Parteneriatul Universitate – Mediul de afaceri: O privire spre viitor

Prof. Univ. Dr. Nicolae Dănilă


 

Vă rog să primiţi salutul meu cu ocazia Conferinţei AFCO 2013 “Absolvenţii în faţa Companiilor” organizată de Universitatea Transilvania din Braşov, împreună cu urările de succes în carieră şi în afaceri.

Încep cu o afirmaţie ce conţine un adevăr demn de luat în considerare: A face previziuni asupra viitorului este riscant , dar, adaug eu, companiile şi oamenii de afaceri care nu privesc spre viitor vor rămâne în urma lumii de astăzi, care este competitivă şi globalizată. (slide 2)

O schimbare în gândire şi mentalitate este binevenită în lumea afacerilor şi nu numai.

Durata crizei actuale , ca şi consecinţele ei sunt nesigure; este adevărat că suntem expuşi la o piaţă volatilă şi riscantă , dar în acelaşi timp putem afirma că actuala criză ne-a adus multe oportunităţi şi provocări. Oamenii de afaceri sunt chemaţi să se repoziţioneze fundamental pentru a supravieţui şi a se reînscrie pe un trend crescător.

Una din cele mai importante soluţii , desigur şi o oportunitate a crizei, este INOVAŢIA şi legat de aceasta finanţarea cercetării şi dezvoltării (R&D). Când vorbim de costuri şi reducerea acestora este necesar să avem grijă ca măsurile în această direcţie să nu aibă efecte negative asupra producţiei, a calităţii produselor şi serviciilor.

Criza readuce în discuţie tema legată de rolul corporaţiilor , al firmelor în societate.

Consider că datorită complexităţii actualei crize mediul de afaceri trebuie să intre în legatură , să cunoască poziţia şi aşteptările unui tot mai larg grup al stakeholderilor , în afara acţionarilor. În acest context amintesc problematica mediului, precum şi responsabilitatea socială a firmelor , calitatea lor de cetăţean corporativ. Sunt convins că noi cei de faţă avem dorinţa să răspundem mai rapid şi mai eficient la schimbare , că înţelegem mai bine care sunt motoarele ce determină costurile, dar şi valoarea adaugată ; cu toţii tindem să fim cât mai apropiaţi stakeholderilor, în fruntea acestora situându-se capitalul uman cu unul din vârfurile sale de lance SEGMENTUL TALENT , din care fac parte şi noii angajaţi precum şi viitorii absolvenţi ce vor fi încadraţi în afacerile noastre.

Cu toţii căutăm soluţii la provocările şi constrângerile climatului economic de astăzi cum ar fi cerinţele legate de obţinerea de profit, de menţinerea şi atragerea unei forţe de muncă calificată , ca şi abilitatea limitată de a obţine finanţare şi de a investi. Găsirea unor soluţii la aceste provocări sunt cruciale pentru supravieţuirea şi continuarea afacerilor.

Complexitatea problemelor legte de capitalul uman calificat şi atragerea tinerelor talente cer o implicare decisivă a conducerii executive a firmelor. Aici trebuie să includem şi sistemul educaţional care doreşte şi de cele mai multe ori reuşeşte să fie suficient de flexibil pentru a veni în cel mai înalt grad la nivelul aşteptărilor mediului de afaceri.

Realizarea continuităţii afacerii şi plasarea ei pe un trend ascendent chiar şi în perioada crizei şi mai ales după, cer acţiune şi soluţii care sunt mai ales de natura organizaţională şi care ţin de cultura organizaţiei. Fac referire la capitalul uman şi a managementului , a liderilor din organizaţie , precum şi la viziunea organizaţiei şi valorile promovate de firmă. Indiferent de mărimea afacerii la un moment dat , implementarea efectivă şi eficientă a cerinţelor legate de aceste domenii va aduce schimbarea şi chiar transformarea mult dorită. Afacerea trebuie să dispună de forţa de muncă adecvată pentru a produce schimbarea şi a face faţă competiţiei tot mai complexe ; firmele au nevoie de programe pe termen mediu şi lung în privinţa capitalului uman, a dezvoltării carierei, programe care să angajeze, să motiveze , să inspire şi să reunească , să reţină forţa de muncă valoroasă (slide 3). Multe firme din ţară şi din străinătate se plâng de dificultatea de a atrage şi mai ales de a menţine forţa de muncă calificată. Cunoscând destul de bine mediul de aici consider că Braşovul , mediul de afaceri local are o sursă valoroasă prin PARTENERIATUL CU UNIVERSITATEA TRANSILVANIA . De aceea este de datoria noastră să facem ca această sursă să se dezvolte, să se întărească , să devină tot mai efectivă. Să fim conştienţi că această direcţie prioritară de investiţii poate aduce un retur imediat şi sustenabil de valoare adaugată şi avantaj competitiv.

Rolul educaţiei este major. Întâlnirea de astăzi cu mediul de afaceri are în vedere cerinţele actuale legate de inovaţie, de progres, de schimbare a culturii afacerilor, ca şi întărirea spiritului antreprenorial.

Când vorbim de educaţie universitară constatăm că stăm bine cu programele orientate spre cerinţele mediului de afaceri , ne putem lăuda cu seminarii, conferinţe şi sesiuni ştiinţifice, dar constatăm că mai avem mult de făcut în direcţia dezvoltării spiritului antreprenorial în rândul tinerilor (slide 4). Este un subiect de meditaţie şi de găsirea de soluţii în cadrul parteneriatului Universitate- Mediul de afaceri. Spiritul antreprenorial este strâns legat de educaţie, dar şi de programele serioase de training si internship. O statistică din 2012 relevă faptul că în SUA peste 95 % din proprietarii de afaceri mici şi mijlocii au bacalaureat ori studii superiore, SUA având o politică constantă de realizare a unui climat antreprenorial prietenos. În România numai în jur de 54 % din antreprenori sunt cel puţin absolvenţi cu bacalaureat. Este o diferenţă importantă care însă ascunde un potenţial uriaş de creştere economică ce trebuie rezolvat prin implicarea statului , a mediului educaţional şi nu în ultimul rând a mediului de afaceri.

Educaţia antreprenorială şi trainingul trebuie să fie asociate cu parcurgerea unei game complexe de discipline de studiu , ca şi implementarea unei gândiri comerciale, de iniţiative si inovaţie, cu un bun management al riscurilor.

Dezvoltarea unei surse continui de performeri de înaltă calitate managerială şi antreprenorială a devenit o ARTĂ SUBTILĂ de cultivare a valorilor, mai mult decât ştiinţa econometriei sau ştiinţa utilizării celor mai bune practici (slide 5).

Procesul acesta complex, obiectiv necesar în lumea competitivă de astăzi este reprezentat 20% de tehnici ( instrumente, metode) şi 80% de acţiune , de mentalitate modernă , avansată. Priorităţile din agenda noastră să includă calităţile manageriale şi de producţie, concomitent cu transferul de cunoştinţe , de know-how. Spre acest deziderat trebuie să se îndrepte mediul universitar în parteneriat cu mediul de afaceri şi sunt convins că Universitatea Transilvania este angajată efectiv pe drumul cel bun. Parteneriatul acesta trebuie să aducă stabilitate şi progres în mediul de afaceri , acesta din urmă beneficiind de ingredientele unor soluţii care să aducă schimbarea.

Rezumând aceste direcţii , consider că putem aduce progres şi sustenabilitate în mediul de afaceri dacă producem câteva modificări în acţiunea noastră şi anume:

  • Concentrare pe Soluţii în loc de concentrare pe produs;
  • Concentrare pe acces în loc de concentrare pe alegerea pieţelor;
  • Concentrarea pe valoare adaugată în loc de preţ;
  • Concentrarea pe educaţie şi educare în loc de reclamă şi promovare (slide 6).
  • O comunitate locală bine educată vine în sprijinul mediului de afaceri, îl ghidează, îi crează provocări şi îi sugerează soluţii; o astfel de comunitate ne impune să creştem competitivitatea afacerii noastre şi ne sprijină astfel către întărirea brandului fiecărei afaceri pe piaţa locală şi mai apoi pe piaţa regională şi europeană. Preocuparea şi implicarea mediului de afaceri în direcţia creşterii nivelului educaţional devine una din calităţile dar şi una din laturile strategice ale fiecărei firme. Relaţia sistem educaţional – mediu de afaceri reprezintă un drum cu bătaie lungă şi cu dublu sens.

Dezvoltarea şi utilizarea cunoştinţelor în domeniu pentru creşterea competitivităţii în afaceri este un proces complex care se poate baza pe experţii şi lucrătorii existenţi , ca şi prin acţiunea de atragere în fiecare an a unor absolvenţi universitari bine pregătiţi în urma dezvoltării parteneriatului cu Universitatea Transilvania, care să deruleze programe de cercetare croite pe necesităţile firmelor sau a unui grup de firme. Pentru mediul de afaceri toate aceste direcţii pot aduce eficienţă, flexibilitate, un mai bun raport cost/ rezultate şi o mai mare capacitate de a face faţă concurenţei şi provocărilor viitorului.

Analiza climatului de afaceri local ne duce în situaţia de a identifica şi eventual de a înlătura unele piedici care mai produc efecte de îngreunare a ieşirii din dificultăţi a firmelor, şi anume:

  • Dorinţa de cele mai multe ori ca investiţia în capitalul uman să aibă efecte imediate;
  • Corelarea insuficientă a creşterii salariilor şi acordarea de bonusuri cu creşterea productivităţii muncii;
  • Dialogul şi parteneriatele cu mediul universitar care ar putea aduce avantaj competitiv se situează uneori în faze incipiente.

Din câte cunosc Universitatea Transilvania este poziţionată pentru a contribui la soluţionarea acestor probleme spre binele firmelor şi a întregii comunităţi locale. Practica modernă la nivel internaţional are în vedere modele de program de conlucrare Universităţi/ mediul de afaceri care să includă printre altele şi următoarele domenii practice:

  1. Implicarea angajatorilor în stabilirea curiculei şi în finanţarea unor asemenea programe;
  2. Implicarea directă a persoanelor eligibile din partea angajatorilor pentru a preda în Universitate anumite discipline şi care să aibă în vedere creşterea calităţii forţei de muncă, conceptele noi, simulări ale realităţii;
  3. Absolvenţii să aibă soluţii reale de plasament la absolvire , cu un program închegat cu privire la dezvoltarea carierei şi să nu se confrunte cu un început al “sfârşitului carierei“ imediat după absolvire.

Cu alte cuvinte avem nevoie de un “forward looking approach” (slide 7).

Un astfel de parteneriat duce la soluţii co-create de parteneriatul Universităţi-Mediul de afaceri , care pot schimba “regulile jocului“ pe termen lung în favoarea creşterii competitivităţii şi a sustenabilităţii afacerilor (slide 8).

În susţinerea ideilor mele vă aduc spre analiză în vederea trecerii la acţiune constantă câteva elemente ale Raportului privind Indicele Competitivităţii Globale. Decalajul de competitivitate rămâne una din cauzele dificultăţilor cu care se confruntă afacerile din Romania şi economia romanească în general.

Care sunt punctele forte ale primelor 3 ţări cu Indicele de Competitivitate cel mai înalt:


ELVEŢIA:

  • Instituţii de cercetare de cea mai bună calitate;
  • O bună colaborare între mediul academic şi universitar şi sectorul privat;
  • Cheltuieli semnificative cu R&D ale companiilor private.

SINGAPORE:

  • Cele mai eficiente pieţe ale muncii şi bunurilor;
  • Calitatea sistemului de învăţământ şi legătura lui cu economia reală.

FINLANDA:

  • Locul I la învăţământul universitar , cu strategii bine ancorate în viaţa reală;
  • Grad mare de inovaţie.

România ocupă locul 78, în comparaţie cu Cehia locul 39 şi Polonia locul 41, Ungaria locul 60 , Bulgaria locul 62 (slide 9).

Sunt convins că avem capacitatea şi dorinţa să acţionăm pentru creşterea competitivităţii noastre.

Doresc să menţionez parteneriatul stabilit între Banca Naţională a României şi 21 de universităţi din România incluzând Universitatea Transilvania din Braşov, concretizat prin programe adecvate pentru studenţi şi platforma Academica BNR de dezbatere şi conlucrare între conducerile celor doua instituţii şi colectivul profesoral universitar. Acest parteneriat contribuie la creşterea prestigiului, a eficienţei şi efectivităţii partenerilor cu efecte pozitive şi la nivelul mediului de afaceri şi al comunităţilor locale.

In incheiere doresc să vă reamintesc cele 3 Reguli care pot să facă o firmă mai puternică cu adevărat în procesul concurenţial:

  1. Regula 1 : “Mai bine înaintea la mai ieftin (“better before cheaper”) – deplasarea de la analiza pe ce a făcut firma în perioada precedentă la analiza modului cum firma şi membri ei gândesc;
  2. Regula 2 : Fluxul de venituri înaintea costurilor (Revenue before cost);
  3. Regula 3 : “There are no other rules” (nu mai sunt alte reguli) (slide 10).

Vă doresc mult succes în tot ceea ce întreprindeţi împreună.

Vă mulţumesc pentru invitaţie şi pentru atenţia acordată.