% din valoarea contabilă diminuată, după caz, cu ajustările pentru depreciere constituite.
(3) Titlurile cu venit fix cu scadenţă iniţială mai mare de un an, emise sau garantate de organele administraţiei centrale din ţări din categoria A, înscrise la cota unei burse de valori din ţări din categoria A sau din România, şi titlurile cu venit fix cu scadenţă iniţială mai mare de un an, negociabile, emise sau garantate de organele administraţiei centrale din România, înregistrate la titluri de tranzacţie, titluri de plasament sau titluri de investiţie, vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare ajustată reprezentând 90% din valoarea contabilă diminuată, după caz, cu ajustările pentru depreciere constituite.
(4) Titlurile cu venit fix, altele decât cele menţionate la alin. (2) şi (3), înscrise la cota unei burse de valori din ţări din categoria A sau din România, înregistrate la titluri de tranzacţie, titluri de plasament sau titluri de investiţie, vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare ajustată reprezentând 60% din valoarea contabilă diminuată, după caz, cu ajustările pentru depreciere constituite.
(5) Creanţele ataşate aferente titlurilor cu venit fix menţionate la alin. (2), (3) şi (4) vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare ajustată obţinută prin aplicarea la valoarea contabilă diminuată, după caz, cu ajustările pentru depreciere constituite a coeficienţilor prevăzuţi la alineatele respective.
Art. 12. - Titlurile vor fi luate în calcul în condiţiile în care acestea nu sunt afectate garantării unor împrumuturi primite de instituţia de credit sau nu fac obiectul unor operaţiuni de dare în pensiune.
Art. 13. - (1) Creditele aferente clientelei din afara sectorului instituţiilor de credit, pentru care cel puţin o sumă înregistrează o întârziere la plată de maximum 30 de zile, inclusiv, de la data scadenţei, vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare ajustată obţinută prin aplicarea la valoarea contabilă diminuată cu ajustările pentru depreciere constituite a coeficientului de ajustare (1-k).
(2) Coeficientul k se va determina prin raportarea soldului creditelor aferente clientelei din afara sectorului instituţiilor de credit, pentru care cel puţin o sumă înregistrează o întârziere la plată de peste 31 de zile, inclusiv, de la data scadenţei, la total credite acordate clientelei din afara sectorului instituţiilor de credit, existente în sold la sfârşitul lunii pentru care se întocmeşte raportarea.
(3) Creanţele ataşate aferente creditelor menţionate la alin. (1) vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare ajustată obţinută prin aplicarea la valoarea contabilă diminuată, după caz, cu ajustările pentru depreciere constituite a coeficientului de ajustare (1-k) prevăzut la alin. (1).
Art. 14. - (1) Creditele şi plasamentele aferente clientelei din sectorul instituţiilor de credit, pentru care cel puţin o sumă înregistrează o întârziere la plată de maximum 7 zile, inclusiv, de la data scadenţei, vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare ajustată obţinută prin aplicarea la valoarea contabilă diminuată cu ajustările pentru depreciere constituite a coeficientului de ajustare (1-k).
(2) Coeficientul k se va determina prin raportarea soldului creditelor şi plasamentelor aferente clientelei din sectorul instituţiilor de credit, pentru care cel puţin o sumă înregistrează o întârziere la plată de peste 8 zile, inclusiv, de la data scadenţei, la total credite şi plasamente aferente clientelei din sectorul instituţiilor de credit, existente în sold la sfârşitul lunii pentru care se întocmeşte raportarea.
(3) Creanţele ataşate aferente creditelor şi plasamentelor menţionate la alin. (1) vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare ajustată, obţinută prin aplicarea la valoarea contabilă diminuată, după caz, cu ajustările pentru depreciere constituite a coeficientului de ajustare (1-k) prevăzut la alin. (1).
Art. 15. - (1) Categoriile de active incluse în calculul lichidităţii efective, cu excepţia celor menţionate anterior, vor fi repartizate pe benzile de scadenţă în funcţie de durata rămasă de scurs, la valoarea contabilă diminuată, după caz, cu ajustările pentru depreciere constituite, dacă prezentul regulament nu specifică altfel.
(2) Creditele acordate rezultate din operaţiunile de primire în pensiune livrată, existente în sold la finele lunii pentru care se întocmeşte raportarea, vor fi luate în calcul dacă titlurile cu venit fix sau variabil aferente acestor operaţiuni nu fac obiectul unor operaţiuni de redare în pensiune, vânzare fermă sau dare cu împrumut şi dacă îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:
a) sunt înscrise la cota unei burse de valori din ţări cuprinse în categoria A sau din România;
b) sunt emise sau garantate de organele administraţiei centrale din România.
Art. 16. - Creditele curente şi creanţele ataşate aferente clientelei din afara instituţiilor de credit, pentru care nu se înregistrează nicio sumă restantă, vor fi evidenţiate la o valoare ajustată determinată prin aplicarea la valoarea contabilă aferentă fiecărei benzi de scadenţă, diminuată cu ajustările pentru depreciere constituite, a coeficientului de ajustare (1-k) prevăzut la art. 13 alin. (1).
Art. 17. - La determinarea lichidităţii efective, pentru activele garantate cu depozite colaterale, nu va fi luată în calcul partea astfel garantată.
Art. 18. - (1) La determinarea lichidităţii efective, angajamentele de garanţie de natura cauţiunilor, avalurilor şi a altor garanţii primite de la instituţii de credit vor fi luate în calcul numai dacă sunt irevocabile şi necondiţionate.
(2) Angajamentele de garanţie menţionate la alin. (1), executabile la vedere sau pentru care se prevede un termen de valabilitate, vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare ajustată obţinută prin aplicarea la valoarea contabilă a coeficientului k.
(3) Coeficientul k se determină prin raportarea soldului mediu al angajamentelor de garanţie irevocabile şi necondiţionate primite, a căror executare a fost solicitată de instituţia de credit în perioada de 6 luni anterioare lunii pentru care se întocmeşte raportarea, şi încasate în termen de 30 de zile de la data la care executarea a fost solicitată, la soldul mediu al angajamentelor de garanţie irevocabile şi necondiţionate primite, calculat pentru o perioadă de 6 luni anterioare lunii pentru care se întocmeşte raportarea.
(4) Soldul mediu al angajamentelor de garanţie irevocabile şi necondiţionate primite, a căror executare a fost solicitată de instituţia de credit în perioada de 6 luni anterioare lunii pentru care se întocmeşte raportarea, şi încasate în termen de 30 de zile de la data la care executarea a fost solicitată, se determină pe baza mediei aritmetice simple a soldurilor lunare înregistrate în ultima zi a fiecărei luni.
(5) Soldul mediu al angajamentelor de garanţie irevocabile şi necondiţionate primite, calculat pentru o perioadă de 6 luni anterioare lunii pentru care se întocmeşte raportarea, se determină pe baza mediei aritmetice simple a soldurilor lunare înregistrate în ultima zi a fiecărei luni.
Art. 19. - (1) Angajamentele primite, evidenţiate în afara bilanţului, altele decât cele menţionate la art. 18, vor fi repartizate pe benzile de scadenţă în funcţie de durata rămasă de scurs şi vor fi evidenţiate astfel:
a) angajamentele de finanţare primite şi angajamentele privind titlurile de primit, precum şi cele aferente operaţiunilor de schimb la vedere, la valoarea contabilă;
b) angajamentele de garanţie irevocabile şi necondiţionate, de natura cauţiunilor, avalurilor şi a altor garanţii primite de la instituţii de credit, pentru care sunt stabilite termene de executare certe, la o valoare ajustată obţinută prin aplicarea la valoarea contabilă aferentă fiecărei benzi de scadenţă a coeficientului k, calculat în conformitate cu prevederile art. 18.
(2) Pentru angajamentele de finanţare primite se vor reflecta şi graficele de rambursare aferente datoriilor ce ar rezulta în urma transformării angajamentelor de finanţare primite în elemente bilanţiere, prin repartizarea ratelor de rambursat aferente datoriilor potenţiale pe benzile de scadenţă corespunzătoare lichidităţii necesare, stabilite în conformitate cu prevederile contractuale. În cazul în care angajamentele contractuale încheiate nu prevăd graficele de rambursare aferente datoriilor ce ar rezulta din angajamentele de finanţare primite, rambursarea acestora se va înregistra prin evidenţierea întregii sume, pe ultima bandă de scadenţă aferentă lichidităţii necesare.
1.2. Lichiditatea necesară
Art. 20. - În scopul determinării lichidităţii necesare, datoriile, angajamentele date de instituţia de credit evidenţiate în afara bilanţului, inclusiv cele aferente operaţiunilor de schimb la vedere şi sumele de plătit aferente instrumentelor financiare derivate se repartizează pe benzile de scadenţă, în funcţie de durata rămasă de scurs, cu respectarea dispoziţiilor care urmează.
Art. 21. - (1) Datoriile cu scadenţă la vedere, cum sunt: împrumuturi de refinanţare de la Banca Naţională a României, conturile de corespondent ale instituţiilor de credit, depozitele la vedere ale instituţiilor de credit, împrumuturi de pe o zi pe alta primite de la instituţii de credit, valori date în pensiune de pe o zi pe alta instituţiilor de credit, împrumuturi de pe o zi pe alta de la instituţiile financiare, valori date în pensiune de pe o zi pe alta clientelei, conturile curente creditoare ale clientelei, conturile de decontare privind operaţiunile cu titluri (conturile instituţiilor de credit, conturile organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare, soldurile creditoare ale conturilor societăţilor de bursă, conturile altor instituţii financiare, conturile clientelei, alte sume de plătit privind operaţiunile cu titluri) vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la valoarea contabilă.
(2) Depozitele la vedere ale clientelei vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare ajustată, reprezentând 40% din valoarea contabilă.
(3) Datoriile ataşate aferente obligaţiilor bilanţiere menţionate la alin. (1) şi (2) vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă, la valoarea contabilă.
Art. 22. - (1) Datoriile reprezentând depozite la termen vor fi repartizate pe benzile de scadenţă în funcţie de durata rămasă de scurs, la o valoare ajustată, determinată prin aplicarea în mod corespunzător a metodologiei prevăzute la alin. (2)-(4), numai dacă valoarea obţinută din calcul este pozitivă.
(2) Valoarea ajustată se determină prin deducerea din soldul curent aferent fiecărei categorii de datorii, existent la finele lunii pentru care se întocmeşte raportarea, a soldului mediu aferent acestor categorii, calculat pentru o perioadă de 6 luni anterioare lunii pentru care se întocmeşte raportarea.
(3) Soldul mediu menţionat la alin. (2) va fi calculat pe baza mediei aritmetice simple a soldurilor lunare aferente fiecărei categorii de datorii înregistrate în ultima zi a fiecărei luni.
(4) În cazul în care valoarea ajustată obţinută din calcul este nulă sau negativă, datoriile cu scadenţa la termen nu vor fi luate în calcul la determinarea lichidităţii necesare.
(5) Datoriile ataşate aferente datoriilor menţionate la alin. (1) vor fi înscrise pe benzile de scadenţă în funcţie de durata rămasă de scurs, la valoarea contabilă.
Art. 23. - Instituţiile de credit care în perioada de aplicare anterioară datei de raportare a indicatorului de lichiditate înregistrează deficit de rezerve sau care în luna anterioară datei pentru care se întocmeşte raportarea înregistrează niveluri ale indicatorului de adecvare a capitalului sub limitele minime prevăzute de reglementările Băncii Naţionale a României vor înregistra categoriile de datorii specificate la art. 21 alin. (2) şi la art. 22, la valoarea contabilă.
Art. 24. - Categoriile de datorii, altele decât cele menţionate la art. 21 şi 22, vor fi repartizate pe benzile de scadenţă în funcţie de durata rămasă de scurs, la valoarea contabilă.
Art. 25. - La determinarea lichidităţii necesare, pentru angajamentele date, evidenţiate în afara bilanţului, nu va fi luată în calcul partea garantată cu depozite colaterale.
Art. 26. - (1) Angajamentele de garanţie executabile la vedere sau pentru care se prevede un termen de valabilitate vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă, la o valoare ajustată obţinută prin aplicarea la valoarea contabilă a coeficientului k.
(2) Coeficientul k se va determina prin raportarea soldului mediu al angajamentelor de garanţie irevocabile şi necondiţionate date, a căror executare a fost solicitată instituţiei de credit în perioada de 6 luni anterioare lunii pentru care se întocmeşte raportarea, la soldul mediu al angajamentelor de garanţie irevocabile şi necondiţionate date, calculat pentru o perioadă de 6 luni anterioare lunii pentru care se întocmeşte raportarea.
(3) Soldul mediu al angajamentelor de garanţie irevocabile şi necondiţionate date, a căror executare a fost solicitată băncii în perioada de 6 luni anterioare lunii pentru care se întocmeşte raportarea, se determină pe baza mediei aritmetice simple a soldurilor lunare înregistrate în ultima zi a fiecărei luni.
(4) Soldul mediu al angajamentelor de garanţie irevocabile şi necondiţionate date, calculat pentru o perioadă de 6 luni anterioare lunii pentru care se întocmeşte raportarea, se determină pe baza mediei aritmetice simple a soldurilor lunare înregistrate în ultima zi a fiecărei luni.
Art. 27. - (1) Angajamentele date, evidenţiate în afara bilanţului, altele decât cele menţionate la art. 26 alin. (1), vor fi repartizate pe benzile de scadenţă în funcţie de durata rămasă de scurs şi vor fi evidenţiate astfel:
a) angajamentele de finanţare date şi angajamentele privind titlurile de livrat, precum şi cele aferente operaţiunilor de schimb la vedere, la valoarea contabilă;
b) angajamentele de garanţie irevocabile şi necondiţionate, de natura cauţiunilor, avalurilor şi a altor garanţii date altor instituţii de credit, precum şi a garanţiilor date clientelei, pentru care sunt prevăzute termene de executare certe, la o valoare ajustată obţinută prin aplicarea la valoarea contabilă aferentă fiecărei benzi de scadenţă a coeficientului k calculat în conformitate cu prevederile art. 26.
(2) În cazul angajamentelor de finanţare date pentru care nu sunt prevăzute grafice estimative de trageri, angajamentul existent în sold la data pentru care se întocmeşte raportarea se va evidenţia pe prima bandă de scadenţă.
(3) Pentru angajamentele de finanţare şi de garanţie date se vor reflecta şi graficele de rambursare aferente activelor ce ar rezulta din transformarea angajamentelor de finanţare şi de garanţie date în elemente bilanţiere, prin repartizarea ratelor de rambursat aferente creanţelor potenţiale pe benzile de scadenţă corespunzătoare lichidităţii efective, stabilite în conformitate cu prevederile contractuale. În cazul în care angajamentele contractuale încheiate nu prevăd graficele de rambursare aferente activelor ce ar rezulta din angajamentele de finanţare şi de garanţie date, rambursarea acestora se va înregistra prin evidenţierea întregii sume pe ultima bandă de scadenţă aferentă lichidităţii efective.
(4) Titlurile de livrat vor fi luate în calcul dacă îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:
a) sunt înscrise la cota unei burse de valori din ţări cuprinse în categoria A sau din România;
b) sunt emise sau garantate de organele administraţiei centrale din România.
SECŢIUNEA a 2-a
Supravegherea riscului mare de lichiditate
Art. 28. - (1) Instituţiile de credit trebuie să calculeze riscul mare de lichiditate luând în considerare operaţiunile în echivalent lei.
(2) În cazul în care nivelul unui risc mare de lichiditate depăşeşte 15% din totalul datoriilor, altele decât împrumuturile, şi al angajamentelor de finanţare date de instituţia de credit, evidenţiate în afara bilanţului, instituţiile de credit vor calcula lichiditatea necesară prin înregistrarea la valoarea contabilă a datoriilor prevăzute la art. 21 alin. (2) şi art. 22 pe care le au faţă de persoana respectivă sau faţă de grupul de clienţi aflaţi în legătură.
CAPITOLUL III
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 29. - (1) Instituţiile de credit vor finaliza demersurile necesare în vederea conformării cu prevederile prezentului regulament în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a acestuia.
(2) În perioada prevăzută la alin. (1), instituţiile de credit nu vor încheia tranzacţii care să conducă la deteriorarea, pe oricare dintre benzile de scadenţă, a nivelului indicatorului de lichiditate, calculat pentru totalitatea operaţiunilor, în echivalent lei, înregistrat în prima lună de raportare, care, ca urmare a aplicării metodologiei de determinare a acestuia stabilite prin prezentul regulament, nu se încadrează în limita prevăzută la art. 7 alin. (1).
Art. 30. - (1) Instituţiile de credit raportează Băncii Naţionale a României periodic situaţiile privind indicatorul de lichiditate şi riscul mare de lichiditate.
(2) Instituţiile de credit raportează Băncii Naţionale a României situaţiile privind indicatorul de lichiditate pentru totalitatea operaţiunilor, în echivalent lei, şi, distinct, pentru operaţiunile în euro şi pentru cele în lei.
(3) Instituţiile de credit raportează Băncii Naţionale a României situaţia privind riscul mare de lichiditate pentru totalitatea operaţiunilor în echivalent lei.
(4) Operaţiunile în monedă străină vor fi evaluate în echivalent lei la cursul de schimb în vigoare comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi bancară lucrătoare a perioadei pentru care se întocmeşte raportarea.
(5) Cursul de schimb prevăzut la alin. (4) va fi utilizat şi la determinarea soldurilor medii prevăzute la art. 18, 22 şi 26.
(6) Forma şi conţinutul formularelor de raportare, precum şi frecvenţa şi modalităţile de transmitere a situaţiilor menţionate la alin. (1) se stabilesc prin ordin emis de Banca Naţională a României.
Art. 31. - În vederea limitării riscului de lichiditate, instituţiile de credit sunt obligate să asigure o evidenţă extracontabilă corespunzătoare, care să stea la baza întocmirii raportărilor de prudenţă bancară prevăzute de art. 30.
Art. 32. - (1) Pentru administrarea şi controlul riscului de lichiditate, instituţiile de credit, persoane juridice române, şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit din state terţe se conformează cerinţelor reglementărilor Băncii Naţionale a României privind cadrul de administrare a activităţii instituţiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri şi condiţiile de externalizare a activităţilor acestora.
(2) Sucursalele din România ale instituţiilor de credit din alte state membre aplică în mod corespunzător prevederile alin. (1).
Art. 33. - Banca Naţională a României cooperează cu autorităţile competente din statele membre de origine pentru supravegherea cerinţelor de lichiditate la nivelul sucursalelor din România ale instituţiilor de credit din alte state membre.
Art. 34. - Instituţiile de credit transmit Băncii Naţionale a României - Direcţia supraveghere strategia în domeniul administrării riscului de lichiditate şi planurile alternative de finanţare în termen de 5 zile de la data aprobării sau revizuirii acestora, însoţite de documente care să demonstreze că instituţiile de credit au luat toate măsurile pentru asigurarea, în caz de necesitate, a condiţiilor de punere în aplicare, în regim de urgenţă, a planurilor alternative, inclusiv prin încheierea de acorduri de finanţare alternative.
Art. 35. - Nerespectarea prevederilor prezentului regulament atrage aplicarea sancţiunilor şi/sau a măsurilor prevăzute la art. 226, 227 şi la 229 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 36. - La data intrării în vigoare a prezentului regulament se abrogă Normele nr. 1/2001 privind lichiditatea băncilor, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 20 aprilie 2001, cu modificările şi completările ulterioare.
Preşedintele Consiliului de administraţie al
Băncii Naţionale a României,
Mugur Constantin Isărescu
Bucureşti, 15 decembrie 2009.
Nr. 24.