Editorial - 15 noiembrie 2007

În şedinţa din data de 8 noiembrie 2007, Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât, pe baza analizelor economice şi monetare periodice, ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Informaţiile care au devenit disponibile după ultima şedinţă a Consiliului guvernatorilor din data de 4 octombrie confirmă pe deplin faptul că perspectivele privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu sunt în continuare supuse unor riscuri în sensul creşterii. În acest context şi având în vedere expansiunea puternică a creditului şi a agregatelor monetare în zona euro, politica monetară a BCE este pregătită să contracareze riscurile în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor, conform mandatului încredinţat. Fundamentele economice din zona euro se menţin solide şi susţin o perspectivă favorabilă pe termen mediu privind activitatea economică. Cu toate acestea, reevaluarea continuă a riscului pe pieţele financiare a condus la persistenţa climatului de incertitudine. Aceasta justifică necesitatea examinării minuţioase a informaţiilor suplimentare, anterior formulării de noi concluzii privind politica monetară, în contextul orientării strategiei de politică monetară pe termen mediu a BCE spre menţinerea stabilităţii preţurilor. În consecinţă, Consiliul guvernatorilor va monitoriza toate evoluţiile cu deosebită atenţie. Adoptând măsuri ferme şi prompte în urma evaluării sale, Consiliul guvernatorilor va asigura evitarea materializării riscurilor la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi menţinerea unei ancorări solide a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi lung la niveluri compatibile cu stabilitatea preţurilor, obiectiv cu atât mai important pe perioade de volatilitate a pieţelor financiare şi de persistenţă a gradului sporit de incertitudine. Aceasta va favoriza apariţia unui mediu prielnic pentru o creştere economică susţinută, pieţe funcţionale şi crearea constantă de locuri de muncă. Consiliul guvernatorilor va continua să acorde o atenţie deosebită evoluţiilor de pe pieţele financiare în perioada următoare.

Datele disponibile sugerează că, în trimestrul III 2007, economia zonei euro a continuat să înregistreze ritmuri susţinute de creştere, similar primului semestru al anului 2007, evoluţie reflectată şi de datele referitoare la producţia industrială şi vânzările cu amănuntul care au fost publicate după ultima şedinţă a Consiliului guvernatorilor de la începutul lunii octombrie. Deşi volatilitatea pieţelor financiare pare să fi contribuit în ultimele luni la declinul indicatorilor de încredere a consumatorilor şi a sectorului corporativ din zona euro, aceşti indicatori se menţin, în general, peste valorile medii istorice şi continuă să semnaleze persistenţa expansiunii economice robuste. În ansamblu, fundamentele economice din zona euro se menţin solide, incluzând în special creşterea susţinută a profitului companiilor şi a rentabilităţii, expansiunea robustă a gradului de ocupare a forţei de muncă şi diminuarea şomajului la niveluri record pentru ultimii 25 de ani.

Prognozele disponibile pentru anul 2008 confirmă în continuare scenariul de bază al Consiliului guvernatorilor privind creşterea PIB real într-un ritm apropiat trendului său potenţial. Acest scenariu se bazează pe aşteptările potrivit cărora activitatea economică pe plan internaţional va rămâne robustă, în condiţiile în care decelerarea de ritm înregistrată de economia Statelor Unite va fi parţial compensată de menţinerea dinamicii puternice pe pieţele emergente. Se estimează că cererea externă puternică va continua să susţină exportul şi investiţiile din zona euro. De asemenea, se preconizează că majorarea consumului în zona euro va contribui la progresul economic, în concordanţă cu evoluţiile la nivelul venitului real disponibil, pe fondul menţinerii condiţiilor favorabile ca urmare a creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă. Cu toate acestea, având în vedere impactul pe care volatilitatea prelungită de pe pieţele financiare şi reevaluarea riscurilor l-ar putea avea asupra economiei reale, această perspectivă economică în general favorabilă rămâne în continuare supusă unui grad ridicat de incertitudine.

În ansamblu, se apreciază că riscurile aferente perspectivei privind expansiunea economică sunt în scădere. Aceste riscuri în sensul diminuării se referă în principal la un posibil impact mai amplu al reevaluării permanente a riscului pe pieţele financiare asupra încrederii şi asupra condiţiilor de finanţare, la noi majorări ale preţurilor petrolului şi materiilor prime, precum şi la preocupările legate de presiunile protecţioniste şi eventuale corecţii abrupte determinate de dezechilibre la nivel mondial.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, estimarea preliminară a Eurostat indică faptul că în luna octombrie 2007 rata anuală a inflaţiei măsurată prin IAPC s-a majorat semnificativ până la 2,6%, faţă de nivelul de 2,1% înregistrat în luna septembrie. Această creştere substanţială constituie un real motiv de îngrijorare şi este extrem de important ca aceasta să nu afecteze aşteptările inflaţioniste pe termen mediu şi lung. În acest sens, după cum s-a menţionat şi cu alte ocazii de către Consiliul guvernatorilor, efectele nefavorabile ale evoluţiilor preţurilor energiei exercită în prezent un impact puternic, în sens ascendent, asupra ratelor anuale ale inflaţiei IAPC, îndeosebi ca urmare a scăderii accentuate a preţurilor energiei în urmă cu un an. De asemenea, aceste efecte au fost amplificate de recentele majorări substanţiale ale preţurilor petrolului, ale celorlalte mărfuri şi, cu precădere, ale preţurilor alimentelor. Consiliul guvernatorilor estimează că, în general, rata inflaţiei IAPC se va menţine sensibil peste nivelul de 2% în lunile următoare, înainte de a consemna o nouă tendinţă de moderare în cursul anului 2008.

Pe termen mediu, se confirmă că perspectiva referitoare la evoluţia preţurilor este supusă unor riscuri în sensul creşterii. Acestea includ posibilitatea menţinerii unor preţuri ridicate ale petrolului şi produselor agricole, a ritmului alert de creştere economică înregistrat în ultimele luni, precum şi posibilitatea unor majorări neanticipate ale preţurilor administrate şi ale impozitelor indirecte. Mai mult, având în vedere existenţa constrângerilor legate de capacităţile de producţie, ritmul favorabil de creştere a PIB real înregistrat pe parcursul ultimelor trimestre şi semnalele pozitive de pe pieţele forţei de muncă, majorările salariale pot depăşi aşteptările actuale. De asemenea, poziţia firmelor în procesul de stabilire a preţurilor pe segmentele de piaţă cu concurenţă scăzută s-ar putea consolida, iar aceste evoluţii ar putea genera riscuri în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor. Prin urmare, este imperios necesar ca toţi partenerii sociali să manifeste un comportament responsabil şi să se evite efectele secundare. În plus, indexarea explicită sau de facto a salariilor nominale în raport cu preţurile ar trebui redusă şi în cele din urmă eliminată.

Analiza monetară confirmă prevalenţa riscurilor în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi lung. Date fiind nivelurile de peste 11% ale ratelor anuale de creştere a agregatului monetar M3 şi a creditelor IFM acordate sectorului privat în luna septembrie, este posibil ca ritmul alert al expansiunii monetare şi a creditului înregistrat în ultimele luni să fi fost influenţat de o serie de factori temporari sau specifici, cum ar fi aplatizarea curbei randamentelor şi volatilitatea înregistrată recent pe pieţele financiare. Chiar şi sub acţiunea acestor factori specifici, ritmul expansiunii monetare şi a creditului se menţine totuşi ridicat. În consecinţă, evoluţiile monetare necesită în continuare o monitorizare foarte atentă în vederea identificării tendinţelor şi pentru o mai bună interpretare a dinamicii pe termen scurt. Aceasta va oferi o imagine mai cuprinzătoare asupra reacţiei sectorului privat la volatilitatea sporită a pieţelor financiare.

Analiza detaliată a tendinţelor la nivelul expansiunii creditului şi a agregatelor monetare este deosebit de importantă pe fondul evoluţiilor recente de pe pieţele financiare, deoarece volatilitatea financiară poate influenţa comportamentul pe termen scurt al deţinătorilor de monedă şi implicit poate afecta evoluţiile monetare. Aşadar, datele monetare şi cele privind creditul pot oferi indicii relevante cu privire la modalitatea în care au reacţionat instituţiile financiare, populaţia şi companiile la volatilitatea consemnată pe pieţele financiare şi la gradul sporit de incertitudine. Episoadele anterioare marcate de incertitudinea sporită pe pieţele financiare au fost asociate, pe bună dreptate, cu realocări semnificative de portofoliu în favoarea activelor monetare lichide şi sigure. Totuşi, pentru moment, nu există dovezi suficiente cu privire la influenţa exercitată de astfel de realocări asupra dinamicii agregatului monetar în sens larg şi asupra agregatelor de credit, după apariţia volatilităţii pe pieţele financiare la începutul lunii august, deşi anumite poziţii bilanţiere (de exemplu, deţinerile de unităţi/acţiuni ale fondurilor de piaţă monetară) par să fi fost puternic afectate.

Ritmul de creştere a creditelor bancare acordate populaţiei şi societăţilor nefinanciare s-a menţinut alert în ultimele luni, ceea ce sugerează că oferta de creditare nu a fost afectată. Cu toate acestea, nu se poate exclude faptul că volumul ridicat al creditelor bancare reflectă parţial reintermedierea unor finanţări în bilanţurile băncilor, în contextul lipsei de lichiditate de pe anumite segmente ale pieţelor de titluri garantate cu active. Sunt necesare în continuare date şi analize pentru a examina mai amănunţit impactul exercitat de volatilitatea pieţelor financiare asupra bilanţurilor băncilor, a condiţiilor de finanţare, precum şi asupra expansiunii agregatelor monetare şi a creditului.

În concluzie, coroborarea informaţiilor identificate în cadrul analizei economice cu rezultatul analizei monetare a confirmat pe deplin existenţa riscurilor în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu, date fiind expansiunea puternică a creditului şi a agregatelor monetare din zona euro, precum şi fundamentele economice solide din zona euro. În acelaşi timp, în contextul persistenţei gradului de incertitudine, sunt necesare informaţii suplimentare anterior formulării de noi concluzii privind politica monetară. Aşadar, Consiliul guvernatorilor va monitoriza toate evoluţiile cu deosebită atenţie. Politica monetară a BCE este pregătită să contracareze riscurile în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor, conform mandatului încredinţat. Adoptând măsuri ferme şi prompte în urma evaluării sale, Consiliul guvernatorilor va asigura evitarea materializării riscurilor la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi menţinerea unei ancorări solide a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi lung la niveluri compatibile cu stabilitatea preţurilor, obiectiv cu atât mai important în contextul actual. Consiliul guvernatorilor va continua să acorde o atenţie deosebită evoluţiilor de pe pieţele financiare în perioada următoare.

Referitor la politica fiscală, Consiliul guvernatorilor consideră oportun acordul realizat în cadrul Consiliului ECOFIN în vederea consolidării componentei preventive a Pactului de creştere şi stabilitate. De asemenea, Consiliul guvernatorilor apreciază în mod deosebit confirmarea recentă a Consiliului ECOFIN în ceea ce priveşte întărirea angajamentului de aplicare integrală a prevederilor documentului menţionat. În mod deosebit, dispoziţiile cu privire la componenta preventivă, inclusiv obiectivul privind ajustarea structurală de cel puţin 0,5% din PIB pe an, trebuie respectate de toate ţările care se confruntă cu dezechilibre fiscale. În acest sens, în cazul unor ţări, programele bugetare pentru anul 2008 indică orientarea prociclică a politicii fiscale şi relaxarea nejustificată a eforturilor de consolidare fiscală. Aceasta generează temeri, în măsura în care deficienţele la nivelul consolidării fiscale compromit în special acordul Eurogroup privind înregistrarea unor poziţii bugetare solide până cel târziu în anul 2010.

Cu privire la reforma structurală, Consiliul guvernatorilor subliniază că efectul principal al reformelor structurale bine concepute îl reprezintă îmbunătăţirea sustenabilă a gradului de ocupare a forţei de muncă şi situaţia veniturilor salariaţilor şi ale gospodăriilor populaţiei. Reformele care încurajează stimulentele pentru ca firmele şi persoanele fizice să investească în capital uman au tendinţa de a impulsiona cererea de forţă de muncă şi productivitatea. De asemenea, reducerea costurilor nesalariale cu forţa de muncă va conduce la creşterea gradului de ocupare a acesteia, precum şi a veniturilor nete ale salariaţilor. În plus, reglementările referitoare la piaţa forţei de muncă nu ar trebui să descurajeze firmele să ofere locuri de muncă şi nici forţa de muncă să le accepte. Este încurajator faptul că reformele anterioare de pe piaţa forţei de muncă au contribuit la crearea de locuri de muncă şi la reducerea şomajului. Autorităţile guvernamentale trebuie să continue demersurile iniţiate în această direcţie şi să nu revină asupra reformelor anterioare tocmai în momentul în care acestea încep să dea roade. Totodată, Consiliul guvernatorilor reiterează susţinerea deplină pentru toate măsurile de stimulare a flexibilităţii pieţelor şi de încurajare a concurenţei, vizând de asemenea măsurile referitoare la pieţele agricole. În contextul creşterii substanţiale a preţurilor materiilor prime alimentare pe pieţele internaţionale, continuarea procesului de liberalizare şi a programelor de reformă pe pieţele agricole din UE ar putea contribui la sporirea eficienţei, iar costurile reduse ar fi în avantajul consumatorilor europeni.

Această ediţie a Buletinului lunar cuprinde două articole. Primul articol analizează consolidarea în continuare a burselor de valori europene şi eventualele implicaţii ale acesteia asupra politicii monetare. Al doilea articol prezintă principalele caracteristici şi concepte ale datelor statistice privind conturile trimestriale integrate ale zonei euro, fiind evidenţiată în mod deosebit posibila utilizare a acestora de către BCE.