Editorial - 11 aprilie 2013
Pe baza analizelor economice şi monetare periodice, Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât, în şedinţa din data de 4 aprilie 2013, ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Ratele inflaţiei IAPC au înregistrat în continuare o scădere, conform anticipaţiilor, iar evoluţia preţurilor pe termen mediu ar trebui să se menţină moderată. Dinamica masei monetare şi cea a creditului continuă să înregistreze niveluri modeste. Anticipaţiile privind inflaţia în zona euro rămân ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Totodată, trenarea activităţii economice s-a prelungit şi în prima parte a anului curent, o redresare economică treptată, grevată de riscuri în sensul scăderii, fiind proiectată pentru semestrul II 2013. În acest context general, orientarea politicii monetare va rămâne acomodativă atât timp cât va fi necesar. În săptămânile următoare, Consiliul guvernatorilor va monitoriza cu deosebită atenţie toate informaţiile recente privind evoluţiile economice şi monetare şi va evalua orice impact asupra perspectivelor privind stabilitatea preţurilor. Este esenţial ca guvernele să intensifice implementarea reformelor structurale la nivel naţional şi să consolideze guvernanţa în zona euro, inclusiv implementarea uniunii bancare. Acestea ar trebui să consolideze, de asemenea, progresele înregistrate în procesul de ajustare fiscală şi să continue restructurarea sectorului financiar.
Consiliul guvernatorilor monitorizează, de asemenea, cu atenţie condiţiile de pe piaţa monetară şi efectele potenţiale ale acestora asupra orientării politicii monetare şi asupra mecanismului de transmisie a acesteia la nivelul economiei. După cum s-a menţionat în mai multe rânduri, Consiliul guvernatorilor va continua să organizeze proceduri de licitaţie cu rată fixă a dobânzii şi cu alocare integrală atât timp cât va fi necesar.
În ceea ce priveşte analiza economică, în trimestrul IV 2012 PIB real a consemnat rezultate modeste, cea de-a doua estimare a Eurostat indicând o contracţie de 0,6% în termeni trimestriali. Aceasta s-a datorat, în mare parte, scăderii cererii interne, dar a reflectat şi restrângerea exporturilor. Datele şi indicatorii recenţi confirmă că trenarea activităţii economice s-a prelungit şi în prima parte a anului curent. Privind în perspectivă, dinamica exporturilor zonei euro ar trebui să beneficieze de redresarea cererii la nivel mondial, iar orientarea politicii monetare ar trebui să contribuie la susţinerea cererii interne. De asemenea, îmbunătățirea situației pe pieţele financiare începând cu vara anului 2012 ar trebui să se propage la nivelul economiei reale, în pofida incertitudinilor recente. Coroborate, aceste evoluţii ar trebui să contribuie la stabilizarea activităţii economice în zona euro şi să conducă la o redresare treptată a acesteia în a doua parte a anului curent. Totodată, ajustările bilanţiere necesare în sectorul public şi în cel privat, precum şi condiţiile restrictive de creditare asociate acestora vor continua să afecteze activitatea economică.
Perspectivele economice pentru zona euro sunt în continuare grevate de riscuri în sensul scăderii, care includ posibilitatea înregistrării unor niveluri şi mai scăzute decât cele anticipate ale cererii interne şi implementarea lentă sau insuficientă a reformelor structurale în zona euro. Aceşti factori pot să afecteze îmbunătăţirea încrederii şi, implicit, să întârzie redresarea economică.
Conform estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflaţiei IAPC în zona euro s-a situat la 1,7% în luna martie 2013, în scădere de la 1,8% în luna februarie. Reducerea în continuare a ratelor anuale ale inflaţiei reflectă, în principal, evoluţia componentei energie a IAPC. Privind în perspectivă, evoluţia preţurilor pe termen mediu ar trebui să se menţină moderată în contextul trenării activităţii economice în zona euro. Anticipaţiile privind inflaţia sunt ferm ancorate, fiind în concordanţă cu obiectivul privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi lung.
Balanţa riscurilor la adresa perspectivelor privind evoluţia preţurilor se menţine, în general, echilibrată pe termen mediu. Riscurile în sensul creşterii derivă din majorările peste aşteptări ale preţurilor administrate şi ale impozitelor indirecte, precum şi din scumpirea petrolului, iar cele în sensul scăderii sunt asociate trenării activităţii economice.
În ceea ce priveşte analiza monetară, ritmul expansiunii masei monetare continuă să fie modest. Dinamica anuală a M3 s-a temperat la 3,1% în luna februarie 2013, în scădere de la 3,5% în luna ianuarie. Ritmul anual de creştere a agregatului monetar în sens restrâns, M1, s-a accelerat la 7,0% în februarie, faţă de 6,6% în ianuarie. Totodată, volumul depozitelor IFM în unele ţări aflate în dificultate a continuat să se consolideze în luna februarie.
Ritmul anual de creştere a împrumuturilor acordate societăţilor nefinanciare şi cel al împrumuturilor acordate populaţiei (date ajustate cu volumul vânzărilor de credite şi al operaţiunilor de securitizare) s-au menţinut, în linii mari, nemodificate în luna februarie, la ‑1,4% şi, respectiv, 0,4%. Evoluţia modestă a împrumuturilor reflectă, în mare măsură, stadiul actual al ciclului economic, nivelul crescut al riscului de credit şi ajustarea în continuare a bilanţurilor în sectorul financiar şi cel nefinanciar. Totodată, informaţiile disponibile privind accesul la finanţare al societăţilor nefinanciare denotă condiţii restrictive de creditare, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii din mai multe ţări din zona euro.
Pentru a asigura transmisia corespunzătoare a măsurilor de politică monetară la nivelul condiţiilor de finanţare în ţările din zona euro, este esenţial ca fragmentarea pieţelor creditului din zona euro să fie redusă în continuare şi ca rezistenţa băncilor la şocuri să fie consolidată, în cazul în care este necesar. Cu toate acestea, începând cu vara anului 2012, au fost înregistrate progrese considerabile în ceea ce priveşte îmbunătăţirea situaţiei finanţării băncilor, consolidarea volumului de depozite la nivel naţional în ţările aflate în dificultate şi reducerea dependenţei de Eurosistem, reflectată de rambursările aferente ORTL cu scadenţa la trei ani. Adoptarea în continuare de măsuri ferme pentru crearea unei uniuni bancare va contribui la îndeplinirea acestui obiectiv. În special, având în vedere experienţa recentă, Consiliul guvernatorilor trebuie să sublinieze faptul că viitorul mecanism de supraveghere unic şi un mecanism de rezoluţie unic constituie elemente esenţiale în direcţia reintegrării sistemului bancar şi, prin urmare, necesită o implementare rapidă.
În concluzie, având în vedere decizia adoptată de Consiliul guvernatorilor în şedinţa din data de 4 aprilie 2012, analiza economică sugerează că evoluţia preţurilor ar trebui să se menţină în concordanţă cu obiectivul privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu. Coroborarea cu semnalele furnizate de analiza monetară confirmă această evaluare.
Referitor la politicile fiscale, ţările din zona euro ar trebui să consolideze eforturile destinate reducerii deficitelor bugetare ale administraţiilor publice şi să continue implementarea de reforme structurale, determinând astfel efecte reciproc stimulative la nivelul sustenabilităţii fiscale şi al creşterii economice. Strategiile de politică fiscală trebuie însoţite de reforme structurale pentru stimularea creșterii economice. Aceste reforme ar trebui să fie ambiţioase şi cuprinzătoare, integrând pieţele bunurilor şi serviciilor, inclusiv industriile de reţea, pieţele forţei de muncă şi modernizarea administraţiei publice. Pentru a sprijini ocuparea forţei de muncă, procesul de stabilire a salariilor ar trebui să devină mai flexibil şi să reflecte un grad sporit de corelare cu dinamica productivității muncii. Aceste reforme vor sprijini ţările în eforturile acestora de a redobândi competitivitatea, de a pune bazele unei creşteri sustenabile şi de a susţine restabilirea încrederii macroeconomice.
Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde două articole. Primul articol oferă o descriere sintetică a principalelor aspecte convenționale din prima ediţie a sondajului Eurosistemului privind consumul şi comportamentul financiar al gospodăriilor populaţiei ( Eurosystem Household Finance and Consumption Survey). Acesta se concentrează asupra distribuţiei pasivelor gospodăriilor populaţiei şi a indicatorilor tensiunilor financiare și analizează activele gospodăriilor populaţiei şi distribuţia avuției nete în zona euro. Cel de‑al doilea articol explică cerinţele de lichiditate prevăzute de cadrul Basel III şi evidenţiază caracteristicile care prezintă o importanţă deosebită pentru Eurosistem. De asemenea, articolul ilustrează motivele pentru care standardele de lichiditate sunt relevante pentru băncile centrale, analizând în detaliu relaţia dintre aceste standarde şi operaţiunile de politică monetară.