Editorial - 8 august 2013
Pe baza analizelor economice şi monetare periodice, Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât, în şedinţa din data de 1 august 2013, ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Informaţiile noi au confirmat evaluarea precedentă a Consiliului guvernatorilor. Se anticipează că presiunile asupra preţurilor în zona euro se vor menţine scăzute pe termen mediu. În aceste condiţii, dinamica masei monetare şi, în special, cea a creditului rămân modeste. Anticipaţiile privind inflaţia în zona euro sunt în continuare ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Totodată, indicatorii de încredere recenţi bazaţi pe datele din sondaje au relevat o nouă ameliorare relativă comparativ cu nivelurile scăzute anterioare, sugerând confirmarea anticipaţiilor privind stabilizarea activităţii economice. Orientarea politicii monetare vizează în continuare menţinerea gradului de acomodare monetară justificat de perspectivele privind stabilitatea preţurilor, precum şi promovarea unor condiţii stabile pe piaţa monetară, sprijinind astfel redresarea treptată a activităţii economice până la sfârșitul anului 2013 şi în anul 2014. Privind în perspectivă, orientarea politicii monetare va rămâne acomodativă atât timp cât va fi necesar. Consiliul guvernatorilor confirmă faptul că anticipează menţinerea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE la nivelurile actuale sau mai reduse pe o perioadă extinsă de timp. Această anticipaţie are în continuare la bază persistenţa perspectivelor înregistrării unei inflaţii scăzute, în ansamblu, pe termen mediu având în vedere trenarea generalizată a activităţii economice şi dinamica modestă a masei monetare. În perioada următoare, Consiliul guvernatorilor va monitoriza toate informaţiile noi privind evoluţiile economice şi monetare şi va evalua orice impact asupra perspectivelor privind stabilitatea preţurilor.
În ceea ce priveşte analiza economică, în urma contracţiei economice înregistrate în zona euro pe parcursul a şase trimestre, indicatorii de încredere recenţi bazaţi pe datele din sondaje au relevat o nouă ameliorare relativă comparativ cu nivelurile scăzute anterioare, sugerând confirmarea anticipaţiilor privind stabilizarea activităţii economice la niveluri reduse. Totodată, condiţiile de pe piaţa forţei de muncă sunt în continuare nefavorabile. Privind în perspectivă, până la sfârșitul anului 2013 şi în 2014, dinamica exporturilor zonei euro ar trebui să beneficieze de redresarea treptată a cererii la nivel mondial, iar cererea internă ar trebui să fie susţinută de orientarea acomodativă a politicii monetare, precum şi de creşterile recente înregistrate de venitul real, ca urmare a unei inflaţii, în general, mai scăzute. De asemenea, îmbunătăţirea, pe ansamblu, a situaţiei pe pieţele financiare începând cu vara anului 2012 pare să se propage treptat la nivelul economiei reale, iar progresele înregistrate în procesul de consolidare fiscală ar trebui să exercite un efect similar. Pe de altă parte, ajustările bilanţiere necesare încă în sectorul public şi în cel privat vor continua să afecteze activitatea economică. Pe ansamblu, activitatea economică în zona euro ar trebui să se stabilizeze şi să se redreseze într-un ritm lent.
Perspectivele economice pentru zona euro sunt în continuare grevate de riscuri în sensul scăderii. Evoluţiile recente pe pieţele monetare şi financiare mondiale şi incertitudinile conexe ar putea afecta negativ condiţiile economice. Alte riscuri în sensul scăderii se referă, între altele, la posibilitatea înregistrării unor niveluri sub aşteptări ale cererii interne şi ale celei externe şi la implementarea lentă sau insuficientă a reformelor structurale în ţările din zona euro.
Conform estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflaţiei IAPC în zona euro s-a situat la 1,6% în luna iulie 2013, nivel nemodificat faţă de cel consemnat în luna iunie. În prezent, se preconizează reducerea temporară a ratelor anuale ale inflaţiei în lunile următoare, în special ca urmare a efectelor de bază aferente evoluţiilor consemnate de preţurile produselor energetice cu 12 luni în urmă. Pe termen mediu, se anticipează menţinerea unor presiuni scăzute asupra preţurilor, reflectând trenarea generalizată a cererii agregate şi ritmul modest de redresare economică. Anticipaţiile privind inflaţia pe termen mediu şi lung sunt în continuare ferm ancorate la niveluri compatibile cu stabilitatea preţurilor.
Se anticipează că balanţa riscurilor la adresa perspectivelor privind evoluţia preţurilor se va menţine, în general, echilibrată pe termen mediu. Riscurile în sensul creşterii derivă din majorările peste aşteptări ale preţurilor administrate şi ale impozitelor indirecte, precum şi din scumpirea materiilor prime, iar cele în sensul scăderii sunt asociate unei dinamici sub aşteptări a activităţii economice.
În ceea ce priveşte analiza monetară, masa monetară şi, în special, creditul au înregistrat și în luna iunie dinamici modeste. Dinamica anuală a masei monetare în sens larg (M3) s-a atenuat până la 2,3% în luna iunie, faţă de 2,9% în luna mai. Totodată, ritmul anual de creştere a M1 a scăzut la 7,5% în luna iunie, comparativ cu 8,4% în luna precedentă, iar variaţia anuală a împrumuturilor acordate sectorului privat a continuat să se reducă. Deşi dinamica anuală a creditelor acordate populaţiei (date ajustate cu volumul vânzărilor de credite şi al operaţiunilor de securitizare) s-a menţinut la 0,3% în luna iunie, nivel nemodificat, în linii mari, de la începutul anului, variaţia anuală a împrumuturilor acordate societăţilor nefinanciare (date ajustate cu volumul vânzărilor de credite şi al operaţiunilor de securitizare) s-a situat la ‑2,3% în luna iunie, după nivelul de ‑2,1% înregistrat în luna mai. Evoluţia modestă a creditului continuă să reflecte, în principal, stadiul actual al ciclului economic, nivelul crescut al riscului de credit şi ajustarea în continuare a bilanţurilor în sectorul financiar şi cel nefinanciar. Sondajul asupra creditului bancar în trimestrul II 2013 confirmă faptul că riscul de credit şi incertitudinile macroeconomice reprezintă, în continuare, principalii factori de limitare a politicilor de creditare ale băncilor. În acelaşi timp, gradul de înăsprire netă a standardelor de creditare pentru împrumuturile acordate societăţilor nefinanciare s-a menţinut neschimbat în trimestrul II 2013, comparativ cu trimestrul anterior, diminuându-se în cazul împrumuturilor acordate populaţiei.
Începând cu vara anului 2012, au fost înregistrate progrese semnificative în ceea ce priveşte îmbunătăţirea situaţiei finanţării băncilor şi, în special, consolidarea volumului intern al depozitelor în mai multe ţări aflate în dificultate. Pentru a asigura transmisia corespunzătoare a măsurilor de politică monetară la nivelul condiţiilor de finanţare în ţările din zona euro, este esenţial ca fragmentarea pieţelor creditului din zona euro să continue să se diminueze şi ca rezistenţa băncilor la şocuri să se consolideze, în cazul în care este necesar. Adoptarea în continuare de măsuri ferme pentru crearea unei uniuni bancare va contribui la îndeplinirea acestui obiectiv.
În concluzie, analiza economică sugerează că evoluţia preţurilor ar trebui să se menţină în concordanţă cu obiectivul privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu. Coroborarea cu semnalele furnizate de analiza monetară confirmă această evaluare.
Referitor la politicile fiscale, în vederea reintrării ponderii datoriei publice în PIB pe o traiectorie descendentă, ţările din zona euro ar trebui să nu renunţe la eforturile depuse în vederea diminuării deficitelor bugetare. Acestea ar trebui să se axeze pe strategii fiscale favorabile creşterii, care se înscriu într-o perspectivă pe termen mediu şi îmbunătăţesc calitatea şi eficienţa serviciilor publice, reducând la minimum efectele de distorsiune ale impozitării. Pentru a consolida impactul general al unor astfel de strategii, statele membre trebuie să accelereze ritmul de implementare a reformelor structurale necesare, astfel încât să stimuleze competitivitatea, creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Eliminarea rigidităţilor de pe piaţa forţei de muncă, reducerea poverii de administrare şi consolidarea concurenţei pe pieţele de bunuri şi servicii vor sprijini, îndeosebi, întreprinderile mici şi mijlocii. Aceste măsuri de reformă structurală sunt esenţiale pentru reducerea nivelului, în prezent ridicat, al şomajului în zona euro, care afectează în special populația tânără.
Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde două articole. Primul articol analizează transmisia ratelor dobânzii în zona euro, pe fondul gradului ridicat de fragmentare a pieţelor financiare şi oferă noi date empirice privind acest proces în cele mai mari patru economii din zona euro. Cel de-al doilea articol prezintă cadrul BCE de testare la stres la nivel macroeconomic pentru evaluările privind solvabilitatea băncilor şi exemplifică modalitățile de utilizare a acestuia în scop analitic.