Alocuțiune în cadrul evenimentului de celebrare a 30 de ani de parteneriat între Grupul Băncii Mondiale și România

Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR


Doamnă Vicepreședinte Bjerde,
Doamnelor Director Vincelette, Akhalkatsi și Karadsheh,
Domnule Prim-ministru al României,
Domnule Vicepreședinte al Senatului,
Domnule Vicepreședinte al Camerei Deputaților,
Domnule Consilier prezidențial,
Excelențele voastre,
Doamnelor și domnilor,

Luna următoare vom aniversa 50 de ani de la aderarea României la Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional (FMI) în 1972. România a fost prima țară din fostul bloc comunist care a intrat în circuitul instituțiilor financiare internaționale.

Din păcate, în anii ’80, autoritățile de la București au deteriorat până în pragul divorțului colaborarea cu cele două instituții. După prăbușirea regimului comunist, normalizarea relațiilor a fost ca un nou început. De aceea, inaugurarea biroului Băncii Mondiale de la București, în luna octombrie '91 – moment pe care îl celebrăm astăzi – este un reper care marchează deschiderea unei noi file de istorie legate de relațiile României cu Banca Mondială, de tranziția noastră la economia de piață.

Anii ’90 au fost poate cei mai dificili. Am beneficiat de sprijinul direct al FMI și Băncii Mondiale. Îmi amintesc că, la scurt timp după numirea mea în funcția de guvernator, în septembrie 1991, primul raport privind trecerea de la sistemul mono-bancă, specific economiei planificate centralizat, la sistemul bancar pe două nivele (bănci centrale – bănci comerciale), l-am primit din partea unui expert al Băncii Mondiale. Adevărul este că, dacă ar fi numai să enumăr toți colaboratorii și prietenii din cadrul Băncii Mondiale, cu care am lucrat de-a lungul celor 30 de ani, aș epuiza timpul pe care îl am la dispoziție.

Sprijinul Băncii Mondiale a fost pe multiple planuri. El a fost prezentat de antevorbitori și nu voi repeta ceea ce s-a spus. Doresc, însă, să subliniez un lucru.

Tranziția de la o economie centralizată la economia de piață a necesitat nu doar împrumuturi și finanțări, dar și legi noi, crearea de noi instituții și bune practici. Accesul la cunoștințele și expertiza Băncii Mondiale a fost de mare ajutor în implementarea reformelor ce au urmat.

În acest context, menționez două dintre programele Băncii Mondiale care au contribuit la dezvoltarea sistemului financiar-bancar românesc: Împrumutul de Ajustare a sectorului Financiar și al Întreprinderilor (FESAL), program ce avea ca obiectiv reforma sectorului financiar, și Împrumutul pentru Ajustarea Sectorului Privat (PSAL), care a oferit sprijin pentru privatizarea băncilor românești și pentru dezvoltarea piețelor monetare și de capital, în linie și cu obiectivele integrării noastre europene. Corporația Financiară Internațională (IFC) – instituție membră a Grupului Băncii Mondiale, la care România a aderat în anul 1991 – a susținut sistemul bancar din România, prin realizarea de investiții în diferite bănci românești, mai ales pe parcursul procesului de privatizare.

Salut implicarea, în prezent, a Băncii Mondiale în proiecte privind modernizarea sectoarelor sănătății și educației, reducerea sărăciei și problemele de mediu.

În final, vă mulțumesc pentru invitația de a participa la acest eveniment. Sunt onorat să fiu prezent la celebrarea a 30 de ani de nou parteneriat și cooperare între România și Banca Mondială. Biroului din București al Băncii Mondiale – pe care l-am simțit competent și dedicat mereu, aproape de preocupările noastre, în acești 30 de ani – îi transmit cele mai sincere felicitări. La mulți ani! Totodată, aș dori să profit de această ocazie și să-mi exprim aprecierea pentru conducerea și personalul Băncii Mondiale din Washington, pentru eforturile cu care aceștia urmăresc îndeplinirea misiunii Băncii de promovare a unei dezvoltări durabile și a prosperității sociale în întreaga lume.

Vă mulțumesc pentru atenție!

București, Ateneul Român, 7 noiembrie 2022