- David Barwick, 18 noiembrie 2007 

CAPE TOWN (MNI) - Guvernatorul BNR a declarat sâmbătă pentru agenţia de presă Market News International că banca centrală a României îşi rezervă în continuare dreptul de a interveni pe piaţa valutară, fără un anunţ prealabil, dar doreşte să recurgă la această măsură cât mai rar posibil, fiind "mai mulţumită" de valoarea actuală a leului decât în urmă cu câteva luni.

Într-o declaraţie premergătoare întâlnirii guvernatorilor de bănci centrale, care se desfăşoară la Cape Town sub auspiciile Băncii Reglementelor Internaţionale, Mugur Isărescu a precizat că actuala tendinţă de majorare a preţurilor de consum din România se va încheia până în primăvara anului 2008 şi că inflaţia este mai mult sau mai puţin "sub control".

Referitor la poziţia actuală a băncii centrale privind intervenţiile pe piaţa valutară, domnia sa a declarat următoarele: "Încercăm să intervenim cât mai puţin şi cât mai rar cu putinţă, dar suntem pregătiţi pentru orice intervenţie, fără un anunţ clar şi fără comentarii în acest sens".

Guvernatorul a adăugat că, într-o zi, BNR ar putea să opteze pentru explicarea intervenţiilor sale pe piaţa valutară, după modelul recent al băncii centrale din Noua Zeelandă. Pentru moment, însă, Isărescu a evidenţiat faptul că banca îşi menţine poziţia de a interveni după cum consideră de cuviinţă: "Am păstrat libertatea totală în acest domeniu".

Cu toate acestea, guvernatorul a precizat: "Sunt mai mulţumit de nivelul actual [al leului] decât de cel total nesustenabil consemnat în această vară".

Guvernatorul a mai adăugat: "În cazul în care cursul de schimb va contribui, alături de aplicarea unor politici înţelepte şi adecvate, la limitarea deficitului de cont curent, la stimularea exporturilor, evoluţia acestuia va fi mai strâns legată de cea a condiţiilor fundamentale ale economiei".

Guvernatorul a apreciat că BNR menţine regimul de flotare controlată a monedei naţionale, deşi există "unele dezbateri" pe această temă în cadrul CA. În cazul unei economii deschise, de mici dimensiuni, precum cea a României, fluctuaţiile cursului de schimb ar putea "genera probleme serioase" atât în planul creşterii economice, cât şi al inflaţiei.

În acest sens, guvernatorul a arătat că, deşi leul a revenit în prezent la nivelul înregistrat la începutul anului, după consemnarea în această vară a mai multor niveluri record faţă de euro, efectul inflaţionist al deprecierii acestuia a depăşit contribuţia dezinflaţionistă a aprecierii sale anterioare, ca urmare a impactului asupra percepţiei publicului.

Conform declaraţiilor guvernatorului Isărescu, cea mai recentă rată anuală a inflaţiei - care a înregistrat în octombrie un nivel de 6,8 la sută, depăşind cu două puncte procentuale nivelul anticipat de banca centrală cu numai o lună înainte - reflectă efectele multiple ale secetei grave care a afectat România în această vară, majorarea preţurilor materiilor prime pe pieţele internaţionale, diminuarea de ansamblu a influenţei dezinflaţioniste a importurilor şi deprecierea leului, ca urmare a turbulenţelor înregistrate pe pieţele externe.

Există "probabilitatea ridicată" ca indicele preţurilor de consum să se menţină peste nivelul de 5 la sută şi în luna decembrie, deşi este probabil să nu depăşească 6 la sută, poziţionându-se astfel în zona de mijloc a plajei de valori ale ratelor inflaţiei consemnate la nivelul noilor state membre UE.

Isărescu a afirmat că "situaţia se află sub control şi ne aşteptăm ca această creştere să se încheie până în primăvara anului 2008, iar curba evoluţiei IPC să reintre în intervalul anunţat".

La întrebarea privind existenţa unei tendinţe de înăsprire a politicii monetare, răspunsul guvernatorului a evidenţiat mai ales necesitatea de "consolidare a altor componente ale mixului de politici economice," dar a afirmat că BNR va lua toate măsurile necesare pentru asigurarea stabilităţii preţurilor, iar "politica monetară este cu certitudine orientată către inversarea traiectoriei ascendente a inflaţiei".

"Ne-am putea întreba de ce autoritatea monetară a ales să iasă mai mult la rampă," a adăugat guvernatorul. Unul dintre motive îl constituie necesitatea de a contracara inerţia legată de evoluţiile social-politice, pregătind opinia publică în vederea modificărilor structurale necesare; un alt motiv se referă la rigidităţile care grevează asupra oricărui demers de negociere a unui mix adecvat de politici.

"Mixul optim presupune coroborarea unor politici de venituri şi fiscale ferme cu o politică monetară restrictivă, dar nu extrem de restrictivă, pentru a nu genera din nou o apreciere nesustenabilă a monedei naţionale".

Guvernatorul a mai adăugat că "ţinând seama de migraţia forţei de muncă, apreciem că acest mix optim este greu de atins," deoarece presiunile în sensul majorării câştigurilor salariale se vor menţine "pentru o perioadă" la un nivel ridicat.

Totuşi, "menţinerea inflaţiei la un nivel scăzut este condiţionată de o serie de factori," a atenţionat guvernatorul. " Este imposibil să coexiste pe termen îndelungat o rată a inflaţiei cu o singură cifră cu o situaţie în care creşterile salariale înregistrează niveluri situate pe palierul de două cifre ".

Deşi România va evita orice impact direct exercitat de criza de pe piaţa creditelor ipotecare non-standard din SUA, se constată deja apariţia efectelor indirecte, potrivit declaraţiilor guvernatorului BNR. Pe lângă dificultatea sporită de a asigura finanţarea deficitului ridicat de cont curent, ar mai putea fi afectate încrederea şi percepţia participanţilor pe piaţă cu privire la condiţiile fundamentale ale economiei româneşti.

Guvernatorul a adăugat: "Mă aştept ca impactul indirect să fie relativ puternic şi, din acest motiv, este necesar ca BNR să adopte o atitudine prudentă? şi ca mixul de politici economice în România să fie mai bine gândit".

"În perioada următoare, ritmul de creştere economică ar putea înregistra o decelerare de 1-2 puncte procentuale," a menţionat Isărescu, "dar această temperare prezintă avantajul de a contribui la evitarea supraîncălzirii economiei".

În încheiere, Isărescu a afirmat că nu se aşteaptă la încetinirea semnificativă a ritmului expansiunii economice în România, având în vedere prezenţa tuturor elementelor necesare, inclusiv a investiţiilor în toate sectoarele economice.

Abordarea în ceea ce priveşte adoptarea euro rămâne nemodificată, astfel încât se speră ca moneda unică să fie introdusă în România la orizontul anilor 2012-2014, a mai menţionat guvernatorul BNR.