Editorial - 19 ianuarie 2012
Pe baza analizelor economice şi monetare periodice, Consiliul guvernatorilor a hotărât, în şedinţa din data de 12 ianuarie 2012, ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate, după reducerea acestora cu 25 puncte de bază la 3 noiembrie 2011 şi la 8 decembrie 2011. Informaţiile care au devenit disponibile începând cu prima parte a lunii decembrie confirmă, în general, evaluarea anterioară a Consiliului guvernatorilor. Este probabil ca inflaţia să se menţină peste nivelul de 2% în lunile următoare, iar ulterior să scadă sub 2%. Totodată, ritmul expansiunii masei monetare rămâne moderat. Conform anticipaţiilor, persistenţa tensiunilor pe pieţele financiare continuă să afecteze activitatea economică din zona euro, însă unii indicatori din sondajele recente relevă semnale incipiente de stabilizare a activităţii economice la niveluri reduse. Perspectivele economice sunt în continuare grevate de incertitudini pronunţate şi de riscuri considerabile în sensul scăderii. În acest context, presiunile asupra costurilor, salariilor şi preţurilor în zona euro ar trebui să rămână moderate, iar evoluţia ratelor inflaţiei ar trebui să fie în concordanţă cu stabilitatea preţurilor în cadrul orizontului relevant pentru politica monetară. Pe ansamblu, este esenţial ca politica monetară să menţină stabilitatea preţurilor pe termen mediu, asigurând astfel ancorarea fermă a anticipaţiilor privind inflaţia în zona euro, în conformitate cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Această ancorare constituie o premisă a contribuţiei politicii monetare la sprijinirea creşterii economice şi a creării de locuri de muncă în zona euro. Este necesară o analiză foarte atentă a tuturor datelor recente şi a evoluţiilor din perioada următoare.
Furnizarea de lichiditate şi modalităţile de alocare a acesteia pentru operaţiunile de refinanţare ale Eurosistemului vor continua să sprijine băncile din zona euro şi, implicit, finanţarea economiei reale. Apelul considerabil la prima operaţiune de refinanţare cu scadenţa la trei ani denotă că măsurile neconvenţionale de politică monetară adoptate de BCE contribuie în mod substanţial la îmbunătăţirea situaţiei finanţării băncilor, sprijinind astfel condiţiile de finanţare şi nivelul încrederii. De asemenea, Eurosistemul acţionează energic în vederea implementării tuturor măsurilor anunţate la data de 8 decembrie 2011, care ar trebui să ofere un sprijin suplimentar economiei. După cum s-a menţionat în mai multe rânduri, toate măsurile neconvenţionale de politică monetară au un caracter temporar.
În ceea ce priveşte analiza economică, PIB real în zona euro a consemnat o creştere de 0,1% în trimestrul III 2011 faţă de trimestrul II 2011. În prezent, o serie de factori par să afecteze premisele creşterii economice în zona euro, printre aceştia numărându-se dinamica moderată a cererii la nivel mondial şi nivelul scăzut al încrederii sectorului corporativ şi a consumatorilor din zona euro. Cererea internă va fi probabil inhibată de persistenţa tensiunilor pe pieţele datoriilor suverane din zona euro, precum şi de procesul de ajustare bilanţieră din sectorul financiar şi din cel nefinanciar. Totodată, Consiliul guvernatorilor preconizează în continuare că activitatea economică din zona euro se va redresa, deşi într-un ritm foarte lent, pe parcursul anului 2012, fiind susţinută de evoluţia cererii la nivel mondial, de nivelurile foarte scăzute ale ratelor dobânzilor pe termen scurt şi de ansamblul măsurilor adoptate pentru a sprijini funcţionarea sectorului financiar.
Conform evaluării Consiliului guvernatorilor, se menţin riscuri considerabile în sensul scăderii la adresa perspectivelor economice pentru zona euro, într-un context grevat de incertitudini pronunţate. Acestea se referă, în special, la intensificarea în continuare a tensiunilor pe pieţele datoriilor suverane din zona euro şi la posibilele repercusiuni ale acestora asupra economiei reale a zonei euro, dar şi la economia mondială, la existenţa unor presiuni protecţioniste şi la posibilitatea unei corecţii dezordonate a dezechilibrelor pe plan internaţional.
În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, potrivit estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflaţiei IAPC în zona euro s‑a situat la 2,8% în luna decembrie 2011, faţă de nivelul de 3,0% înregistrat în precedentele trei luni. Această diminuare a fost anticipată şi reflectă un efect de bază favorabil generat de preţurile produselor energetice. Ratele inflaţiei au consemnat niveluri ridicate începând cu finele anului 2010, în principal ca urmare a scumpirii produselor energetice şi a altor materii prime. Privind în perspectivă, este probabil ca acestea să se menţină peste nivelul de 2% în lunile următoare, iar ulterior să scadă sub 2%. Acest tipar reflectă anticipaţia potrivit căreia, în contextul unui ritm mai lent de creştere economică în zona euro şi la nivel mondial, presiunile asupra costurilor, salariilor şi preţurilor în zona euro ar trebui să rămână moderate.
Consiliul guvernatorilor consideră în continuare că balanţa riscurilor la adresa perspectivelor pe termen mediu privind evoluţia preţurilor este, în general, echilibrată. Principalele riscuri în sensul creşterii se referă la noi majorări ale impozitelor indirecte şi ale preţurilor administrate, datorită necesităţii consolidării fiscale în următorii ani, şi la posibile scumpiri ale materiilor prime. Principalele riscuri în sensul scăderii sunt generate de efectele unei creşteri economice sub aşteptări în zona euro şi la nivel mondial.
În ceea ce priveşte analiza monetară, din perspectiva pe termen mediu, ritmul expansiunii masei monetare continuă să fie moderat. Ritmul anual de creştere a agregatului monetar M3 s-a redus la 2,0% în luna noiembrie 2011, de la 2,6% în luna octombrie. Similar perioadei august-octombrie, evoluţiile monetare din luna noiembrie au fost influenţate de incertitudinile sporite de pe pieţele financiare.
Dinamica anuală a împrumuturilor acordate sectorului privat, ajustată cu volumul vânzărilor de credite şi cu operaţiunile de securitizare, s-a decelerat la 1,9% în luna noiembrie, comparativ cu 3,0% în luna octombrie. Ritmul anual de creştere a împrumuturilor acordate societăţilor nefinanciare şi cel aferent creditelor acordate populaţiei, ambele ajustate cu volumul vânzărilor de credite şi cu operaţiunile de securitizare, s‑au temperat în luna noiembrie până la 1,8% şi, respectiv, 2,3%, fluxurile lunare ale împrumuturilor IFM acordate societăţilor nefinanciare consemnând valori uşor negative. În general, în pofida moderării dinamicii împrumuturilor, datele privind creditarea nu indică, până în prezent, că tensiunile sporite de pe pieţele financiare au condus la scăderea considerabilă a volumului creditării pe ansamblul zonei euro până în luna noiembrie 2011. Totodată, întrucât efectele asupra ofertei de credite se pot manifesta cu un anumit decalaj, este necesară monitorizarea atentă a evoluţiei activităţii de creditare în perioada următoare.
Soliditatea bilanţurilor băncilor, sprijinită de majorarea poziţiilor de capital, va constitui un factor esenţial pentru facilitarea, în timp, a creditării economiei în mod corespunzător. Este fundamental ca implementarea planurilor de recapitalizare a băncilor să nu conducă la evoluţii de natură să afecteze finanţarea activităţii economice în zona euro.
În concluzie, informaţiile recente confirmă, în general, evaluarea anterioară a Consiliului guvernatorilor. Este probabil ca inflaţia să se menţină peste nivelul de 2% în lunile următoare, iar ulterior să scadă sub 2%. Conform anticipaţiilor, persistenţa tensiunilor pe pieţele financiare continuă să afecteze activitatea economică din zona euro, însă unii indicatori din sondajele recente relevă semnale incipiente de stabilizare a activităţii economice la niveluri reduse. Perspectivele economice sunt în continuare grevate de incertitudini pronunţate şi de riscuri considerabile în sensul scăderii. În acest context, presiunile asupra costurilor, salariilor şi preţurilor în zona euro ar trebui să rămână moderate, iar evoluţia ratelor inflaţiei ar trebui să fie în concordanţă cu stabilitatea preţurilor în cadrul orizontului relevant pentru politica monetară. Coroborarea rezultatului acestei analize cu semnalele evidenţiate de analiza monetară confirmă această evoluţie, în condiţiile în care ritmul expansiunii masei monetare continuă să fie moderat.
Referitor la politicile fiscale, autorităţile guvernamentale din zona euro trebuie să depună toate eforturile necesare pentru a sprijini sustenabilitatea fiscală, corectând deficitele excesive potrivit calendarelor convenite şi înregistrând progrese în direcţia realizării unor bugete echilibrate în termeni structurali sau a unor excedente bugetare pe termen mediu. Derapajele consemnate în procesul de implementare a planurilor de consolidare fiscală ale ţărilor vulnerabile trebuie corectate rapid prin măsuri structurale de ajustare fiscală. În ceea ce priveşte noile prevederi ale cadrului de guvernanţă economică al UE, intrate recent în vigoare, este esenţial ca toate elementele să fie implementate cu rigurozitate. Numai aplicarea unor politici ambiţioase de prevenire şi corectare a dezechilibrelor fiscale şi macroeconomice va susţine încrederea publicului în soliditatea măsurilor adoptate şi, implicit, va consolida percepţia economică în ansamblu.
Consiliul guvernatorilor salută acordul Consiliului European privind realizarea unei uniuni economice mai puternice, care a fost anunţat la data de 9 decembrie 2011. Noul pact fiscal, care cuprinde reformularea fundamentală a normelor fiscale şi angajamentele fiscale asumate de autorităţile guvernamentale din zona euro, reprezintă o contribuţie importantă la asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice pe termen lung în ţările din zona euro. Redactarea normelor trebuie să fie clară şi eficientă. Dezvoltarea în continuare a instrumentelor de stabilitate financiară europene ar trebui să eficientizeze funcţionarea European Financial Stability Facility şi a Mecanismului european de stabilitate. În prezent, este imperios necesară implementarea promptă a acestor instrumente. Referitor la implicarea sectorului privat în acordarea de asistenţă financiară ţărilor îndatorate, Consiliul guvernatorilor salută reafirmarea caracterului unic şi excepţional al deciziilor adoptate la 21 iulie 2011 şi 26‑27 octombrie 2011 cu privire la datoria Greciei.
În completarea consolidării fiscale, Consiliul guvernatorilor solicită implementarea de urgenţă a unor reforme structurale curajoase şi ambiţioase. Corelate, consolidarea fiscală şi reformele structurale ar întări nivelul încrederii, perspectivele privind creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Ar trebui implementate rapid reforme majore, care să contribuie la o mai bună competitivitate şi flexibilitate ale economiilor din zona euro, sporind totodată potenţialul acestora de creştere pe termen lung. Reformele pieţei bunurilor şi serviciilor ar trebui să se concentreze asupra deschiderii totale a pieţelor în vederea creşterii concurenţei, iar cele ale pieţei forţei de muncă, asupra eliminării rigidităţilor şi asupra flexibilizării salariilor.
Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde două articole. Primul analizează rolul şi variaţiile tiparelor de intermediere financiară în zona euro, precum şi implicaţiile acestora în realizarea analizei monetare. Cel de‑al doilea include o prezentare generală a pieţei plăţilor prin card, precum şi principiile economice şi caracteristicile acestor plăţi, identificând aspectele care trebuie abordate în vederea realizării unei pieţe europene integrate a plăţilor prin card.