Discurs în cadrul Conferinței anuale BNR-ASE - Navigând printre crize suprapuse

Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR


Domnule Guvernator Isărescu,
Domnule Guvernator Armașu,
Domnule Rector Istudor,
Domnule Rector Stratan,
Dragi colegi,
Doamnelor și domnilor,

Suntem deja la a doua ediție a conferinței Băncii Naționale a României – Academia de Studii Economice, organizate în baza protocolului încheiat la 1 decembrie 2021 între cele două instituții.

Tema abordată în cadrul acestei conferințe, Navigând printre crize suprapuse, reflectă preocupările existente în rândul decidenților de politici, precum și în cadrul cercurilor academice, cu privire la noul context economic, social și de securitate. Parafrazându-l pe actualul președinte al Rezervei Federale, Jerome Powell, cu privire la multitudinea de șocuri la care au fost expuse economiile lumii în ultimii ani, în prezent se conturează o nouă normalitate macroeconomică. Astăzi inflația este un fenomen global, indiferent că vorbim de economii avansate, emergente, în curs de dezvoltare sau sărace. Era dobânzilor ridicate, după aproape o decadă de dobânzi reduse, aduce în discuție modul în care incluziunea financiară și inegalitatea vor fi afectate. În plus, decidenții au de gestionat crize suprapuse în plan energetic și geostrategic, care generează reverberații și către sistemele financiare. În noua arhitectură de securitate la nivel european, cu implicații majore pentru Europa Centrală și de Est, consolidarea relației dintre România și Moldova reprezintă o prioritate pentru flancul estic al Uniunii Europene și al NATO.

De altfel, prima sesiune a conferinței noastre de azi a fost dedicată întăririi legăturilor dintre România și Moldova.

Noul cadru economic aferent țării noastre este oportun să aibă în vedere adoptarea unui mix adecvat de măsuri care să vizeze: consolidarea securității alimentare în contextul unui deficit de cont curent ridicat la aceste produse, asigurarea independenței energetice pe fondul conflictului armat în derulare la granița de est a țării, precum și dezvoltarea mai amplă a sectoarelor economice generatoare de valoare adăugată ridicată. În contextul deteriorării echilibrelor macroeconomice și a persistenței deficitelor gemene, având în vedere evoluțiile ciclurilor economice și financiare, este necesar ca stimulentele să fie alocate într-o manieră mai echilibrată între companiile cu capital străin și cele cu capital autohton. În acest sens, în cadrul Recomandării Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială privind creșterea sustenabilă a intermedierii financiare a fost propusă elaborarea unei metodologii transparente pentru identificarea firmelor autohtone competitive, cu potențial de creștere, care activează în domeniile critice pentru statul român, societăți comerciale care să fie sprijinite și promovate în mod prioritar de către autorități.

În cadrul discuției cu privire la riscuri se impune să aducem în atenție și situația fiscală din țara noastră. Stimulentele economice oferite în timpul pandemiei, precum și costurile bugetare determinate de războiul din Ucraina, referindu-ne aici atât la schemele de ajutor ca urmare a creșterii prețurilor la energie, cât și majorarea bugetului pentru apărare, pun presiune asupra deficitului bugetar. În plus, finanțarea deficitului se realizează la un cost mai ridicat, ca urmare a noilor condiții financiare și monetare. De altfel, conform ultimelor evaluări ale BNR, tensionarea echilibrelor macroeconomice în contextul deficitelor gemene reprezintă un risc sistemic major.

Educația financiară este un alt subiect important legat de gestionarea crizelor suprapuse și care azi a făcut obiectul dezbaterilor în cadrul unei sesiuni speciale.

Pe lângă educația financiară a populației, foarte importantă este îmbunătățirea educației financiare a antreprenorilor, având în vedere gradul cronic de subcapitalizare a economiei și modul în care se finanțează cele mai multe afaceri în România. Nu în ultimul rând, este necesară și creșterea gradului de pregătire profesională a bancherilor. Din această perspectivă, programul de masterat BANCAS realizat în parteneriat între BNR și ASE are ca principal obiectiv să formeze specialiști în domeniul financiar, cu accent asupra domeniilor cheie de banking ale unei bănci centrale: supraveghere micro și macroprudențială, reglementare bancară, stabilitate financiară, rezoluție bancară, operațiuni de piață etc.

Se aduce tot mai des în discuție subiectul convergenței economiilor din est în circumstanțele unei schimbări radicale a condițiilor financiar-monetare. Astfel mulți economiști se întreabă dacă vor mai putea economiile din est să susțină ratele mari de creștere economică înregistrate în ultimii ani. Stabilitatea și reziliența sectorului bancar românesc reprezintă o parte a soluției astăzi, având capacitatea de a absorbi efectele unor șocuri neanticipate fără a perturba activitatea de finanțare a sectorului real al economiei. Așadar, situația bună în care se află astăzi sectorul bancar autohton reprezintă o premisă pentru o dezvoltare economică sustenabilă.

Închei prin a remarca faptul că la întrebările ridicate în cadrul conferinței este nevoie de răspunsuri elaborate și riguros fundamentate. De aceea, se impune o implicare mai amplă a mediului academic, care să își orienteze resursele către abordarea unor subiecte de actualitate pentru dezvoltarea sistemului financiar și a economiei din România. În cei șase ani de activitate, Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială a abordat o serie de teme importante, precum securitatea alimentară, siguranța energetică în contextul schimbărilor climatice, precum și creșterea sustenabilă a intermedierii financiare. Însă pe agendă rămân și alte subiecte pe care este nevoie să le aprofundăm, și aici mă refer de exemplu la avuția națională a României, implicațiile inegalității veniturilor, ariile de competitivitate ale țării noastre sau adoptarea euro. În plus, așa cum menționa în cuvântul de deschidere domnul Guvernator Mugur Isărescu, domeniul financiar cunoaște evoluții foarte rapide pe plan internațional și este important ca tematica cercetării științifice românești să țină pasul cu aceste dinamici.

Vă urez mult succes în activitate și vă încurajez să continuați proiectele bune la care ați contribuit.

București, 25.04.2023