Editorial - 9 mai 2013
Pe baza analizelor economice şi monetare periodice, Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât, în şedinţa din data de 2 mai 2013, să reducă rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare ale Eurosistemului cu 25 puncte de bază, până la 0,50%, şi rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală cu 50 puncte de bază, până la 1,00%. Rata dobânzii la facilitatea de depozit rămâne nemodificată, la nivelul de 0,00%. Aceste decizii sunt în concordanţă cu presiunile scăzute asupra preţurilor pe termen mediu. Anticipaţiile privind inflaţia în zona euro sunt în continuare ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. În aceste condiţii, dinamica masei monetare şi cea a creditului se menţin la niveluri scăzute. Totodată, sentimentul economic a rămas nefavorabil şi în primăvara anului curent. Reducerea ratelor dobânzii ar trebui să contribuie la susţinerea perspectivelor privind redresarea spre sfârşitul anului 2013. În acest context general, orientarea politicii monetare va rămâne acomodativă atât timp cât va fi necesar. În perioada următoare, Consiliul guvernatorilor va monitoriza cu deosebită atenţie toate informaţiile noi privind evoluţiile economice şi monetare şi va evalua orice impact asupra perspectivelor privind stabilitatea preţurilor.
Consiliul guvernatorilor monitorizează cu atenţie condiţiile de pe piaţa monetară şi efectele potenţiale ale acestora asupra orientării politicii monetare şi asupra mecanismului de transmisie a acesteia la nivelul economiei. În acest context, Consiliul guvernatorilor a hotărât în cadrul şedinţei din 2 mai 2013 să continue derularea operaţiunilor principale de refinanţare (OPR), sub forma unor proceduri de licitaţie la rată fixă a dobânzii şi cu alocare integrală, atât timp cât va fi necesar şi cel puţin până la încheierea celei de-a şasea perioade de aplicare a rezervelor minime obligatorii din anul 2014, respectiv la data de 8 iulie 2014. Această procedură va fi utilizată în continuare şi pentru operaţiunile excepţionale de refinanţare ale Eurosistemului cu scadenţa egală cu o perioadă de aplicare, ce se vor derula atât timp cât va fi necesar şi cel puţin până la finele trimestrului II 2014. Rata fixă a dobânzii la aceste operaţiuni excepţionale de refinanţare va fi egală cu rata dobânzii la OPR în vigoare la momentul respectiv. În plus, Consiliul guvernatorilor a hotărât să efectueze operaţiuni de refinanţare pe termen mai lung (ORTL) cu scadenţa la trei luni, care urmează să fie alocate până la sfârşitul trimestrului II 2014, sub forma unor proceduri de licitaţie la rată fixă şi cu alocare integrală. Ratele aferente acestor operaţiuni la trei luni vor fi stabilite la nivelul ratei medii a dobânzii la OPR pe durata de desfăşurare a ORTL respective.
Consiliul guvernatorilor a decis, de asemenea, să iniţieze consultări cu alte instituţii europene cu privire la iniţiativele de promovare a unei pieţe funcţionale a titlurilor garantate cu active şi colateralizate cu împrumuturi acordate societăţilor nefinanciare.
În acelaşi timp, este esenţial ca guvernele să intensifice implementarea reformelor structurale la nivel naţional, consolidând progresele înregistrate în procesul de ajustare fiscală şi, în cazul în care este necesar, continuând eforturile de recapitalizare bancară. De asemenea, acestea ar trebui să continue demersurile în direcţia unei Uniuni Economice şi Monetare autentice, inclusiv implementarea rapidă a uniunii bancare.
În ceea ce priveşte analiza economică, PIB real s-a contractat cu 0,6% în trimestrul IV 2012, după o scădere de 0,1% consemnată în trimestrul III 2012. Astfel, activitatea economică s-a restrâns pe parcursul a cinci trimestre consecutive. Pe ansamblu, condiţiile pe piaţa forţei de muncă se menţin nefavorabile. Evoluţiile recente ale indicatorilor pe termen scurt, în special ale datelor din sondaje, indică persistenţa sentimentului economic nefavorabil şi în primăvara anului curent. În perioada următoare, dinamica exporturilor zonei euro ar trebui să beneficieze de redresarea cererii la nivel mondial, iar orientarea politicii monetare ar trebui să contribuie la susţinerea cererii interne. De asemenea, îmbunătăţirea situaţiei pe pieţele financiare începând cu vara anului 2012 ar trebui să se propage la nivelul economiei reale. Totodată, ajustările bilanţiere necesare în sectorul public şi în cel privat vor continua să afecteze activitatea economică. Pe ansamblu, activitatea economică din zona euro ar trebui să se stabilizeze şi să se redreseze treptat în semestrul II 2013.
Perspectivele economice pentru zona euro sunt în continuare grevate de riscuri în sensul scăderii, care includ posibilitatea înregistrării unor niveluri şi mai reduse decât cele anticipate ale cererii interne şi ale celei externe şi implementarea lentă sau insuficientă a reformelor structurale în zona euro. Aceşti factori pot să afecteze nivelul încrederii şi, implicit, să întârzie redresarea economică.
Conform estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflaţiei IAPC în zona euro s-a situat la 1,2% în luna aprilie 2013, în scădere de la 1,7% în luna martie. Această decelerare a ratei anuale a inflaţiei reflectă reducerea considerabilă a preţurilor produselor energetice, dar şi un efect temporar semnificativ, generat de ritmul anual de variaţie a preţurilor serviciilor, pe fondul datelor diferite ale sărbătorilor pascale de la un an la altul. Ratele inflaţiei ar putea consemna în continuare un anumit grad de volatilitate pe parcursul întregului an. Privind în perspectivă, tendinţele preţurilor ar trebui să persiste, iar anticipaţiile privind inflaţia ar trebui să se menţină, pe termen mediu, ferm ancorate la niveluri compatibile cu stabilitatea preţurilor.
Având în vedere deciziile adoptate de Consiliul guvernatorilor, balanţa riscurilor la adresa perspectivelor privind evoluţia preţurilor se menţine, în general, echilibrată pe termen mediu. Riscurile în sensul creşterii derivă din majorări peste aşteptări ale preţurilor administrate şi ale impozitelor indirecte, precum şi din scumpirea materiilor prime, iar cele în sensul scăderii sunt asociate unei dinamici mai lente a activităţii economice.
În ceea ce priveşte analiza monetară, datele recente confirmă menţinerea unui ritm modest al expansiunii masei monetare. Dinamica anuală a masei monetare în sens larg s-a temperat în luna martie 2013, situându-se la 2,6%, după nivelul de 3,1% înregistrat în luna februarie 2013. Ritmul anual de creştere a agregatului monetar în sens restrâns, M1, s-a accelerat din nou uşor până la 7,1% în luna martie 2013, pe fondul menţinerii preferinţei pentru cele mai lichide instrumente din componenţa M3. În luna martie 2013, depozitele sectorului deţinător de resurse la nivel naţional au continuat să se majoreze în cele mai multe dintre ţările aflate în dificultate.
Ritmurile anuale de creştere a împrumuturilor acordate societăţilor nefinanciare şi a împrumuturilor acordate populaţiei (date ajustate cu volumul vânzărilor de credite şi al operaţiunilor de securitizare) se menţin, în linii mari, nemodificate de la începutul anului, în luna martie situându-se la -1,3% şi, respectiv, 0,4%. Evoluţia modestă a împrumuturilor reflectă, în mare măsură, stadiul actual al ciclului economic, nivelul crescut al riscului de credit şi ajustarea în continuare a bilanţurilor în sectorul financiar şi cel nefinanciar. Recentul sondaj asupra creditului bancar a confirmat nivelul scăzut al cererii de credite în zona euro. În pofida conturării unor indicii de stabilizare, Sondajul privind accesul la finanţare al întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) din zona euro denotă persistenţa condiţiilor restrictive de creditare, în special pentru IMM din mai multe ţări ale zonei euro. În plus, informaţiile disponibile indică percepţia unor riscuri ridicate de către bănci.
Pentru a asigura transmisia corespunzătoare a măsurilor de politică monetară la nivelul condiţiilor de finanţare în ţările din zona euro, este esenţial ca fragmentarea pieţelor creditului din zona euro să se diminueze în continuare şi ca rezistenţa băncilor la şocuri să se consolideze, în cazul în care este necesar. Începând cu vara anului 2012, au fost înregistrate progrese în ceea ce priveşte îmbunătăţirea situaţiei finanţării băncilor, consolidarea volumului de depozite la nivel naţional în ţările aflate în dificultate şi reducerea dependenţei de Eurosistem, reflectată de rambursările aferente ORTL cu scadenţa la trei ani. Adoptarea în continuare de măsuri ferme pentru crearea unei uniuni bancare va contribui la îndeplinirea acestui obiectiv. În special, Consiliul guvernatorilor subliniază faptul că viitorul mecanism de supraveghere unic şi un mecanism de rezoluţie unic constituie elemente esenţiale în direcţia reintegrării sistemului bancar şi, prin urmare, necesită o implementare rapidă.
În concluzie, având în vedere deciziile adoptate de Consiliul guvernatorilor la data de 2 mai 2013, analiza economică sugerează că evoluţia preţurilor ar trebui să se menţină în concordanţă cu obiectivul privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu. Coroborarea cu semnalele furnizate de analiza monetară confirmă această evaluare.
Referitor la politicile fiscale, datele privind deficitul bugetar şi datoria publică notificate de ţările din zona euro în primăvara anului 2013 indică faptul că deficitul bugetar a scăzut, în medie, de la 4,2% din PIB în 2011 la 3,7% în anul 2012. În aceeaşi perioadă, datoria publică a crescut, în medie, de la 87,3% la 90,6% din PIB. Pentru ca ponderea datoriei publice să reintre pe o pantă descendentă, ar trebui ca ţările din zona euro să nu îşi irosească eforturile în vederea diminuării deficitelor bugetare şi să continue, după caz, adoptarea de măsuri legislative sau implementarea promptă de reforme structurale, astfel încât să determine efecte reciproc potenţatoare la nivelul sustenabilităţii fiscale şi al potenţialului de creştere economică. Aceste reforme structurale ar trebui să vizeze îmbunătăţirea competitivităţii şi a capacităţilor de ajustare, precum şi asigurarea unui nivel mai ridicat de creştere economică sustenabilă şi de ocupare a forţei de muncă.
Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde trei articole. Primul articol analizează acurateţea proiecţiilor macroeconomice ale experţilor Eurosistemului de la prima publicare a acestora, în anul 2000. Cel de-al doilea articol prezintă evoluţia dezechilibrelor interne şi externe în ţările zonei euro de la începutul crizei financiare mondiale în perioada 2008‑2009, în vederea evaluării progreselor înregistrate până în prezent în procesul de ajustare. Al treilea articol explică modalitatea în care, în contextul dificultăţilor băncilor de a accesa surse de finanţare, au fost generate creanţe considerabile aferente sistemului TARGET, pe măsură ce BCE a acoperit necesarul de lichiditate al băncilor solvabile; de asemenea, articolul arată că soldurile asociate sistemului TARGET sunt rezultatul tensiunilor din cadrul Uniunii Economice şi Monetare.