Editorial - 21 ianuarie 2010

În şedinţa din data de 14 ianuarie 2009, Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât, pe baza analizelor economice şi monetare periodice, ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Ratele actuale ale dobânzilor se menţin la niveluri corespunzătoare. Luând în considerare toate informaţiile şi analizele care au devenit disponibile ulterior şedinţei Consiliului guvernatorilor din data de 3 decembrie 2009, se anticipează că evoluţia preţurilor se va menţine modestă în cadrul orizontului relevant pentru politica monetară. Cele mai recente informaţii au confirmat, de asemenea, faptul că activitatea economică în zona euro şi-a continuat expansiunea către finele anului 2009. Cu toate acestea, o serie de factori care susţin dinamica PIB real au caracter temporar. În general, Consiliul guvernatorilor anticipează o creştere economică moderată în zona euro în anul 2010, admiţând posibilitatea unui proces de redresare neuniform şi menţinerea incertitudinilor asociate perspectivelor economice. Rezultatul analizei monetare confirmă evaluarea potrivit căreia presiunile inflaţioniste sunt scăzute pe termen mediu, pe fondul restrângerii în continuare a expansiunii masei monetare şi a creditului. Pe ansamblu, Consiliul guvernatorilor preconizează menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, susţinând astfel puterea de cumpărare a populaţiei din zona euro. Anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi lung sunt în continuare ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu.

În ceea ce priveşte analiza economică, cele mai recente informaţii confirmă că, după creşterea trimestrială de 0,4% a PIB real în trimestrul III 2009, activitatea economică în zona euro şi-a continuat expansiunea către finele anului 2009. Zona euro a beneficiat de refacerea stocurilor şi de redresarea exporturilor, precum şi de stimulentele macroeconomice substanţiale în curs de acordare şi de măsurile adoptate în vederea restabilirii funcţionării sistemului financiar. Cu toate acestea, unii factori stimulativi au caracter temporar. De asemenea, există posibilitatea ca activitatea economică să fie afectată o perioadă de procesul de ajustare continuă a bilanţurilor în sectorul financiar şi în cel nefinanciar atât în zona euro, cât şi în exteriorul acesteia. În plus, gradul redus de utilizare a capacităţilor de producţie ar putea avea un efect inhibitor asupra investiţiilor, anticipându-se din nou o uşoară creştere a şomajului în zona euro, ceea ce va conduce la temperarea dinamicii consumului. Din aceste motive, se preconizează un ritm moderat de creştere a economiei zonei euro în anul 2010, existând posibilitatea ca procesul de redresare să fie neuniform.

Consiliul guvernatorilor consideră în continuare că riscurile la adresa acestor perspective sunt, în general, echilibrate. În privinţa riscurilor în sensul creşterii, efectele stimulentelor macroeconomice substanţiale, în curs de acordare, precum şi ale altor măsuri adoptate, ar putea depăşi aşteptările. De asemenea, nivelul încrederii ar putea creşte în continuare, iar redresarea economiei mondiale, precum şi a schimburilor comerciale internaţionale, ar putea fi mai puternică decât s-a prognozat. Referitor la riscurile în sensul scăderii, se menţin preocupările cu privire la manifestarea unei interacţiuni negative mai puternice sau mai prelungite decât s-a anticipat între economia reală şi sectorul financiar, noi scumpiri ale petrolului şi ale altor materii prime, intensificarea presiunilor protecţioniste, precum şi posibilitatea manifestării unor perturbări la nivelul pieţelor, asociate corecţiei dezechilibrelor pe plan internaţional.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, după cum se anticipase, rata anuală a inflaţiei IAPC în zona euro a continuat să crească în luna decembrie 2009 până la nivelul de 0,9%, faţă de 0,5% în luna noiembrie 2009. Majorarea reflectă, în principal, efecte de bază în sensul creşterii, datorate îndeosebi scăderii preţurilor energiei la nivel mondial din anul anterior. Pe termen scurt, se anticipează că inflaţia va consemna în continuare valori apropiate de 1%. Privind în perspectivă, se preconizează menţinerea ratelor inflaţiei la niveluri moderate în cadrul orizontului relevant pentru politica monetară, pe ansamblu, evoluţiile preţurilor, costurilor şi salariilor fiind în continuare scăzute, în concordanţă cu redresarea lentă a cererii în zona euro şi la nivel mondial. În acest context, trebuie subliniat încă o dată faptul că anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi lung sunt în continuare ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu.

Riscurile la adresa acestor perspective se menţin, în general, echilibrate şi se referă, în special, la perspectivele privind activitatea economică şi la evoluţia preţurilor materiilor prime. De asemenea, ţinându-se seama de necesitatea unei consolidări fiscale în anii următori, majorările impozitelor indirecte şi ale preţurilor administrate ar putea fi mai însemnate decât se preconizează în prezent.

În ceea ce priveşte analiza monetară, ritmurile anuale de creştere a agregatului monetar M3 şi a creditelor acordate sectorului privat au consemnat valori negative în luna noiembrie (-0,2% şi, respectiv, -0,7%). Aceste pierderi de ritm concomitente – până la minimele istorice înregistrate în ultimele luni – susţin evaluarea indicând expansiunea temperată a masei monetare şi presiuni inflaţioniste scăzute pe termen mediu. Privind în perspectivă, există posibilitatea ca ritmurile de creştere a agregatului monetar M3 şi a creditelor să se menţină la valori foarte scăzute sau negative în perioada următoare.

Temperarea dinamicii monetare efective ar putea să supraestimeze reducerea ritmului de creştere a masei monetare, datorită persistenţei pantei abrupte a curbei randamentelor, care explică realocările de fonduri dinspre M3 către titluri şi depozite pe termen lung. Totodată, configuraţia ratelor dobânzilor continuă să determine evoluţii de sens opus la nivelul principalelor componente ale M3, deoarece spread-urile înguste dintre ratele dobânzilor la diverse depozite bancare pe termen scurt reduc costurile de oportunitate aferente realocărilor de fonduri, cum ar fi cele dinspre depozite la termen cu scadenţă scurtă către depozite overnight. În consecinţă, dinamica anuală a M1 s-a menţinut robustă (12,6%) în luna noiembrie, în timp ce ritmul de creştere a M3 a devenit negativ.

Deşi creditele bancare acordate sectorului privat au înregistrat o creştere anuală negativă, împrumuturile acordate populaţiei au revenit la ritmuri anuale de creştere pozitive, valorile negative consemnate de dinamica anuală a creditelor acordate societăţilor nefinanciare fiind şi mai pronunţate. Aceste evoluţii de sens opus sunt în continuare în concordanţă cu periodicitatea ciclului economic, punctele de inflexiune ale traiectoriei creşterii împrumuturilor acordate întreprinderilor înregistrând, de regulă, un decalaj faţă de cele ale activităţii economice. Cele mai recente date reconfirmă faptul că dinamica împrumuturilor acordate populaţiei s-a stabilizat la niveluri reduse. Restrângerea creditelor acordate societăţilor nefinanciare continuă să reflecte, în principal, activitatea robustă de răscumpărare netă a creditelor cu scadenţă mai scurtă, în timp ce fluxul creditelor şi împrumuturilor cu scadenţă mai lungă s-a menţinut pozitiv. Nivelurile scăzute ale activităţii de producţie şi comerţ, precum şi persistenţa incertitudinilor asociate perspectivelor economice vor tempera probabil şi în lunile următoare cererea de finanţare bancară din partea companiilor. Condiţiile de finanţare pentru întreprinderi s-au ameliorat în ultimele luni în ceea ce priveşte costurile aferente creditelor bancare şi ale finanţării pe piaţă. În acest sens, persistenţa fluxului negativ al creditelor bancare pe termen scurt acordate societăţilor nefinanciare, observat în ultimele luni, ar putea reflecta parţial existenţa unor surse de finanţare mai avantajoase pe termen lung.

Băncile au continuat procesul de redimensionare a bilanţurilor, în principal prin reducerea activelor interbancare. Acestea se confruntă în continuare cu dificultatea de a gestiona dimensiunea şi structura bilanţurilor şi, în acelaşi timp, de a menţine accesul la credite al sectorului nefinanciar. Pentru a face faţă acestei dificultăţi, băncile ar trebui să fructifice condiţiile ameliorate de finanţare în vederea consolidării în continuare a bazei de capital şi, după caz, să valorifice la maximum măsurile de asistenţă financiară adoptate de autorităţile guvernamentale cu privire la recapitalizare.

În concluzie, ratele actuale ale dobânzilor reprezentative ale BCE se menţin la niveluri corespunzătoare. Luând în considerare toate informaţiile şi analizele care au devenit disponibile ulterior şedinţei Consiliului guvernatorilor din data de 3 decembrie 2009, se anticipează că evoluţia preţurilor se va menţine modestă în cadrul orizontului relevant pentru politica monetară. Cele mai recente informaţii au confirmat, de asemenea, faptul că activitatea economică în zona euro şi-a continuat expansiunea către finele anului 2009. Cu toate acestea, o serie de factori care susţin dinamica PIB real au caracter temporar. În general, Consiliul guvernatorilor anticipează o creştere economică moderată în zona euro în anul 2010, admiţând posibilitatea unui proces de redresare neuniform şi menţinerea incertitudinilor asociate perspectivelor economice. Coroborarea rezultatului analizei economice cu cel al analizei monetare confirmă evaluarea potrivit căreia presiunile inflaţioniste sunt scăzute pe termen mediu, pe fondul restrângerii în continuare a expansiunii masei monetare şi a creditului. Pe ansamblu, Consiliul guvernatorilor preconizează menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, susţinând astfel puterea de cumpărare a populaţiei din zona euro. Anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi lung sunt în continuare ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu.

Consiliul guvernatorilor va aplica în continuare măsurile de sprijinire susţinută a creditării destinate sectorului bancar, luând totodată în considerare ameliorarea constantă a condiţiilor pe pieţele financiare şi evitând distorsiunile asociate menţinerii pe o perioadă prea îndelungată a măsurilor neconvenţionale. De asemenea, Consiliul guvernatorilor va continua să implementeze anularea treptată a măsurilor extraordinare privind lichiditatea care nu sunt la fel de necesare ca în perioada anterioară. Pentru a contracara în mod eficient orice ameninţare la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi lung, lichiditatea furnizată va fi sterilizată atunci când va fi necesar. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor va continua să monitorizeze cu deosebită atenţie toate evoluţiile în perioada următoare.

În ceea ce priveşte politicile fiscale, numeroase state din zona euro se confruntă cu dezechilibre fiscale considerabile, care se deteriorează într-un ritm alert. Necesarul foarte ridicat de finanţare a administraţiilor publice prezintă riscul unor modificări rapide la nivelul percepţiei pieţei, conducând la rate ale dobânzilor pe termen mediu şi lung mai puţin favorabile pe piaţă. Această evoluţie ar avea, la rândul ei, un efect inhibitor asupra investiţiilor private şi, prin urmare, ar eroda fundamentele unei creşteri economice susţinute. De asemenea, nivelurile ridicate ale deficitului şi datoriei publice ar reprezenta o povară suplimentară pentru politica monetară şi ar submina credibilitatea dispoziţiilor Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene şi ale Pactului de stabilitate şi creştere, care constituie un pilon fundamental al Uniunii Economice şi Monetare. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor solicită autorităţilor guvernamentale să adopte şi să aplice în timp util strategii ambiţioase de dezangajare şi de consolidare fiscală, bazate pe ipoteze realiste privind creşterea economică, care să vizeze cu precădere reformele în domeniul cheltuielilor bugetare. Reducerea impozitelor ar trebui avută în vedere numai pe termen mediu, după ce ţările vor fi recâştigat un spaţiu de manevră suficient în domeniul bugetar. În acest sens, angajamentele actuale ale statelor de a începe consolidarea cel târziu în anul 2011 şi de a depăşi semnificativ nivelul de referinţă de 0,5% din PIB pe an reprezintă cerinţa minimă pentru toate ţările din zona euro. Succesul strategiilor de ajustare fiscală va depinde, de asemenea, în mod fundamental, de existenţa unor instituţii şi a unor norme bugetare corespunzătoare la nivel naţional, necesitând proceduri bugetare transparente, precum şi statistici exhaustive şi de calitate privind finanţele publice.

Referitor la reformele structurale, restructurarea adecvată a sectorului bancar ar trebui să deţină un rol important. Poziţii bilanţiere solide, un sistem eficient de gestionare a riscurilor şi modele de afaceri transparente şi viabile sunt esenţiale pentru consolidarea rezistenţei sistemului bancar la şocuri, punând astfel bazele stabilităţii financiare şi ale creşterii economice sustenabile.

Eurosistemul îşi va prezenta poziţia la dezbaterea publică lansată de Comisia Europeană privind Strategia UE 2020, destinată să înlocuiască actuala Strategie de la Lisabona. Pentru a face faţă provocărilor viitoare, Strategia UE 2020 ar trebui să se concentreze asupra sporirii potenţialului de creştere economică şi asupra creşterii populaţiei ocupate în condiţiile unei pieţe a forţei de muncă şi ale unei pieţe funcţionale de bunuri şi servicii, ale unor sisteme financiare solide şi ale unor politici fiscale sustenabile în scopul realizării unei economii sociale de piaţă cu un grad înalt de competitivitate, în concordanţă cu dispoziţiile Tratatului.

Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde trei articole. Primul analizează modul în care BCE a evaluat, a semnalat şi a implementat orientarea politicii monetare în contextul recentei crize financiare. Cel de-al doilea examinează relaţiile BCE cu alte instituţii şi organisme importante ale Uniunii Europene care au fost înfiinţate ulterior introducerii monedei euro. Cel de-al treilea articol oferă o prezentare generală a drepturilor de asigurări sociale în cadrul sistemelor publice de pensii din zona euro, precum şi estimări în acest sens.