Editorial - 9 august 2012
Pe baza analizelor economice şi monetare periodice, Consiliul guvernatorilor a hotărât, în şedinţa din data de 2 august 2012, ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate, după reducerea acestora cu 25 puncte de bază în luna iulie. Aşa cum s-a afirmat şi în luna iulie, inflaţia ar trebui să scadă în continuare pe parcursul anului 2012, revenind sub nivelul de 2% în anul 2013. În acest context, ritmul expansiunii masei monetare continuă să fie modest. Anticipaţiile privind inflaţia în zona euro sunt, în continuare, ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Totodată, creşterea economică în zona euro rămâne lentă, într-un context grevat de tensiuni persistente pe pieţele financiare şi de incertitudini sporite care afectează încrederea şi percepţia agenţilor economici. Reintensificarea tensiunilor pe pieţele financiare poate înclina în sensul scăderii balanţa riscurilor asociate atât creşterii economice, cât şi inflaţiei.
Consiliul guvernatorilor a dezbătut pe larg opţiunile de politică pentru remedierea disfuncţionalităţilor grave ale procesului de formare a preţurilor pe pieţele obligaţiunilor din ţările zonei euro. În mai multe ţări, primele de risc incluse în preţurile obligaţiunilor guvernamentale sunt excesiv de ridicate, iar fragmentarea pieţelor financiare împiedică funcţionarea eficientă a politicii monetare. Primele de risc asociate temerilor privind reversibilitatea monedei euro sunt inacceptabile şi necesită o abordare fundamentală. Euro este ireversibil.
În vederea creării condiţiilor fundamentale pentru eliminarea acestor prime de risc, factorii de decizie din zona euro trebuie să continue cu deosebită fermitate consolidarea fiscală, reformele structurale şi consolidarea instituţiilor europene. Întrucât implementarea acestor măsuri este un proces de durată, iar pieţele financiare se ajustează adesea numai după ce întrevăd clar succesul, guvernele trebuie să fie pregătite să activeze EFSF/MES pe pieţele obligaţiunilor atunci când pieţele financiare se confruntă cu circumstanţe excepţionale şi când există riscuri la adresa stabilităţii financiare, sub rezerva unei condiţionalităţi stricte şi eficace, în concordanţă cu orientările stabilite.
Respectarea de către guverne a angajamentelor asumate, precum şi îndeplinirea de către EFSF/MES a rolului atribuit reprezintă condiţii necesare. În cadrul mandatului său de menţinere a stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi respectând independenţa sa în stabilirea politicii monetare, Consiliul guvernatorilor poate efectua operaţiuni directe de piaţă monetară într-un volum adecvat atingerii obiectivului său. În acest context, vor fi luate în considerare preocupările investitorilor privaţi referitoare la ordinea de stingere a creanţelor. Totodată, Consiliul guvernatorilor poate avea în vedere adoptarea unor noi măsuri neconvenţionale de politică monetară, în funcţie de necesităţi, pentru remedierea mecanismului de transmisie a politicii monetare. În săptămânile următoare, Eurosistemul va stabili modalităţile adecvate de aplicare a unor astfel de măsuri.
Referitor la analiza economică, în termeni trimestriali, PIB real în zona euro a înregistrat o stagnare în trimestrul I 2012, faţă de scăderea de 0,3% din trimestrul anterior. Indicatorii economici relevă o activitate economică modestă în trimestrul II 2012 şi la începutul trimestrului III 2012, într-un context grevat de incertitudini sporite. Dincolo de orizontul pe termen scurt, Consiliul guvernatorilor anticipează că activitatea economică în zona euro se va redresa doar într-un ritm foarte moderat, acesta fiind în continuare temperat de o serie de factori, în special de tensiunile de pe unele pieţe ale datoriilor suverane din zona euro şi de impactul acestora asupra condiţiilor de creditare, de procesul de ajustare bilanţieră din sectorul financiar şi din cel nefinanciar şi de rata ridicată a şomajului, precum şi de încetinirea creşterii economiei mondiale.
Perspectivele economice pentru zona euro sunt grevate în continuare de riscuri în sensul scăderii, referitoare mai ales la tensiunile de pe mai multe pieţe financiare din zona euro şi la efectele potenţiale de contagiune asupra economiei reale a zonei euro. Riscurile în sensul scăderii se referă şi la posibilitatea unor noi creşteri ale preţurilor produselor energetice pe termen mediu.
Potrivit estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflaţiei IAPC în zona euro s‑a cifrat la 2,4% în luna iulie 2012, nivel nemodificat faţă de cel consemnat în luna anterioară. Pe baza actualelor cotaţii futures ale petrolului, ratele inflaţiei ar trebui să scadă în continuare pe parcursul anului 2012, revenind sub nivelul de 2% în anul 2013. În cadrul orizontului relevant pentru politica monetară, în contextul unui ritm modest de creştere economică în zona euro şi al unei ancorări solide a anticipaţiilor privind inflaţia pe termen lung, presiunile asupra preţurilor ar trebui să rămână moderate.
Balanţa riscurilor la adresa perspectivelor privind evoluţia preţurilor se menţine, în general, echilibrată pe termen mediu. Riscurile în sensul creşterii sunt generate de noi majorări ale impozitelor indirecte, având în vedere necesitatea consolidării fiscale, şi de scumpiri peste aşteptări ale produselor energetice pe termen mediu. Principalele riscuri în sensul scăderii sunt asociate impactului unei creşteri economice sub aşteptări în zona euro, îndeosebi ca urmare a reintensificării tensiunilor pe pieţele financiare. O asemenea intensificare a tensiunilor ar putea influenţa balanţa riscurilor în sensul scăderii.
În ceea ce priveşte analiza monetară, ritmul expansiunii masei monetare a continuat să fie modest. Dinamica anuală a agregatului monetar M3 s-a situat la 3,2% în luna iunie 2012, valoare uşor superioară celei de 3,1% consemnate în luna precedentă şi apropiată celei înregistrate la sfârşitul trimestrului I 2012. Pe ansamblu, intrările la nivelul masei monetare în trimestrul II 2012 au fost reduse. În luna iunie, dinamica anuală a agregatului M1 s-a accelerat în continuare până la 3,5%, în concordanţă cu preferinţa sporită a investitorilor pentru active lichide, într-un context marcat de rate scăzute ale dobânzilor şi de incertitudini ridicate.
Ritmul anual de creştere a împrumuturilor acordate sectorului privat, ajustate cu volumul vânzărilor de credite şi al operaţiunilor de securitizare, s-a redus la 0,3% în luna iunie, faţă de 0,5% în luna mai. Întrucât, în luna iunie, s-au consemnat răscumpărări nete de credite acordate societăţilor nefinanciare şi populaţiei, ajustate cu volumul vânzărilor de credite şi al operaţiunilor de securitizare, dinamica anuală a creditelor acordate societăţilor nefinanciare şi cea a creditelor acordate populaţiei, ajustate cu volumul vânzărilor de credite şi al operaţiunilor de securitizare, au înregistrat o nouă scădere în luna iunie 2012, până la -0,3% şi, respectiv, 1,1%. Creşterea modestă a volumului împrumuturilor reflectă, în mare măsură, poziţia ciclică actuală a economiei, sporirea aversiunii faţă de risc şi ajustarea în continuare a bilanţurilor gospodăriilor populaţiei şi întreprinderilor, toţi aceşti factori afectând cererea de credite. Sondajul asupra creditului bancar în zona euro pentru trimestrul II 2012 confirmă contribuţia importantă a factorilor pe partea cererii la dinamica moderată a creditelor acordate de IFM şi indică, de asemenea, faptul că înăsprirea netă a standardelor de creditare ale băncilor la nivelul zonei euro a rămas, în general, nemodificată în trimestrul II 2012, faţă de trimestrul anterior, în ceea ce priveşte creditele acordate atât întreprinderilor, cât şi populaţiei.
Privind în perspectivă, este esenţial ca băncile să îşi consolideze în continuare rezistenţa la şocuri, în cazul în care este necesar. Soliditatea bilanţurilor băncilor va constitui un factor primordial atât pentru facilitarea unei creditări adecvate a economiei, cât şi pentru normalizarea funcţionării tuturor canalelor de finanţare.
În concluzie, analiza economică sugerează că evoluţia preţurilor ar trebui să se menţină în concordanţă cu stabilitatea preţurilor pe termen mediu. Coroborarea cu semnalele furnizate de analiza monetară confirmă această evaluare.
Deşi în ultimii ani au fost înregistrate progrese notabile în domeniul consolidării fiscale, trebuie adoptate în continuare măsuri ferme şi urgente pentru îmbunătăţirea competitivităţii. În perioada 2009-2011, ponderea deficitului bugetar în PIB s-a redus, în medie, cu 2,3 puncte procentuale în ţările din zona euro, iar cea a deficitului primar, cu aproximativ 2,5 puncte procentuale. Ajustarea fiscală în zona euro continuă în anul 2012, fiind cu adevărat esenţială continuarea eforturilor de restabilire a unor poziţii fiscale solide. Totodată, reformele structurale sunt la fel de importante precum eforturile de consolidare fiscală şi măsurile de redresare a sectorului financiar. Şi în acest domeniu au fost înregistrate unele progrese. De exemplu, în majoritatea ţărilor puternic afectate de criză se observă iniţierea unui proces de corecţie la nivelul costurilor unitare cu forţa de muncă şi al contului curent. Cu toate acestea, noi măsuri de reformă trebuie implementate cu fermitate şi promptitudine. Reformele de pe piaţa bunurilor şi serviciilor, destinate stimulării competitivităţii, şi crearea unor pieţe eficiente şi flexibile ale forţei de muncă reprezintă premise necesare pentru corectarea dezechilibrelor existente şi asigurarea unei creşteri robuste şi sustenabile. În prezent, este esenţial ca statele membre să implementeze cu fermitate recomandările individuale.
Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde două articole. Primul articol prezintă sursele eterogenităţii condiţiilor financiare, analizează provocările generate de aceasta la adresa politicii monetare unice şi clarifică rolul altor politici în procesul de eliminare a divergenţelor şi a dezechilibrelor structurale. Al doilea articol evaluează condiţiile de finanţare a sectorului privat din zona euro pe parcursul crizei datoriilor suverane.