Editorial - 11 februarie 2010
În şedinţa din data de 4 februarie 2010, Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât, pe baza analizelor economice şi monetare periodice, ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Ratele actuale ale dobânzilor se menţin la niveluri corespunzătoare. Luând în considerare toate informaţiile şi analizele care au devenit disponibile ulterior şedinţei Consiliului guvernatorilor din data de 14 ianuarie 2010, se anticipează că evoluţia preţurilor se va menţine modestă în cadrul orizontului relevant pentru politica monetară. Cele mai recente informaţii au confirmat, de asemenea, faptul că activitatea economică în zona euro şi-a continuat creşterea către finele anului 2009. Privind în perspectivă, Consiliul guvernatorilor anticipează o creştere economică moderată în zona euro în anul 2010, existând posibilitatea unui proces de redresare neuniform şi menţinându-se incertitudinile asociate perspectivelor economice. Rezultatul analizei monetare confirmă evaluarea potrivit căreia presiunile inflaţioniste sunt scăzute pe termen mediu. Pe ansamblu, Consiliul guvernatorilor preconizează menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, susţinând astfel puterea de cumpărare a populaţiei din zona euro. Anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi lung sunt în continuare ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu.
Cele mai recente informaţii confirmă faptul că activitatea economică în zona euro şi-a continuat creşterea către finele anului 2009. Zona euro a beneficiat de refacerea stocurilor şi de revirimentul exporturilor, precum şi de stimulentele macroeconomice substanţiale în curs de acordare şi de măsurile adoptate în vederea restabilirii funcţionării sistemului financiar. Totuşi, aceste stimulente vor dispărea în timp, existând posibilitatea ca activitatea economică să fie influenţată nefavorabil de procesul de ajustare continuă a bilanţurilor în sectorul financiar şi în cel nefinanciar atât în zona euro, cât şi în exteriorul acesteia. În plus, gradul redus de utilizare a capacităţilor de producţie ar putea avea un efect inhibitor asupra investiţiilor, anticipându-se o nouă creştere uşoară a şomajului în zona euro, ceea ce va conduce la temperarea dinamicii consumului. Din aceste motive, se preconizează un ritm moderat de creştere a economiei zonei euro în anul 2010, existând posibilitatea ca procesul de redresare să fie neuniform.
Consiliul guvernatorilor consideră în continuare că riscurile la adresa acestor perspective sunt, în general, echilibrate. În privinţa factorilor cu impact pozitiv, este posibil ca nivelul încrederii să crească peste aşteptări, iar redresarea economiei mondiale, precum şi a schimburilor comerciale internaţionale, ar putea fi mai puternică decât s-a prognozat. De asemenea, efectele stimulentelor macroeconomice substanţiale, în curs de acordare, precum şi ale altor măsuri adoptate, ar putea depăşi aşteptările. În privinţa factorilor cu impact negativ, se menţin preocupările cu privire la manifestarea unei interacţiuni negative mai puternice sau mai prelungite decât s-a anticipat între economia reală şi sectorul financiar, noi scumpiri ale petrolului şi ale altor materii prime, intensificarea presiunilor protecţioniste, precum şi la posibilitatea unei corecţii abrupte a dezechilibrelor pe plan internaţional.
În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, rata anuală a inflaţiei IAPC în zona euro a continuat să crească în luna ianuarie 2010 până la 1,0%, potrivit estimării preliminare a Eurostat, faţă de nivelul de 0,9% în luna decembrie 2009. Pe termen scurt, se anticipează că inflaţia va consemna valori apropiate de 1%, menţinându-se la niveluri moderate în cadrul orizontului relevant pentru politica monetară. Pe ansamblu, se anticipează evoluţii în continuare modeste ale preţurilor, costurilor şi salariilor, în concordanţă cu redresarea lentă a cererii în zona euro şi pe plan mondial. În acest context, este important de subliniat faptul că anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi lung sunt în continuare ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu.
Riscurile la adresa acestor perspective se menţin, în general, echilibrate şi se referă, în special, la expansiunea în continuare a activităţii economice şi la evoluţia preţurilor materiilor prime. De asemenea, ţinându-se seama de necesitatea unei consolidări fiscale în anii următori, majorările impozitelor indirecte şi ale preţurilor administrate ar putea fi mai substanţiale decât se preconizează în prezent.
În ceea ce priveşte analiza monetară, ritmul anual de creştere a agregatului monetar M3 s-a menţinut negativ în luna decembrie 2009, situându-se la -0,2%. În aceeaşi perioadă, creşterea anuală a creditelor acordate sectorului privat a fost zero. Aceste date susţin în continuare evaluarea Consiliului guvernatorilor, care indică expansiunea temperată a masei monetare şi presiuni inflaţioniste scăzute pe termen mediu. Datorită efectelor în sensul scăderii exercitate de panta relativ abruptă a curbei randamentelor, evoluţiile monetare efective ar putea fi mai moderate decât expansiunea masei monetare. Privind în perspectivă, este posibil ca ritmurile de creştere a agregatului monetar M3 şi a creditelor să se menţină la valori scăzute în perioada următoare.
Configuraţia actuală a ratelor dobânzilor continuă să influenţeze puternic atât nivelul, cât şi structura dinamicii anuale a agregatului M3. Pe de o parte, ratele scăzute de remunerare a depozitelor bancare pe termen scurt stimulează realocarea de fonduri dinspre M3 către titluri şi depozite pe termen lung. Pe de altă parte, spread-urile înguste dintre ratele dobânzilor la diverse depozite pe termen scurt determină un cost redus de oportunitate aferent plasamentelor în componentele cele mai lichide ale M1, a cărui dinamică anuală s-a menţinut robustă (peste 12%) în luna decembrie 2009.
Creşterea anuală zero înregistrată de împrumuturile bancare acordate sectorului privat reflectă o nouă accelerare a dinamicii împrumuturilor acordate populaţiei, în timp ce valorile negative consemnate de ritmurile anuale de creştere a creditelor acordate societăţilor nefinanciare au fost mai pronunţate. Aceste evoluţii de sens opus sunt în continuare în concordanţă cu periodicitatea ciclului economic. Restrângerea persistentă a soldurilor aferente creditelor acordate societăţilor nefinanciare continuă să fie atribuită în totalitate activităţii robuste de răscumpărare netă a creditelor cu scadenţă scurtă. La nivelul întregului sector, scăderea ar putea fi parţial datorată substituirii creditelor bancare cu finanţare prin îndatorare pe piaţă.
Având în vedere decalajele specifice dintre punctele de inflexiune ale traiectoriei activităţii economice şi cele ale cererii de credite bancare, se poate anticipa că dinamica împrumuturilor se va menţine la un nivel scăzut în lunile următoare. Totodată, costul real al finanţării din surse externe în cazul societăţilor nefinanciare a continuat să se diminueze, în paralel cu diminuarea restrictivităţii nete a standardelor de creditare aplicate de bănci, după cum indică sondajul asupra creditului bancar pentru trimestrul IV 2009. În acelaşi timp, instituţiile de credit au continuat procesul de ajustare a bilanţurilor în ultimele luni. Acestea se confruntă în continuare cu dificultatea de a ajusta dimensiunea şi structura bilanţurilor şi de a asigura totodată accesul la credite al sectorului nefinanciar. Pentru a face faţă acestei dificultăţi, băncile ar trebui să fructifice condiţiile mai favorabile de finanţare în vederea consolidării în continuare a bazei de capital şi, după caz, să valorifice la maximum măsurile de asistenţă financiară adoptate de autorităţile guvernamentale cu privire la recapitalizare. Acest lucru este important pentru a facilita accesul la finanţare, în special pentru acele întreprinderi care nu recurg la finanţare prin îndatorare pe piaţă.
În concluzie, ratele actuale ale dobânzilor reprezentative ale BCE se menţin la niveluri corespunzătoare. Luând în considerare toate informaţiile şi analizele care au devenit disponibile ulterior şedinţei Consiliului guvernatorilor din data de 14 ianuarie 2010, se anticipează că evoluţia preţurilor se va menţine modestă în cadrul orizontului relevant pentru politica monetară. Cele mai recente informaţii au confirmat şi faptul că activitatea economică în zona euro şi-a continuat creşterea către finele anului 2009. Privind în perspectivă, Consiliul guvernatorilor anticipează o creştere economică moderată în zona euro în anul 2010, existând posibilitatea unui proces de redresare neuniform şi menţinându-se incertitudinile asociate perspectivelor economice. Coroborarea rezultatului analizei economice cu cel al analizei monetare confirmă evaluarea potrivit căreia presiunile inflaţioniste sunt scăzute pe termen mediu. Pe ansamblu, Consiliul guvernatorilor preconizează menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, susţinând astfel puterea de cumpărare a populaţiei din zona euro. Anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi lung sunt în continuare ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu.
Consiliul guvernatorilor va aplica în continuare măsurile de sprijinire susţinută a creditării sectorului bancar, luând totodată în considerare ameliorarea constantă a condiţiilor pe pieţele financiare şi evitând distorsiunile asociate menţinerii pe o perioadă prea îndelungată a măsurilor neconvenţionale. La începutul lunii martie, Consiliul guvernatorilor va adopta decizii referitoare la continuarea anulării treptate a măsurilor extraordinare privind lichiditatea care nu mai sunt la fel de necesare ca în perioada anterioară. Pentru a contracara în mod eficient orice ameninţare la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi lung, lichiditatea furnizată va fi sterilizată atunci când va fi necesar. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor va continua să monitorizeze cu deosebită atenţie toate evoluţiile în perioada următoare.
În ceea ce priveşte politicile fiscale, numeroase state din zona euro se confruntă cu dezechilibre fiscale considerabile, care se deteriorează într-un ritm alert, riscând să conducă la rate ale dobânzilor pe termen mediu şi lung mai puţin favorabile şi la niveluri mai scăzute ale investiţiilor private. De asemenea, valorile ridicate ale deficitului şi datoriei publice reprezintă o povară suplimentară pentru politica monetară şi subminează dispoziţiile Pactului de stabilitate şi creştere ca pilon fundamental al Uniunii Economice şi Monetare. În acest context, este esenţial ca programul de stabilitate al fiecărei ţări din zona euro să fie susţinut prin măsuri concrete, în concordanţă cu strategiile de dezangajare şi de consolidare fiscală pentru perioada următoare. Ţările vor avea obligaţia de a respecta angajamentele asumate în cadrul procedurilor de deficit excesiv. Consolidarea finanţelor publice ar trebui să înceapă cel târziu în anul 2011 şi va trebui să depăşească semnificativ nivelul de referinţă de 0,5% din PIB, prevăzut ca cerinţă minimă în Pactul de stabilitate şi creştere, fiind vizate cu precădere reformele în domeniul cheltuielilor bugetare.
Principala dificultate legată de consolidarea creşterii economice sustenabile şi a creării de locuri de muncă rezidă în accelerarea reformelor structurale, deoarece criza financiară a influenţat nefavorabil capacităţile de producţie ale economiilor din zona euro. În cazul pieţelor de bunuri şi servicii, este necesară aplicarea de urgenţă a unor politici de stimulare a concurenţei şi inovării în vederea impulsionării procesului de restructurare şi a investiţiilor, precum şi pentru crearea de noi oportunităţi de afaceri. Pe pieţele forţei de muncă este nevoie de moderaţie în procesul de negociere salarială, de existenţa unor stimulente eficiente şi de flexibilitate suficientă pentru a evita creşterea semnificativă a şomajului structural în următorii ani. În cele din urmă, restructurarea adecvată a sectorului bancar ar trebui să deţină un rol important. Poziţii bilanţiere solide, un sistem eficient de gestionare a riscurilor şi modele de afaceri transparente şi viabile sunt esenţiale pentru consolidarea rezistenţei sistemului bancar la şocuri, punând astfel bazele stabilităţii financiare şi ale creşterii economice sustenabile.
Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde trei articole. Primul analizează modul în care pieţele de operaţiuni repo în euro au fost afectate de turbulenţele de pe pieţele financiare, precum şi legăturile dintre operaţiunile derulate de Eurosistem şi aceste pieţe. Cel de-al doilea oferă o prezentare generală a pieţelor construcţiilor comerciale din zona euro şi a impactului acestora asupra băncilor. Cel de-al treilea articol prezintă situaţia actualizată a evoluţiilor în domeniul statisticilor economice generale pentru zona euro.