Editorial - 14 februarie 2013
Pe baza analizelor economice şi monetare periodice, Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât, în şedinţa din data de 7 februarie 2013, ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Ratele inflaţiei IAPC au înregistrat în continuare o scădere, conform anticipaţiilor, şi se preconizează că vor reveni sub nivelul de 2% în lunile următoare. În cadrul orizontului relevant pentru politica monetară, presiunile inflaţioniste ar trebui să se menţină la niveluri moderate. Ritmul expansiunii masei monetare continuă să fie modest. Anticipaţiile privind inflaţia pe termen mediu şi mai lung în zona euro rămân ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2%. Pe ansamblu, aceasta permite menţinerea unei orientări acomodative a politicii monetare. Se estimează că trenarea activităţii economice în zona euro va caracteriza prima parte a anului 2013. Mai precis, ajustările bilanţiere necesare în sectorul public şi în cel privat vor continua să afecteze activitatea economică. Pe parcursul anului 2013, aceasta ar trebui să se redreseze treptat, fiind susţinută de orientarea acomodativă a politicii monetare, de îmbunătăţirea încrederii pe pieţele financiare şi de reducerea fragmentării, precum şi de consolidarea cererii globale. Pentru susţinerea încrederii, este esenţial ca guvernele să continue reducerea dezechilibrelor fiscale şi structurale, precum şi procesul de restructurare a sectorului financiar.
Cu privire la situaţia lichidităţii băncilor, contrapartidele au rambursat, până în prezent, 140,6 miliarde EUR din cele 489,2 miliarde EUR obţinute în cadrul primei dintre cele două operaţiuni de refinanţare pe termen mai lung (ORTL) cu scadenţa la trei ani decontate în lunile decembrie 2011 şi martie 2012. Aceasta reflectă îmbunătăţirea încrederii pe pieţele financiare. Rambursările sunt prevăzute în modalităţile de derulare a ORTL cu scadenţa la trei ani şi sunt la discreţia contrapartidelor, care trebuie să îşi evalueze în mod corespunzător situaţia finanţării, capacitatea de a acorda noi împrumuturi economiei şi rezistenţa la şocuri. Consiliul guvernatorilor va monitoriza îndeaproape condiţiile pe piaţa monetară şi impactul potenţial al acestora asupra orientării politicii monetare, care va rămâne acomodativă, menţinându-se regimul de alocare integrală a lichidităţii.
În ceea ce priveşte analiza economică, PIB real în zona euro a scăzut, în termeni trimestriali, cu 0,1% în trimestrul III 2012, după contracţia cu 0,2% consemnată în intervalul anterior. Datele disponibile semnalează în continuare încetinirea ritmului activităţii economice în trimestrul IV 2012 şi la începutul anului 2013. Această încetinire reflectă impactul nefavorabil al nivelului redus al încrederii consumatorilor şi investitorilor asupra cererii interne, precum şi cererea externă modestă. Cu toate acestea, încrederea pe pieţele financiare s-a îmbunătăţit, iar cei mai recenţi indicatori din sondaje confirmă indiciile anterioare privind stabilizarea încrederii consumatorilor şi a sectorului corporativ, deşi la niveluri scăzute. Pe parcursul anului 2013 ar trebui să înceapă o redresare treptată a activităţii economice, în condiţiile în care cererea internă va fi susţinută de orientarea acomodativă a politicii monetare, de îmbunătăţirea încrederii pe pieţele financiare şi de reducerea fragmentării, iar creşterea exporturilor va beneficia de consolidarea cererii externe.
Perspectivele economice pentru zona euro sunt în continuare grevate de riscuri în sensul scăderii. Acestea se referă la eventualitatea unor niveluri sub aşteptări ale cererii interne şi ale exporturilor, la implementarea lentă a reformelor structurale în zona euro, precum şi la posibilul impact al unor chestiuni geopolitice şi dezechilibre din principalele ţări industrializate asupra evoluţiilor pe pieţele materiilor prime şi pe cele financiare internaţionale. Aceşti factori au potenţialul de a afecta îmbunătăţirea constantă a încrederii şi, implicit, de a întârzia redresarea economică.
Potrivit estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflaţiei IAPC în zona euro s‑a situat la 2,0% în luna ianuarie 2013, în scădere de la 2,2% în lunile noiembrie şi decembrie şi de la 2,5% în luna octombrie. Pe baza actualelor cotaţii futures ale petrolului, se preconizează că ratele inflaţiei vor scădea în continuare, până la niveluri inferioare celui de 2% în lunile următoare. În cadrul orizontului relevant pentru politica monetară, în contextul trenării activităţii economice în zona euro şi al ancorării solide a anticipaţiilor privind inflaţia pe termen lung, presiunile asupra preţurilor ar trebui să rămână moderate.
Se consideră că balanţa riscurilor la adresa perspectivelor privind evoluţia preţurilor se menţine, în general, echilibrată, pe termen mediu. Riscurile în sensul creşterii derivă din majorarea preţurilor administrate şi a impozitelor indirecte, precum şi din scumpirea petrolului, iar cele în sensul scăderii sunt asociate decelerării ritmului activităţii economice şi, recent, aprecierii euro.
În ceea ce priveşte analiza monetară, ritmul expansiunii masei monetare continuă să fie modest. Ritmul anual de creştere a agregatului monetar M3 s-a temperat la 3,3% în luna decembrie 2012, faţă de 3,8% în luna noiembrie. Realocările dinspre depozitele overnight către depozitele la termen cu scadenţă scurtă au condus la decelerarea dinamicii anuale a M1 până la 6,2% în luna decembrie, faţă de 6,7% în noiembrie, iar ieşirile aferente instrumentelor negociabile au încetinit dinamica M3 în ansamblu. Consolidarea în continuare a volumului depozitelor bancare ale IFM în unele ţări aflate în dificultate, coroborată cu noi influxuri de capital în zona euro, a avut loc în luna decembrie, ambii factori continuând să acţioneze în direcţia reducerii fragmentării.
Ritmul anual de creştere a împrumuturilor acordate sectorului privat, ajustate cu volumul vânzărilor de credite şi al operaţiunilor de securitizare, s-a menţinut negativ în luna decembrie. Această evoluţie a reflectat, în principal, persistenţa dinamicii anuale negative a creditelor acordate societăţilor nefinanciare, care s-a situat la ‑1,3% în decembrie, comparativ cu ‑1,5% în noiembrie. Cu toate acestea, ritmul anual de creştere a împrumuturilor acordate populaţiei de IFM s-a menţinut, în linii mari, nemodificat la nivelul de 0,7% în luna decembrie. Dinamica modestă a împrumuturilor reflectă, în mare măsură, stadiul actual al ciclului economic, nivelul crescut al riscului de credit şi ajustarea în continuare a bilanţurilor în sectorul financiar şi cel nefinanciar. În concordanţă cu aceste evoluţii, sondajul privind creditul bancar pentru trimestrul IV 2012 confirmă trenarea cererii de credite şi efectul persistent al consideraţiilor privind riscul de credit asupra înăspririi condiţiilor de creditare. Totodată, sondajul confirmă impactul pozitiv al măsurilor Eurosistemului referitoare la situaţia generală a finanţării şi lichidităţii băncilor. Mai precis, băncile au raportat îmbunătăţiri la nivelul tuturor surselor de finanţare în trimestrul IV 2012.
Pentru a asigura transmisia corespunzătoare a măsurilor de politică monetară la nivelul condiţiilor de finanţare în ţările din zona euro, este esenţial ca băncile să îşi consolideze în continuare rezistenţa la şocuri, în cazul în care este necesar. Adoptarea unor măsuri decisive pentru crearea unui cadru financiar integrat va contribui la realizarea acestui obiectiv. Viitorul mecanism de supraveghere unic (MSU) reprezintă unul dintre pilonii fundamentali şi o etapă esenţială în direcţia reintegrării sistemului bancar.
În concluzie, analiza economică sugerează că evoluţia preţurilor ar trebui să se menţină în concordanţă cu obiectivul privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu. Coroborarea cu semnalele furnizate de analiza monetară confirmă această evaluare.
Cu privire la alte domenii de politică economică, reformele structurale şi ajustarea fiscală se pot completa reciproc, îmbunătăţind astfel perspectivele creării de locuri de muncă, creşterii economice şi sustenabilităţii datoriei publice. Deciziile adoptate anterior dau rezultate în ceea ce priveşte atât corectarea dezechilibrelor fiscale existente, cât şi reducerea deficitelor de cont curent. Mai precis, în unele ţări cu necesităţi specifice de ajustare, creşterea modestă a costurilor unitare cu forţa de muncă semnalează competitivitatea sporită a preţurilor şi performanţe superioare la nivelul exporturilor. Autorităţile guvernamentale ar trebui să consolideze progresele obţinute în procesul de ajustare fiscală, să intensifice concurenţa pe pieţele bunurilor şi serviciilor şi să continue reformele pe pieţele forţei de muncă. Aceasta va impulsiona potenţialul de creştere al zonei euro, va reduce nivelul ridicat al şomajului structural şi va îmbunătăţi capacităţile de ajustare ale ţărilor din zona euro.
Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde două articole. Primul articol analizează cadrele fiscale naţionale existente în statele membre ale Uniunii Europene şi identifică reformele necesare pentru armonizarea acestora cu cerinţele noului cadru de guvernanţă fiscală al UE. Al doilea articol evidenţiază importanţa monitorizării sectorului bancar paralel ( shadow banking) din perspectiva băncilor centrale.