Prin proiectul de regulament se reglementează cerințele privind evaluarea adecvării membrilor organului de conducere şi a persoanelor care deţin funcţii-cheie într-o bancă de dezvoltare.

Cerințele privind evaluarea adecvării membrilor organului de conducere și a persoanelor care dețin funcții-cheie în cadrul unui bănci de dezvoltare sunt similare cu cerințele care se aplică instituțiilor de credit, cu câteva particularități generate de specificul activităților băncilor de dezvoltare.

Prezentul regulament reglementează cerințele privind evaluarea adecvării membrilor organului de conducere şi a persoanelor care deţin funcţii-cheie într-o bancă de dezvoltare. Astfel, proiectul de regulament dezvoltă cerințele în domeniu prevăzute la nivel general în Legea nr. 207/2022, respectiv următoarele:

1. aspecte cu privire la procesul de evaluare de către băncile de dezvoltare a adecvării, la nivel individual și colectiv, a membrilor organului de conducere, precum și cu privire la evaluarea adecvării persoanelor care dețin funcții-cheie;
2. aspecte cu privire la monitorizarea continuă şi reevaluarea adecvării membrilor organului de conducere și a persoanelor care dețin funcții-cheie de către banca de dezvoltare;
3. criterii privind adecvarea aplicabile atât membrilor organului de conducere, cât și persoanelor care dețin funcții-cheie (cunoștințe, aptitudini şi experiență adecvate, reputația, onestitatea şi integritatea) și criterii de adecvare aplicabile doar membrilor organului de conducere (alocarea unui timp suficient, numărul de mandate, gândirea independentă şi calitatea de membru independent al organului de conducere în funcția sa de supraveghere);
4. aspecte cu privire la politicile de inițiere și pregătire a membrilor organului de conducere și a persoanelor care dețin funcții-cheie în cadrul unei bănci de dezvoltare, precum și cu privire la politicile privind diversitatea în componența organului de conducere;
5. evaluarea adecvării membrilor organului de conducere și a persoanelor care dețin funcții-cheie de către BNR și măsurile pe care aceasta le poate dispune pentru remedierea deficiențelor identificate.

1. Obiectivul general

   Prin proiectul de Ordin referitor la raportarea situației privind clasificarea expunerilor din credite şi necesarul de provizioane specifice de risc de credit aferent acestora, aplicabil instituțiilor de plată și instituțiilor emitente de monedă electronică, altele decât instituțiile financiare nebancare se asigură adaptarea formei și conținutului formularului de raportare, precum și a modalității de transmitere a acestuia, prevăzute de Ordinul BNR nr. 4/2012 referitor la raportarea situației privind clasificarea expunerilor din credite/credite legate de serviciile de plată şi necesarul de provizioane specifice de risc de credit aferent acestora, aplicabil entităților supravegheate de Banca Națională a României, altele decât instituțiile de credit.

2. Motivele elaborării actului normativ

   Regulamentul BNR nr. 2/2023 privind clasificarea creditelor și constituirea, regularizarea și utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit aplicabil instituțiilor de plată și instituțiilor emitente de monedă electronică, altele decât instituțiile financiare nebancare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 07 martie 2023, abrogă Regulamentul BNR nr. 5/2012 privind clasificarea creditelor și constituirea, regularizarea și utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit aplicabil entităților supravegheate de Banca Națională a României, altele decât instituțiile de credit.

   Proiectul de ordin, emis în temeiul Regulamentului BNR nr. 2/2023, propune abrogarea Ordinului BNR nr. 4/2012, emis în temeiul art. 25 alin. (2) din Regulamentul BNR nr. 5/2012, concomitent cu preluarea formei și conținutului formularului de raportare, ajustat în concordanță cu Regulamentul BNR nr. 2/2023, și asigurarea aplicării în continuare a mecanismului de raportare de către instituțiile de plată și instituțiile emitente de monedă electronică care nu au și statut de IFN.

1. Obiectivul general şi motivele elaborării actului normativ:

   Proiectul de ordin are drept obiectiv principal actualizarea cadrului de reglementare contabilă și de raportare aplicabil entităților care intră în aria de reglementare contabilă a băncii centrale raportat la modificările aduse legislației aplicabile agenților economici¹ , sens în care se aduc modificări următoarelor reglementări:

   • Ordinului Băncii Naționale a României nr. 2/2020 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea raportării contabile anuale pentru necesităţi de informaţii ale Ministerului Finanţelor Publice, aplicabile instituţiilor de credit, cu modificările și completările ulterioare;
   • Ordinului Băncii Naţionale a României nr. 27/2010 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, republicat, cu modificările și completările ulterioare și
   • Ordinului Băncii Naționale a României nr. 6/2015 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificările și completările ulterioare.
2. Principalele aspecte avute în vedere la elaborarea proiectului de ordin:
   • modificarea planului de conturi aplicabil entităților care intră în aria de reglementare contabilă a băncii centrale, pentru introducerea unor conturi de cheltuieli privind utilitățile (consumul de energie și consumul de gaze naturale) și de venituri/cheltuieli din/cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit;
   • modificarea și completarea formularului de raportare „Contul de profit sau pierdere”, în sensul detalierii cheltuielilor privind utilitățile și a veniturilor/cheltuielilor din/cu impozitul pe profit urmare completărilor și modificărilor aduse planului de conturi aplicabil entităților care intră în aria de reglementare contabilă a băncii centrale, precum și introducerea cerinței de raportare a indicatorului ”Venituri totale” pentru instituțiile de credit;
   • actualizarea corespondenței cu planul de conturi a unor poziții din cadrul formularului ”Contul de profit și pierdere” și modificarea după caz a unor corelații în cadrul formularului;
   • corelarea formularului de raportare contabilă anuală cod 40 “Situația imobilizărilor necorporale și corporale”, aplicabil instituțiilor de credit, cu formularul similar prevăzut de Ministerul Finanțelor pentru operatorii economici.

Ordinul BNR nr.2/2022 privind raportarea informațiilor referitoare la expunerile care fac obiectul moratoriilor legislative conform OUG nr. 90/2022 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de bănci și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori (denumit în continuare Ordinul BNR nr. 2/2022) are drept obiectiv stabilirea formularelor de raportare a creditelor care fac obiectul OUG nr. 90/2022, precum și a normelor metodologice aferente acestei raportări. Aplicarea a fost prevăzută începând cu raportarea întocmită pentru data de referință 30.09.2022, cu o frecvență trimestrială, atât în cazul instituțiilor de credit, cât și în cazul instituțiilor financiare nebancare.

Având în vedere volumul redus al expunerilor care fac obiectul moratoriilor legislative conform OUG nr.90/2022, atât în cazul instituțiilor de credit, cât și în cazul instituțiilor financiare nebancare, nu mai este necesară menținerea cerinței de raportare instituite prin acest ordin, sens în care a fost elaborat proiectul de ordin de abrogare a Ordinului BNR nr.2/2022.

Obiectivul general şi motivele elaborării actului normativ

Proiectul de ordin reglementează forma şi conținutul formularelor de raportare privind informațiile care se transmit de către instituțiile de credit selectate de către BNR în cadrul exercițiilor de raportare derulate în scopul supravegherii politicilor de remunerare pentru:

1. evaluarea comparativă a tendințelor și practicilor de remunerare;
2. evaluarea comparativă a diferenței de remunerație între membrii personalului de gen masculin şi membrii personalului de gen feminin.

Prima raportare privind remunerarea membrilor personalului, efectuată potrivit proiectului de ordin, se va realiza în anul 2023, pentru informațiile aferente remunerațiilor acordate pentru activitatea profesională desfășurată în anul 2022. În ceea ce privește raportarea informațiilor cu privire la diferența de remunerație între membrii personalului de gen masculin şi membrii personalului de gen feminin, prima raportare efectuată potrivit proiectului de ordin se va realiza în anul 2024, pentru informațiile aferente anului 2023.

Principalele prevederi ale proiectului de ordin vizează:

1. stabilirea sferei instituțiilor de credit cărora le revine obligația de a transmite informații către BNR pentru exercițiile de raportare vizate de proiectul de ordin,
2. conținutul formularelor de raportare,
3. termenele de raportare,
4. reguli de validare a informațiilor cuprinse în formularele de raportare,
5. sistemul informatic prin care informațiile sunt transmise către BNR.

Proiectul de Regulament privind organizarea şi funcţionarea la Banca Naţională a României a Centralei Incidentelor de Plăţi vizează următoarele modificări:

1. Includerea în textul regulamentului a enumerării incidentelor de plăți minore;
2. Modificarea definiției obligatului la plată prin includerea altor entități; reformularea definițiilor pentru persoanele declarante, persoanele cu risc, utilizatori, Fişierul naţional al persoanelor cu risc;
3. Definirea utilizatorului generic pentru consultarea bazei de date CIP; instituirea obligației persoanelor declarante de a implementa toate măsurile de securizare a credențialelor contului utilizatorului generic, prin proceduri de control; includerea în regulament a unor prevederi privind obligația utilizatorului de a nu divulga altor persoane detaliile de autentificare la CIP și de păstrare a confidențialității acestor date; inserarea unui nou articol privind difuzarea informaţiilor din baza de date a Centralei Incidentelor de Plăți către autorităţile publice;
4. Includerea în regulament a posibilității suspendării/reactivării înregistrării incidentelor de plăți minore cu cec, precum și a incidentelor de plăți cu cambie și bilet la ordin, în baza unei hotărâri judecătoreşti executorii;
5. Transmiterea Notificării CIP pentru incidentele de plăți minore cu cec și incidentele de plăți cu cambie și bilet la ordin;
6. Introducerea mențiunii referitoare la faptul că informaţiile privind incidentele de plăţi sunt menţinute în Fişierul naţional de incidente de plăţi și în Fişierul naţional al persoanelor cu risc pe o perioadă de 7 ani de la data înscrierii;
7. Modificarea prevederilor privind comisionul perceput de către CIP în sensul perceperii acestuia numai instituţiilor de credit conectate la aplicația CIP;
8. Inserarea unei prevederi privind prelucrarea și stocarea de către BNR, în calitate de operator de date cu caracter personal, a datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice, transmise la CIP de către persoanele declarante;
9. Restructurarea capitolului “Răspundere şi sancţiuni”, prin înlocuirea Direcției supraveghere cu direcția din cadrul Băncii Naţionale a României care coordonează activitatea CIP.

Modificarea anexelor astfel:

1. Anexa nr. 1 Cerere de acces la CIP: modificarea denumirii și formatului “Fişei de acreditare la CIP a persoanelor autorizate să transmită şi să recepţioneze informaţii privind incidentele de plăţi” în “Cerere de acces la CIP”; modificarea numărului de persoane acreditate de la 5 la 10; includerea utilizatorului generic; eliminarea fax-ului, a semnăturii și ștampilei pentru persoanele acreditate; eliminarea administratorului de parole; crearea posibilității de transmitere la BNR a Cererii de acces la CIP în format electronic, cu condiția ca aceasta să poarte semnătura electronică calificată a conducătorului persoanei declarante;
2. Anexa nr. 2 Fluxul informaţional al Centralei Incidentelor de Plăţi: includerea altor entități rezidente și nerezidente; eliminarea altor instituţii ale statului cu atribuţii de supraveghere şi control;
3. Anexa nr. 3 Cerere de înscriere a refuzului bancar: includerea altor entități rezidente și nerezidente și a codului de identificare fiscală aferent acestora; eliminarea codului de identificare al beneficiarului; reformularea motivului de refuz poprire sau alte măsuri de indisponibilizare instituite pe cont de către o autoritate a statului astfel: poprire sau alte măsuri de indisponibilizare, conform legii; eliminarea semnăturii și ștampilei persoanei desemnate din cadrul instituţiei de credit; inserarea unui nou paragraf privind suspendarea sau reactivarea înregistrării unui incident de plată în baza unei hotărâri judecătoreşti executorii;
4. Anexa nr. 4 Somația: eliminarea precizărilor referitoare la modalităţile de aplicare a legilor şi a reglementărilor BNR în vigoare și a semnăturii și ștampilei persoanei desemnate din cadrul instituţiei de credit;
5. Anexa nr. 5 Formular de suspendare/reluare a interdicţiei bancare, suspendare/reactivare a înregistrării privind incidentele de plăți: completarea cu suspendarea/reactivarea înregistrării incidentelor de plăți minore cu cec și a incidentelor de plăți cu cambie și bilet la ordin; eliminarea semnăturii și ștampilei persoanei desemnate din cadrul instituţiei de credit; crearea Cererilor de suspendare/reactivare a înregistrării incidentelor de plăți minore cu cec și a incidentelor de plăți cu cambie sau bilet la ordin;
6. Anexa nr. 6 Cerere de anulare a incidentului de plată: includerea codului de identificare fiscală pentru obligatul la plată, eliminarea codului de identificare al beneficiarului și a semnăturii și ștampilei persoanei desemnate din cadrul instituţiei de credit;
7. Anexa nr. 7 Notificarea CIP privind interdicţia bancară/incidentele de plăți minore cu cec și incidentele de plăți cu cambie sau bilet la ordin: includerea incidentelor de plăți minore cu cec și a incidentelor de plăți cu cambie și bilet la ordin; includerea altor entități rezidente și nerezidente și a codului de identificare fiscală aferent acestora;
8. Anexa nr. 8 Notificarea CIP privind suspendarea/reluarea interdicţiei bancare, suspendarea/reactivarea înregistrării privind incidentele de plăți: completarea cu suspendarea/reactivarea înregistrării incidentelor de plăți minore cu cec și a incidentelor de plăți cu cambie și bilet la ordin; includerea altor entități rezidente și nerezidente și a codului de identificare fiscală aferent acestora;
9. Anexa nr. 9 Cerere de consultare: includerea altor entități rezidente și nerezidente și a codului de identificare fiscală aferent acestora; eliminarea consultării în numele instituției de credit; modificarea textului “consultare în numele clientului” astfel: “consultare în numele clientului instituției de credit unde acesta are cont curent deschis”; eliminarea semnăturii și ștampilei persoanei desemnate din cadrul instituţiei de credit;
10. Anexa nr. 12 Lista informaţiilor înregistrate în baza de date a CIP ce pot fi rectificate: includerea codului de identificare fiscală pentru obligatul la plată pentru incidentele de plăți minore cu cec și incidentele de plăți cu cambie și bilet la ordin; eliminarea codului de identificare al beneficiarului; completare cu interzicerea modificării seriei şi a numărului cecului/cambiei/biletului la ordin pentru incidentele de plăți a căror înregistrare a fost suspendată/reactivată.

Obiectivul general şi motivele elaborării actului normativ

Proiectul de ordin reglementează forma şi conținutul formularelor de raportare privind informațiile referitoare la persoanele cu venituri ridicate din cadrul instituțiilor de credit, respectiv persoanele care beneficiază de o remunerație totală de cel puțin 1 milion de euro în exercițiul financiar raportat și modalitatea de transmitere a acestor informații de către instituțiile de credit către Banca Națională a României.

Prima raportare efectuată potrivit proiectului de ordin se va realiza în anul 2023 pentru informațiile aferente remunerațiilor acordate pentru activitatea profesională desfășurată în anul 2022.

Principalele prevederi ale proiectului de ordin vizează:

1. stabilirea sferei instituțiilor cărora le revine obligația de a transmite informații către BNR cu privire la persoanele cu venituri ridicate,
2. conținutul formularelor de raportare,
3. termenele de raportare,
4. reguli de validare a informațiilor cuprinse în formularele de raportare,
5. sistemul informatic prin care informațiile sunt transmise către BNR.

Prin prezentul proiect de regulament se asigură întărirea cadrului de reglementare a riscului de credit, impunerea unei cerințe minime de lichiditate și întărirea regimului de supraveghere pentru instituțiile financiare nebancare (IFN) a căror activitate include emiterea de garanții sau/și asumarea de angajamente de garantare.

Demersul de modificare a fost inițiat ca urmare a constatărilor din practica de supraveghere a unor expuneri disproporționate asumate de IFN în raport cu fondurile proprii ale acestora.

În acest context, proiectul de regulament propune:

1. Măsuri pentru întărirea cadrului de reglementare a riscului de credit
1. majorarea cerinței privind nivelul capitalului social aplicabil IFN care emit garanții/angajamente de garantare de la echivalentul în lei a 200.000 EUR la echivalentul în lei a 3.000.000 EUR;
2. cumularea cerințelor de capital pentru IFN care emit de garanții/angajamente de garantare și desfășoară și alte tipuri de activități de creditare;
3. introducerea unui indicator de solvabilitate pentru IFN înregistrate în Registrul special de minim 8%, determinat prin raportarea fondurilor proprii la expunerea totală ponderată la riscul de credit al contrapartidei;
4. plafonarea expunerilor mari față de un singur debitor la 25% din valoarea fondurilor proprii pentru IFN înregistrate în Registrul special.
2. Măsuri în domeniul lichidității pentru IFN-urile înregistrate în Registrul special
1. introducerea unui indicator de lichiditate imediată, care reglementează cerința ca ieșirile de numerar înregistrate într-o perioadă de 30 de zile să fie acoperite de intrările de numerar aferente aceleiași perioade.
3. Măsuri pentru întărirea regimului de supraveghere
1. introducerea unui criteriu pentru înscrierea în Registrul special a IFN care emit garanții/angajamente de garantare concomitent cu intrarea acestora în supravegherea prudențială exercitată de BNR.

În plus, au fost necesare unele ajustări/completări care vizează obligațiile de raportare (termene, mod de transmitere și formulare), condițiile pentru eligibilitatea elementelor care intră în componența fondurilor proprii, procedura de notificare a modificării obiectului de activitate în scopul includerii/excluderii activității de emitere de garanții/asumare de angajamente, alinierea terminologiei la cea utilizată de IFRS și cea din sectorul bancar.

Prevederile regulamentare vor intra în vigoare de la data publicării în Monitorul Oficial al României, IFN-urile dispunând de o perioadă de 90 de zile pentru a se conforma la noile cerințe.

Pe perioada tranzitorie, IFN-urile pot emite garanții/angajamente de garantare numai dacă este asigurată nedeteriorarea indicatorului de solvabilitate (în cazul IFN care nu îndeplinesc nivelul minim de 8%), respectiv menținerea acestuia la nivelul de minim 8% (în cazul IFN care îndeplinesc deja cerința privind nivelul minim al indicatorului de solvabilitate).

Prin prezentul proiect de regulament (i) se aduc clarificări în legătură cu evaluarea acționariatului la înscrierea unei instituții financiare nebancare în Registrul general, respectiv Registrul special și (ii) se amendează criteriile de înscriere în Registrul special pentru instituțiile financiare nebancare ce desfășoară activitate de emitere garanții.

Astfel, au fost aduse următoarele modificări:

1. a fost definit acționarul ca fiind persoana fizică sau persoana juridică, ce deține direct o participație la capitalul social al unei entități, și au fost făcute amendamentele necesare pentru a clarifica faptul că toate cerințele aplicabile acționarilor pentru înscrierea în Registrul general se referă la acționarii direcți;
2. a fost clarificată modalitatea în care se realizează evaluarea acționarilor în cadrul procesului de înscriere a instituțiilor financiare nebancare în Registrul special, sens în care: (i) a fost clarificat temeiul legal pe baza căruia se realizează evaluarea calității acționarilor semnificativi, respectiv art. 5 din Legea nr. 93/2009 și (ii) au fost clarificate criteriile de evaluare aplicabile, respectiv cele prevăzute de art. 16 din Legea nr. 93/2009;
3. a fost reformulat art. 26 alin. (1) lit. e) din Regulamentul BNR nr. 20/2009 astfel încât instituțiile financiare nebancare ce desfășoară activitate de emitere de garanții și care înregistrează valori negative ale capitalurilor proprii să fie înscrise în Registrul special.

Potrivit proiectului, aceste modificări urmează să opereze de la data publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, cu excepția propunerilor de la lit. c), care vizează actualizarea criteriilor pentru înscrierea în Registrul special, ce urmează să se aplice începând cu trimestrul IV al anului 2022, modificarea urmând să fie evidențiată în raportările transmise de IFN în luna ianuarie 2023 (în termen de 25 de zile de la încheierea trimestrului pentru care se întocmeşte raportarea).

Termenul de aplicare a fost stabilit astfel încât să permită efectuarea ajustărilor necesare ale sistemelor de raportări ale IFN și ale Sistemului de raportări directe către BNR (RAPDIR) legate de evaluarea îndeplinirii noilor criterii.

1. Obiectivul general şi motivele elaborării actului normativ:

   Ca urmare a ivirii unor dificultăți de aplicare în practică a unora dintre prevederile cadrului de reglementare secundară aplicabil instituțiilor a rezultat necesitatea elaborării prezentului proiect de regulament ce are ca scop îmbunătățirea cadrului de reglementare în ceea ce privește evaluarea semnificației instituțiilor de credit, evaluarea adecvării membrilor organului de conducere și al persoanelor care dețin-funcții cheie, statuarea numărului minim de membri independenți în funcție de semnificația instituțiilor de credit, aprobarea persoanelor desemnate ca membri ai organelor de conducere la nivelul băncilor cooperatiste afiliate acestora.

2. Principalele aspecte avute în vedere la elaborarea proiectului de ordin:

   Prin proiectul de regulament se aduc modificări Regulamentului BNR nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit constând în:

   • exceptarea instituţiilor de credit de tip G-SII şi de tip O-SII de la realizarea evaluării semnificației și a transmiterii acesteia către BNR- Direcția Supraveghere;
   • modificarea prevederilor aferente cerinței privind experiența practică și profesională pe care trebuie să o dețină membrii organului de conducere și persoanele care dețin funcții-cheie pentru a fi considerată suficientă;
   • statuarea în clar a numărului minim de membri independenți ai organului de conducere în funcția sa de supraveghere pentru instituțiile de credit semnificative de tip G-SII sau O-SII, instituțiile de credit semnificative altele decât cele de tip G-SII sau O-SII, precum și pentru instituțiile de credit care nu sunt semnificative;
   • statuarea în clar a faptului că, pentru persoanele care dețin funcții-cheie, Anexa nr.8 să poată fi semnată la nivelul organului de conducere în funcţia sa executivă;
   • menționarea, în cadrul Anexei nr. 8 referitoare la documentele și informațiile ce trebuie transmise în cazul evaluării, şi a persoanelor care dețin funcții-cheie, având în vedere că și acestea trebuie să completeze anexa respectivă;
     Prin proiectul de regulament se aduc modificări Regulamentului BNR nr. 12/2020 privind autorizarea instituțiilor de credit și modificările în situația acestora constând în:
   • statuarea în clar a competenței de aprobare în sarcina casei centrale a persoanelor membre ale organului de conducere al cooperativelor de credit în cazul autorizării cooperativelor de credit care se afiliază la o casă centrală deja autorizată, al modificărilor în situația cooperativelor de credit referitoare la persoanele desemnate ca membri ai organelor de conducere, precum și în cazul fuziunii/divizării cooperativelor de credit.