Consiliul de Administraţie al BNR a aprobat, miercuri, cu foarte puţine modificări faţă de proiectele iniţiale, normele privind condiţiile de creditare pentru populaţie şi a adoptat forma finală a noului regulament valutar, caracterizat printr-un grad ridicat de liberalizare.

Într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX, directorul Direcţiei de Reglementare şi Autorizare din BNR a declarat că, spre deosebire de prevederile din prima variantă a proiectului, publicată pe site-ul băncii centrale, CA a acceptat ca avansul de 25% în cazul creditului de consum să poată fi substituit, la alegerea clientului, de existenţa unui girant.
Referitor la noul regulament valutar, oficialul BNR a spus că s-au îndeplinit toate cerinţele de liberalizare aflate pe calendarul de negociere, cu excepţia dreptului pentru nerezidenţi de a deschide depozite în lei, care a fost amânat pentru cel puţin un an.

Vă prezentăm integral interviul:

Reporter: Consiliul de Administraţie al BNR a discutat, miercuri, normele privind condiţiile de creditare ale persoanelor fizice. Sunt mari deosebiri faţă de proiectele publicate de banca centrală?

Petre Tulin: Forma finală este foarte apropiată de cea care este deja pe site-ul Băncii Naţionale. Cele două proiecte care au fost transmise Asociaţiei Române a Băncilor. Dacă ne referim la norma privind creditul ipotecar, aceasta a fost transmisă Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, CEC-ului, ANL-ului, societăţilor de credit ipotecar, practic tuturor instituţiile care potrivit legii 190 privind creditul ipotecar pot să acorde astfel de credite.

Sunt o serie de modificări la norma privind creditul de consum pentru că noi am încercat să fim mai flexibili aici. Astfel, la creditul de consum, pentru achiziţionarea de bunuri, pe lângă avansul de 25%, în mod alternativ se poate solicita un girant.

Iniţial era prevăzută numai obligativitatea avansului, acum este avans sau garanţii personale, girant. Condiţia ca rata de credit plus dobânda să reprezinte cel mult 30% din venitul net al împrumutatului a fost păstrată.

La creditul pentru nevoi personale, care intră tot în categoria creditului de consum, elementul de noutate constă în faptul că se pot accepta şi garanţii reale, care să acopere în totalitate valoarea creditului solicitat. Dacă sunt garanţii reale, practic nu mai este nevoie de girant. În practică se au în vedere în principal garanţii cu grad mare de lichiditate, depozite, instrumente specifice pieţei monetare, dar nu este exclusă şi o ipotecă.

Rep.: Ce alte modificări aţi mai făcut la propunerea Asociaţiei Române a Băncilor?

P.T.: Modificarea pe care noi am acceptat-o faţă de varianta iniţială, se referă la facilitatea de overdraft, care a fost extinsă până la de trei ori venitul net lunar al solicitantului. Condiţia anterioară limita la de două ori venitul lunar.

În ceea ce priveşte împrumuturile ipotecare nu există nici o modificare de esenţă a proiectului publicat. Rata de credit plus dobânda nu vor putea să depăşească 35% din venitul net al solicitantului şi familiei acestuia. De altfel această măsură, corespunde mai bine prevederilor din Codul Muncii, care limitează posibilitatea de a executa silit un salariat peste limita de 50% din veniturile sale.

Rep.: Aţi realizat o analiza asupra segmentului de populaţie afectat de aceste modificări. Există salariaţi care vor avea un acces limitat la credite?

P.T.: Noi am plecat de la ideea că trebuie stabilite norme prin care să se limiteze riscul de credit în domeniul creditării populaţiei, pe cele două componente de bază: creditul de consum şi creditul ipotecar. Este o reacţie la evoluţia explozivă pe care a avut-o creditul pentru persoane fizice în acest an.

Aceste norme minime de prudenţă nu exclud normele interne de creditare ale băncilor. Nu facem altceva decât să ridicăm ştacheta la un anumit nivel, iar ei prin normele lor interne, pot să-şi dezvolte şi alte criterii şi indicatori de apreciere a bonităţii împrumutatului.

La discuţiile cu reprezentanţii ARB-ului, multe bănci au susţinut că au norme mai restrictive sau norme mai sofisticate. Vor putea să aplice aceste norme mai sofisticate fără nici un fel de restricţii, doar că, până ajung la acele norme mai sofisticate, trebuie îndeplinite cerinţele minimale impuse prin normele BNR.

Măsurile se justifică în primul rând prin absenţa biroului de credit. Înfiinţarea recentă a acestuia nu asigură în mod automat şi existenţa unei baze de date operaţionale. Din experienţa cu Centrala Riscurilor Bancare, ar fi necesară o perioadă de aproximativ un an pentru ca Biroul de Credit să devină în întregime funcţional. Există elemente obiective care fac ca acest birou să nu fie operaţional de la momentul înfiinţări.

Vreau să mai subliniez că avem această preocupare ca evoluţia creditului în general să fie echilibrată, armonioasă, să nu avem creşteri bruşte urmate de stagnări sau scăderi la fel de accentuate, care ar putea crea anumite dezechilibre în economie şi mai ales ar putea afecta în mod negativ indicatorii de prudenţialitate ai băncilor. Este bine cunoscut că orice declin în activitatea de creditare ca urmare a apariţiei creditelor neperformante antrenează creşterea provizioanelor specifice de risc, ceea ce reduce automat profitabilitatea şi afectează toţi indicatorii de prudenţă bancară.

Rep.: Tot miercuri CA al BNR a discutat şi ultima formă a proiectului privind regulamentul valutar. Care sunt paşii de liberalizare adoptaţi de BNR în contextul calendarului stabilit cu Uniunea Europeană?

P.T.: Noul regulament valutar este caracterizat de un grad ridicat de liberalizare. Practic nu facem decât să respectăm, aşa cum spuneaţi şi dvs. calendarul negociat cu reprezentanţii UE, cu o singură excepţie, şi anume posibilitatea nerezidenţilor de a deschide depozite în lei. Liberalizarea acestei operaţiuni a fost amânată pentru cel puţin un an.

Prevederile noului Regulament Valutar au eliminat interdicţia pentru populaţia rezidentă de a ieşi din ţară cu sume în numerar de peste 10 000 de euro. De anul viitor, se va putea trece frontiera cu orice sumă, cu o singură condiţie, de a declara valoarea ce depăşeşte 10 000 de euro la autorităţile vamale.

În acelaşi timp, rezidenţii (persoane fizice şi juridice) vor putea deschide depozite în alte state, dar numai cu autorizarea prealabilă a BNR. De asemenea, documentaţia de autorizare şi raportare este mult simplificată, fiind eliminate şi o serie de cerinţe pentru băncile comerciale, în ceea priveşte actele solicitate pentru plăţi externe.

Chiar dacă pentru nerezidenţi a fost amânată deschiderea de depozite în lei, aceştia vor beneficia de o simplificare a condiţiilor de deschidere a conturilor curente pentru operaţiunile liberalizate, ridicându-se interdicţia de a folosi conturi curente deschise exclusiv la bănci româneşti.