Editorial - 14 iulie 2011

Pe baza analizelor economice şi monetare periodice, Consiliul guvernatorilor a hotărât, în şedinţa din data de 7 iulie 2011, să majoreze ratele dobânzilor reprezentative ale BCE cu 25 puncte de bază, după creşterea cu 25 puncte de bază din luna aprilie 2011, când se situau la niveluri minime din perspectivă istorică. Noua ajustare a orientării acomodative actuale a politicii monetare este necesară, având în vedere riscurile în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor. Ritmul expansiunii masei monetare continuă să consemneze un reviriment progresiv, iar volumul lichidităţii monetare rămâne semnificativ, având potenţialul de a acomoda presiunile inflaţioniste din zona euro. Pe ansamblu, este esenţial ca evoluţiile recente ale preţurilor să nu determine presiuni inflaţioniste generalizate pe termen mediu. Decizia adoptată de Consiliul guvernatorilor va contribui la menţinerea anticipaţiilor privind inflaţia în zona euro ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Ancorarea anticipaţiilor privind inflaţia constituie o premisă a contribuţiei politicii monetare la creşterea economică în zona euro. Totodată, ratele dobânzilor pe întregul interval de scadenţe se menţin scăzute. Astfel, orientarea politicii monetare rămâne acomodativă, reprezentând un factor de susţinere a activităţii economice şi a creării de locuri de muncă. După cum s‑a anticipat, datele economice recente indică o uşoară temperare a ritmului de creştere economică în trimestrul II 2011. Deşi se menţin premisele favorabile creşterii economice în zona euro, gradul de incertitudine este încă ridicat. Consiliul guvernatorilor va continua să monitorizeze cu deosebită atenţie toate evoluţiile privind riscurile în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor.

Furnizarea de lichiditate şi modalităţile de alocare a acesteia pentru operaţiunile de refinanţare vor fi ajustate la momentul oportun, luând în considerare faptul că toate măsurile neconvenţionale adoptate în perioada caracterizată de tensiuni acute pe pieţele financiare sunt concepute a avea un caracter temporar.

Analiza economică relevă faptul că, în trimestrul I 2011, PIB real al zonei euro a consemnat o creştere trimestrială puternică de 0,8%, după avansul de 0,3% din trimestrul IV 2010. Datele statistice şi rezultatele din sondaje publicate recent indică în continuare expansiunea activităţii economice în zona euro în trimestrul II 2011, deşi într‑un ritm mai temperat. Această atenuare reflectă faptul că dinamica alertă din trimestrul I 2011 s‑a datorat parţial unor factori speciali. Premisele favorabile activităţii economice în zona euro se menţin. Exporturile zonei euro ar trebui să fie susţinute de continuarea expansiunii economiei mondiale. Totodată, luând în considerare nivelul actual al încrederii sectorului corporativ din zona euro, cererea internă a sectorului privat ar trebui să contribuie la creşterea economică. Totuşi, se anticipează că procesul de ajustare bilanţieră din unele sectoare va exercita în continuare un efect relativ inhibitor asupra activităţii economice.

Conform evaluării Consiliului guvernatorilor, riscurile la adresa acestor perspective economice se menţin, în general, echilibrate, într‑un context grevat de incertitudini pronunţate. Pe de o parte, nivelul favorabil al încrederii sectorului corporativ ar putea susţine activitatea economică internă din zona euro într‑o măsură mai semnificativă decât se anticipează în prezent, iar cererea externă mai ridicată ar putea avea, de asemenea, o contribuţie peste aşteptări la creşterea economică. Pe de altă parte, riscurile în sensul scăderii se referă la persistenţa tensiunilor pe anumite segmente ale pieţelor financiare şi la eventualele repercusiuni ale acestora asupra economiei reale a zonei euro. Riscuri în sensul scăderii provin şi din noi scumpiri ale produselor energetice, din existenţa unor presiuni protecţioniste, precum şi din posibilitatea unei corecţii dezordonate a dezechilibrelor pe plan internaţional.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, potrivit estimării preliminare a Eurostat, rata anuală a inflaţiei IAPC în zona euro s‑a situat la 2,7% în luna iunie 2011, nivel similar celui din luna mai. Ratele relativ ridicate ale inflaţiei din ultimele luni reflectă îndeosebi majorarea preţurilor produselor energetice şi ale materiilor prime. Privind în perspectivă, se anticipează că ratele inflaţiei se vor menţine net superioare nivelului de 2% în lunile următoare. Presiunile în sensul creşterii asupra inflaţiei, datorate în principal preţurilor produselor energetice şi ale materiilor prime, sunt încă vizibile şi în etapele iniţiale ale procesului de producţie. Este în continuare esenţial ca accelerarea inflaţiei IAPC să nu genereze efecte de runda a doua în cadrul procesului de stabilire a preţurilor şi salariilor şi să nu determine presiuni inflaţioniste generalizate. Anticipaţiile privind inflaţia trebuie să rămână ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul Consiliului guvernatorilor de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu.

Se menţin riscurile în sensul creşterii la adresa perspectivelor pe termen mediu privind evoluţia preţurilor, acestea referindu‑se, în special, la majorarea peste aşteptări a preţurilor produselor energetice. De asemenea, ţinând seama de necesitatea consolidării fiscale în anii următori, există riscul ca majorările impozitelor indirecte şi ale preţurilor administrate să fie mai pronunţate decât se anticipează în prezent. Riscuri în sensul creşterii ar putea fi generate şi de presiuni inflaţioniste interne mai puternice decât cele estimate, în contextul creşterii gradului de utilizare a capacităţilor de producţie în zona euro.

În ceea ce priveşte analiza monetară, ritmul anual de creştere a agregatului monetar M3 s‑a accelerat până la 2,4% în luna mai 2011, de la 2,0% în luna aprilie. Făcând abstracţie de volatilitatea recentă a expansiunii masei monetare sub influenţa unor factori speciali, dinamica M3 a continuat să se intensifice pe parcursul ultimelor luni. Ritmul anual de creştere a creditelor acordate sectorului privat a continuat să se consolideze uşor, ajungând la 2,7% în luna mai, comparativ cu 2,6% în luna precedentă. Pe ansamblu, ritmul expansiunii masei monetare a consemnat în continuare un reviriment progresiv. Totodată, volumul lichidităţii monetare acumulat în intervalul anterior celui caracterizat de tensiuni pe pieţele financiare rămâne semnificativ, având potenţialul de a acomoda presiunile inflaţioniste în zona euro.

Din perspectiva componentelor M3, dinamica anuală a M1 s‑a temperat în continuare în luna mai 2011, în timp ce ritmul de creştere a altor depozite pe termen scurt s‑a intensificat. Această evoluţie reflectă parţial majorarea treptată, în ultimele luni, a ratelor dobânzilor aferente depozitelor la termen cu scadenţă scurtă şi depozitelor de economisire pe termen scurt. Totodată, curba abruptă a randamentelor exercită un efect inhibitor asupra dinamicii M3 în ansamblu, întrucât diminuează atractivitatea activelor monetare comparativ cu instrumentele pe termen lung neincluse în acest agregat, care sunt mai bine remunerate. Totuşi, informaţiile recente sugerează că acest impact s‑ar putea estompa.

Din perspectiva contrapartidelor, dinamica anuală a creditelor acordate societăţilor nefinanciare şi populaţiei s‑a menţinut la nivelurile înregistrate în luna aprilie, de 0,9% şi, respectiv, 3,4%, confirmând tiparul evoluţiilor din lunile anterioare.

Dimensiunea totală a bilanţurilor băncilor a rămas, în linii mari, nemodificată în ultimele luni. Este important ca, în contextul dinamizării cererii, băncile să majoreze în continuare volumul de credite acordate sectorului privat. În acest sens, este esenţial ca băncile, în cazul în care este necesar, să nu distribuie profitul, să se orienteze către piaţă în scopul consolidării în continuare a bazei de capital sau să valorifice la maximum măsurile de asistenţă financiară adoptate de autorităţile guvernamentale în vederea recapitalizării. În special băncile care dispun în prezent de acces limitat la finanţare pe piaţă trebuie să adopte neîntârziat măsuri de majorare a capitalului şi de creştere a eficienţei.

În concluzie, pe baza analizelor economice şi monetare periodice, Consiliul guvernatorilor a hotărât să majoreze ratele dobânzilor reprezentative ale BCE cu 25 puncte de bază, după creşterea cu 25 puncte de bază din luna aprilie 2011, când se situau la niveluri minime din perspectivă istorică. Noua ajustare a orientării acomodative actuale a politicii monetare este necesară, având în vedere riscurile în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor. Coroborarea rezultatului analizei economice cu cel al analizei monetare indică faptul că ritmul expansiunii masei monetare continuă să consemneze un reviriment progresiv, iar volumul lichidităţii monetare rămâne semnificativ, având potenţialul de a acomoda presiunile inflaţioniste din zona euro. Pe ansamblu, este esenţial ca evoluţiile recente ale preţurilor să nu determine presiuni inflaţioniste generalizate pe termen mediu. Decizia adoptată de Consiliul guvernatorilor va contribui la menţinerea anticipaţiilor privind inflaţia în zona euro ferm ancorate la niveluri compatibile cu obiectivul de a menţine rate ale inflaţiei inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Ancorarea anticipaţiilor privind inflaţia constituie o premisă a contribuţiei politicii monetare la creşterea economică în zona euro. Totodată, ratele dobânzilor pe întregul interval de scadenţe se menţin scăzute. Astfel, orientarea politicii monetare rămâne acomodativă, reprezentând un factor de susţinere a activităţii economice şi a creării de locuri de muncă. După cum s‑a anticipat, datele economice recente indică o uşoară temperare a ritmului de creştere economică în trimestrul II 2011. Deşi se menţin premisele favorabile creşterii economice în zona euro, gradul de incertitudine este încă ridicat. Consiliul guvernatorilor va continua să monitorizeze cu deosebită atenţie toate evoluţiile privind riscurile în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor.

Referitor la politicile fiscale, contextul actual este foarte dificil şi necesită adoptarea de măsuri ferme. Ţările din zona euro trebuie, cel puţin, să îşi respecte angajamentele de consolidare fiscală stabilite pentru anul 2011 şi pentru perioada următoare, după cum prevăd procedurile de deficit excesiv aferente. O ajustare adecvată şi cu un caracter anticipativ mai pronunţat ar trebui să asigure îndeplinirea obiectivelor de consolidare fiscală structurală, în concordanţă cu recomandările Consiliului ECOFIN, şi orice evoluţii fiscale şi economice peste aşteptări ar trebui valorificate în vederea reducerii mai rapide a deficitelor. Anunţarea unor măsuri de consolidare bine detaliate pentru anul 2012 şi pentru perioada următoare este esenţială pentru a convinge publicul larg şi participanţii pe pieţele financiare cu privire la caracterul susţinut al politicilor corective şi la reînscrierea evoluţiei datoriei publice pe o traiectorie sustenabilă.

Totodată, este în continuare esenţială implementarea urgentă a unor reforme structurale cuprinzătoare în zona euro pentru a consolida competitivitatea, flexibilitatea şi potenţialul de creştere pe termen lung. Acest aspect este deosebit de relevant pentru ţările care se confruntă cu deficite fiscale şi externe ridicate sau care au înregistrat în trecut pierderi de competitivitate. Consiliul guvernatorilor consideră oportună introducerea semestrului european, inclusiv prezentarea recentă a programelor naţionale de reformă, care cuprind angajamentele asumate în cadrul Pactului euro plus. Consiliul guvernatorilor susţine, de asemenea, concluziile Consiliului European, prin care se solicită urgentarea aplicării unor reforme mai ambiţioase şi mai bine articulate în vederea stimulării competitivităţii. De asemenea, înlăturarea rigidităţilor existente pe piaţa forţei de muncă ar constitui un important factor de susţinere a procesului de ajustare. La realizarea ajustării necesare ar contribui măsuri de flexibilizare a salariilor, cum ar fi eliminarea indexării automate a acestora.

Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde trei articole. Primul analizează măsurile neconvenţionale de politică monetară ale BCE, impactul asupra transmisiei politicii monetare şi anularea treptată a acestora. Al doilea articol expune motivele care fundamentează înfiinţarea Mecanismului european de stabilitate şi caracteristicile principale ale acestuia. Al treilea articol oferă o prezentare succintă a noului cadru al UE pentru gestionarea şi soluţionarea crizelor financiare.