Editorial - 13 octombrie2011

Pe baza analizelor economice şi monetare periodice, Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât, în şedinţa din data de 6 octombrie 2011, ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Inflaţia consemnează în continuare valori ridicate, cele mai recente informaţii confirmând că este probabil ca aceasta să se menţină peste nivelul de 2% în lunile următoare, dar să scadă ulterior. Totodată, ritmul expansiunii masei monetare continuă să fie moderat. Se anticipează că tensiunile persistente pe pieţele financiare şi efectele nefavorabile asupra condiţiilor de finanţare vor afecta ritmul creşterii economice în zona euro în a doua jumătate a acestui an. Perspectivele economice sunt în continuare grevate de incertitudini deosebit de pronunţate şi de riscuri sporite în sensul scăderii. În acelaşi timp, ratele dobânzilor pe termen scurt rămân la un nivel scăzut. Este în continuare esenţial ca politica monetară să menţină stabilitatea preţurilor pe termen mediu, asigurând astfel ancorarea fermă a anticipaţiilor inflaţioniste în zona euro, în conformitate cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Ancorarea anticipaţiilor privind inflaţia constituie o premisă a contribuţiei politicii monetare la susţinerea creşterii economice şi a creării de locuri de muncă în zona euro. Este necesară o analiză foarte amănunţită a tuturor datelor recente şi a evoluţiilor din perioada următoare.

Consiliul guvernatorilor a stabilit, de asemenea, detaliile operaţiunilor de refinanţare pentru perioada octombrie 2011-10 iulie 2012, în special efectuarea a două operaţiuni de refinanţare pe termen lung – una în luna octombrie 2011, cu scadenţa la aproximativ 12 luni, şi cealaltă în luna decembrie 2011, cu scadenţa la aproximativ 13 luni – şi aplicarea în continuare a procedurii de licitaţie cu rată fixă a dobânzii şi alocare integrală în cazul tuturor operaţiunilor de refinanţare. Totodată, Consiliul guvernatorilor a hotărât să lanseze un nou program de achiziţionare de obligaţiuni garantate în luna noiembrie 2011 ^[1]. Furnizarea de lichiditate şi modalităţile de alocare a acesteia pentru operaţiunile de refinanţare vor continua să asigure condiţii pentru ca băncile din zona euro să nu fie supuse unor constrângeri în ceea ce priveşte lichiditatea. Toate măsurile neconvenţionale adoptate în perioada caracterizată de tensiuni acute pe pieţele financiare sunt concepute a avea un caracter temporar.

În ceea ce priveşte analiza economică, după decelerarea până la 0,2% consemnată în trimestrul II 2011 faţă de trimestrul anterior, ritmul de creştere a PIB real în zona euro se anticipează că va fi foarte modest în a doua jumătate a acestui an. În special, o serie de factori par să afecteze premisele creşterii economice în zona euro, printre aceştia numărându‑se temperarea dinamicii cererii la nivel mondial, diminuarea încrederii consumatorilor şi a sectorului corporativ, precum şi efectele nefavorabile generate de persistenţa tensiunilor pe mai multe pieţe ale datoriilor suverane din zona euro asupra condiţiilor de finanţare. Totodată, Consiliul guvernatorilor preconizează că activitatea economică în zona euro va beneficia de creşterea pozitivă care continuă să fie consemnată de economiile de piaţă emergente, precum şi de nivelul redus al ratelor dobânzilor pe termen scurt şi de diferitele măsuri adoptate pentru a sprijini funcţionarea sectorului financiar.

Conform evaluării Consiliului guvernatorilor, se menţin riscuri în sensul scăderii la adresa perspectivelor economice pentru zona euro, într-un context grevat de incertitudini deosebit de pronunţate. Riscurile în sensul scăderii se referă, în principal, la persistenţa tensiunilor pe anumite segmente ale pieţelor financiare în zona euro şi la nivel mondial, precum şi la eventualele repercusiuni ale acestor presiuni asupra economiei reale a zonei euro. Riscurile sunt generate şi de nivelul în continuare ridicat al preţurilor produselor energetice, de existenţa unor presiuni protecţioniste, precum şi de posibilitatea unei corecţii dezordonate a dezechilibrelor pe plan internaţional.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, potrivit estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflaţiei IAPC în zona euro s‑a situat la nivelul de 3,0% în luna septembrie 2011, faţă de 2,5% în luna august. Ratele inflaţiei au înregistrat niveluri ridicate începând cu finele anului precedent, în principal ca urmare a scumpirii produselor energetice şi a altor materii prime. Privind în perspectivă, este probabil ca ratele inflaţiei să se menţină cu mult peste nivelul de 2% în lunile următoare, dar să scadă ulterior. Tiparul acestor evoluţii reflectă anticipaţiile privind dinamica relativ stabilă a salariilor în contextul unei creşteri economice moderate.

Consiliul guvernatorilor consideră în continuare că riscurile la adresa perspectivelor pe termen mediu privind evoluţia preţurilor sunt, în general, echilibrate. Principalele riscuri în sensul creşterii se referă la posibilitatea unor majorări ale impozitelor indirecte şi ale preţurilor administrate, datorită necesităţii consolidării fiscale în următorii ani. Principalele riscuri în sensul scăderii sunt generate de efectele unei creşteri economice sub aşteptări în zona euro şi la nivel mondial.

În ceea ce priveşte analiza monetară, ritmul anual de creştere a agregatului monetar M3 s‑a situat la 2,8% în luna august 2011, faţă de 2,1% în luna iulie. Dinamica anuală a împrumuturilor acordate sectorului privat, ajustată cu volumul vânzărilor de credite şi cu operaţiunile de securitizare, a fost de 2,8% în luna august, comparativ cu 2,6% în luna iulie. Este posibil ca o serie de factori, probabil asociaţi cu intensificarea tensiunilor pe unele pieţe financiare, să fi avut un efect în sensul creşterii asupra componentelor M3. Evoluţiile monetare din luna august par să fi fost determinate în special de intrările semnificative la nivelul depozitelor overnight şi al acţiunilor/unităţilor fondurilor de piaţă monetară, precum şi de intrările substanţiale la nivelul tranzacţiilor de răscumpărare. Acestea din urmă s‑au datorat în principal împrumuturilor garantate pe piaţa interbancară, decontate tot mai frecvent prin intermediul contrapartidelor centrale, care aparţin sectorului deţinător de resurse. Pe ansamblu, evoluţia agregatului M3 s‑a datorat în special intensificării dinamicii anuale a agregatului M1 de la 1,0% în luna iulie la 1,7% în luna august şi avansului înregistrat de ritmul anual de creştere a instrumentelor negociabile.

Din perspectiva contrapartidelor, ritmul anual de creştere a împrumuturilor acordate societăţilor nefinanciare şi cel aferent creditelor acordate populaţiei în luna august, ambele ajustate cu volumul vânzărilor de credite şi cu operaţiunile de securitizare, s‑au menţinut la nivelul consemnat în luna iulie, şi anume la 2,2% şi, respectiv, 2,7%. Din perspectiva trendurilor pe termen mediu, ritmurile de creştere a masei monetare şi a creditului s‑au stabilizat, în general, în ultimele luni. Pe ansamblu, ritmul expansiunii masei monetare continuă să fie moderat.

Situaţia sectorului bancar impune o atenţie deosebită, ţinând seama de interacţiunea dintre riscul suveran şi necesarul de finanţare al băncilor. După cum a procedat şi anterior, Consiliul guvernatorilor solicită băncilor să adopte toate măsurile care se impun pentru a‑şi consolida bilanţurile, să nu distribuie profitul, să promoveze o atitudine moderată în ceea ce priveşte remunerarea şi să se orienteze către piaţă în vederea consolidării în continuare a bazei de capital. Dacă este cazul, acestea ar trebui să profite la maximum de măsurile de sprijin financiar adoptate de autorităţile guvernamentale, care ar trebui să aibă un caracter deplin operaţional, oferind inclusiv posibilitatea ca, pe viitor,European Financial Stability Facility (EFSF) să acorde împrumuturi autorităţilor guvernamentale în vederea recapitalizării băncilor.

În concluzie, pe baza analizelor economice şi monetare periodice, Consiliul guvernatorilor a hotărât ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Inflaţia consemnează în continuare valori ridicate, cele mai recente informaţii confirmând probabilitatea ca aceasta să se menţină peste nivelul de 2% în lunile următoare, dar să scadă ulterior. Coroborarea rezultatului acestei analize cu informaţiile furnizate de analiza monetară confirmă faptul că ritmul expansiunii masei monetare continuă să fie moderat. Se anticipează că tensiunile persistente pe pieţele financiare şi efectele nefavorabile asupra condiţiilor de finanţare vor afecta ritmul creşterii economice în zona euro în a doua jumătate a acestui an. Perspectivele economice sunt în continuare grevate de incertitudini deosebit de pronunţate şi de riscuri sporite în sensul scăderii. Totodată, ratele dobânzilor pe termen scurt rămân la un nivel scăzut. Este în continuare esenţial ca politica monetară să menţină stabilitatea preţurilor pe termen mediu, asigurând astfel ancorarea fermă a anticipaţiilor inflaţioniste în zona euro, în conformitate cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Ancorarea anticipaţiilor privind inflaţia constituie o premisă a contribuţiei politicii monetare la susţinerea creşterii economice şi a creării de locuri de muncă în zona euro. Este necesară o analiză foarte amănunţită a tuturor datelor recente şi a evoluţiilor din perioada următoare.

Referitor la politicile fiscale, în condiţiile în care se menţin incertitudini pronunţate pe pieţele financiare, toate autorităţile guvernamentale trebuie să adopte cât mai repede măsuri ferme pentru a susţine încrederea publicului în sustenabilitatea finanţelor publice. Toate autorităţile guvernamentale din zona euro trebuie să îşi demonstreze hotărârea fermă de a onora pe deplin angajamentele proprii privind rambursarea datoriei suverane, care reprezintă un element esenţial în asigurarea stabilităţii financiare în zona euro pe ansamblu. Ţările care participă la programele comune de ajustare ale UE/FMI, precum şi cele deosebit de vulnerabile la condiţiile de pe pieţele financiare trebuie să implementeze într‑un mod neechivoc toate măsurile anunţate în vederea consolidării fiscale şi a întăririi cadrelor fiscale interne şi trebuie să fie pregătite să adopte măsurile suplimentare care se impun, ca urmare a evoluţiilor proprii.

Consolidarea fiscală şi reformele structurale trebuie corelate pentru a consolida încrederea, perspectivele creşterii economice şi crearea de locuri de muncă. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor recomandă tuturor autorităţilor guvernamentale din zona euro să implementeze, cu fermitate şi promptitudine, reforme structurale substanţiale şi complete, care vor contribui la consolidarea competitivităţii economiilor respective şi la sporirea flexibilităţii şi a potenţialului acestora de creştere pe termen lung. În acest sens, sunt esenţiale reforme pe piaţa forţei de muncă, cu accent pe înlăturarea rigidităţilor şi pe implementarea unor măsuri de flexibilizare a salariilor, respectiv eliminarea clauzelor de indexare automată a salariilor şi creşterea importanţei contractelor de muncă la nivelul firmelor. În general, în această perioadă dificilă este importantă o atitudine moderată atât în ceea ce priveşte marjele de profit, cât şi salariile. Măsurile menţionate ar trebui însoţite de reforme structurale care să stimuleze concurenţa pe piaţa bunurilor şi serviciilor, îndeosebi în sectorul serviciilor – inclusiv prin liberalizarea profesiilor închise – şi, după caz, de privatizarea serviciilor furnizate în prezent de sectorul public, facilitând astfel creşterea productivităţii şi susţinând competitivitatea. Totodată, Consiliul guvernatorilor recomandă tuturor autorităţilor guvernamentale din zona euro să implementeze pe deplin toate aspectele deciziilor adoptate la data de 21 iulie 2011.

Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde trei articole. Primul articol prezintă modul în care informaţiile furnizate de analiza evoluţiilor masei monetare şi a creditului pot contribui la identificarea impactului exercitat de comportamentul băncilor şi de activitatea de intermediere asupra economiei. Cel de‑al doilea articol analizează caracteristicile structurale ale sectoarelor comerţului distributiv şi influenţa acestora asupra evoluţiei preţurilor în zona euro, sugerând că există un potenţial semnificativ pentru implementarea unor noi reforme în vederea ameliorării condiţiilor pe piaţa unică. Cel de‑al treilea articol vizează evoluţia crizei financiare din perspectiva fluxului de fonduri.

[1] Pentru mai multe amănunte, a se vedea comunicatele de presă din data de 6 octombrie 2011 ECB announces details of refinancing operations from October 2011 to July 2012 şi ECB announces new covered bond purchase programme.