Discurs în cadrul conferinței Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR): “Drumul României spre Excelenţă prin aderarea la Elita OECD”

Csaba Bálint, CFA - Membru CA al BNR


Stimați invitați,

Bine ați venit la BNR, Centrul de perfecţionare profesională şi activităţi sociale!

Sunt onorat să mă adresez dumneavoastră în deschiderea conferinței anuale a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), ce își propune să dezbată un subiect de importanță strategică pentru țara noastră, respectiv aderarea României la OECD.

În ultimele decenii, România a făcut progrese majore în cadrul procesului de integrare europeană. Aderarea la Uniunea Europeană în 2007 a fost un moment crucial, care a impulsionat reformele economice și a deschis calea către modernizarea economiei.

În anul 2000, PIB-ul pe cap de locuitor al României (la paritatea puterii de cumpărare) era de aproximativ 25% din media UE, iar în prezent acest indicator depășește 75%. România a recuperat anual, în medie, două puncte procentuale din acest decalaj. în procesul de convergență, un rol important l-a jucat creșterea dinamică a productivității muncii - cea mai rapidă creștere din regiunea CEE fiind observată în România. Tendința pozitivă a fost susținută în mare măsură de restructurarea economică: în anul 2000, aproape 45% din populația ocupată era implicată în agricultură, urmată de industrie (22%) și servicii de piață (21%). în prezent, ponderea s-a deplasat semnificativ către serviciile de piață cu o valoare adăugată mult mai ridicată. în cadrul sectorului de servicii, anumite categorii, precum IT&C, au demonstrat o creștere excepțional de rapidă. Dacă analizăm ponderea valorii adăugate a segmentului IT&C în economiile naționale, România se află în top 5 al țărilor UE.

Creșterea productivității a fost semnificativ susținută de acumularea investițiilor străine directe (ISD). Deși stocul de ISD din România nu este considerat ridicat în comparație regională, în ultimii 10-15 ani a avut loc o convergență dinamică. Este important de menționat că, odată cu investițiile, au venit și transferuri de tehnologie și know-how indispensabil (ceea ce este important, deoarece nivelul cheltuielilor interne pentru cercetare și dezvoltare este scăzut). în general, rata investițiilor în România poate fi considerată una dintre cele mai ridicate, aproape 26% din PIB în ultimii 20 de ani, cu 5 puncte procentuale peste media UE, ceea ce a reprezentat un sprijin suplimentar. Acumularea de stoc de capital (capital deepening) este o necesitate și, de obicei, dă rezultate bune în țările mai puțin dezvoltate.

Se poate rezuma astfel: integrarea europeană - incluzând atât aderarea la NATO, cât și la UE - a deschis o oportunitate istorică pentru România. Pentru a sprijini procesul de integrare, s-au implementat reforme substanțiale, iar economia a fost deschisă, transformând România într-o destinație și un partener atractiv pe plan internațional. Odată cu integrarea, au sosit fonduri europene de amploare istorică pentru accelerarea convergenței. în mod obișnuit, în România se fac progrese mari atunci când se formulează obiective importante la nivel socio-politic și există sprijin tehnic extern și, eventual, puțină presiune/un mic impuls pentru implementarea reformelor.

Printre factorii specifici României, merită subliniat faptul că, pe lângă capitala țării, există numeroase centre economice regionale - cum ar fi Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași sau Constanța, ce joacă un rol important în dezvoltare. Cei mai importanți șapte poli economici din România contribuie la mai mult de 50% din PIB-ul național. Există totuși numeroase dificultăți structurale care vor necesita eforturi considerabile pentru a fi abordate. Toate județele din România au făcut progrese semnificative în ultimele aproape două decenii și jumătate în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, dar disparitățile regionale au crescut.

Până acum, am beneficiat de un raport datorie publică/PIB relativ scăzut, oferind spațiu de manevră pentru a sprijini creșterea economică, însă majorarea datoriei a creat și vulnerabilități. Pe măsură ce România a recuperat rapid decalajele, au apărut dezechilibre semnificative, în frunte cu adâncirea deficitelor gemene: atât deficitul bugetar, cât și cel de cont curent sunt de mulți ani la niveluri foarte ridicate.

În ceea ce privește viitorul mai apropiat, un aspect esențial al convergenței economice îl constituie absorbția eficientă a fondurilor europene. Aceste fonduri au un rol crucial în finanțarea investițiilor și în sprijinirea creșterii economice, iar un alt obiectiv major este realizarea corecției bugetare.

Pe un orizont de timp ceva mai îndelungat, convergența implică disciplină, descoperirea surselor proprii de creștere și o schimbare calitativă a structurii economice având în vedere că fondurile europene nu vor fi disponibile pentru totdeauna sau, cel puțin, nu în aceeași măsură.

În procesul de aderare la OECD, România trebuie să îndeplinească standardele ridicate ale acestei organizații, care promovează politici economice eficiente și bune practici în guvernanță. Aderarea la OECD ar putea aduce numeroase beneficii, inclusiv accesul la expertiza și resursele acestei organizații, dar și o mai mare credibilitate pe plan internațional. OECD oferă un cadru pentru cooperarea internațională în domenii precum educația, sănătatea, mediul și inovarea, aspecte esențiale pentru dezvoltarea sustenabilă.

România a demonstrat că poate performa excelent atunci când are un obiectiv clar. Aderarea la OECD reprezintă un nou obiectiv major al politicii externe românești care ar putea impulsiona reformele și modernizarea. Ulterior, aderarea la zona euro ar putea fi un alt pas important în procesul de convergență economică completă.

În contextul global actual, caracterizat de incertitudine și schimbări structurale majore, România trebuie să fie pregătită să răspundă provocărilor. Printre acești factori structurali se numără îmbătrânirea populației, tranziția către o economie verde, digitalizarea, tensiunile geopolitice și fragmentarea globală, precum și impactul inteligenței artificiale, cu toate aspectele sale pozitive și riscurile asociate.

Doresc să închei cu un îndemn pentru Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), organizație ce are un rol esențial în promovarea educației financiare. într-o perioadă în care tehnologia poate facilita manipularea informației și apariția fenomenelor de fake news și deepfakes, AAFBR trebuie să promoveze în continuare eficient profesionalismul prin opinii și analize de calitate care reflectă realitatea economică. Aceasta contribuie, în cele din urmă, la o educație financiară mai bună și la dezvoltarea unui sistem financiar robust și transparent.

Vă mulțumesc pentru invitația de a deschide această conferință și sunt încrezător că dezbaterile de astăzi vor aduce idei valoroase. Vă urez succes și aștept cu nerăbdare să aud perspectivele dumneavoastră.