Implementarea zonei unice de plăţi în euro (în engleză Single Euro Payments Area - SEPA) urmăreşte extinderea procesului de integrare europeană şi în domeniul plăţilor de valoare mică în euro, prin crearea unei pieţe unice la nivel european pentru plățile în euro.

Iniţial, SEPA corespundea unui spaţiu geografic format din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia şi Monaco. În prezent, SEPA include 34 de state din Europa, dar şi teritorii situate în afara Uniunii Europene, ca urmare a încheierii unor acorduri care vizează participarea la schema SEPA a unor instituţii financiare/comunităţi financiare din afara Uniunii Europene/Spațiului Economic European. Conceptual, SEPA reprezintă o zonă în care toate plăţile în euro, inclusiv cele transfrontaliere, sunt tratate ca plăţi naţionale (fără a mai exista o diferenţiere între plăţile naţionale şi cele transfrontaliere).

Prin implementarea SEPA se urmăreşte asigurarea unui nivel corespunzător de eficienţă şi concurenţă pe piaţă, care să stimuleze importante economii de scară şi să asigure economiei europene un nivel înalt de competitivitate.

În scopul asigurării transparenţei pe parcursul procesului de migrare a furnizorilor de infrastructuri de plată către noile standarde SEPA, Eurosistemul a publicat un set de criterii de compatibilitate care trebuie respectate de toţi furnizorii de infrastructuri şi termeni de referință care au la bază aceste criterii. Pe baza termenilor de referinţă detaliați infrastructurile de plată realizează autoevaluări care sunt aduse la cunoștința publicului.

SEPA se realizează prin:

• adoptarea unui singur set de instrumente de plată pentru plăţi în euro (transfer credit, debitare directă şi plăţi inițiate prin intermediul cardului);
• implementarea unor infrastructuri de procesare eficiente pentru plăţile în euro (denumite generic mecanisme de compensare şi decontare);
• adoptarea unor standarde tehnice comune pentru procesarea tranzacțiilor de plată;
• adoptarea unor practici comerciale comune de către prestatorii de servicii de plată;
• crearea unui cadru legal armonizat pentru serviciile de plată (inclusiv prin transpunerea la nivel naţional a noii directive privind serviciile de plată în piaţa internă);
• dezvoltarea continuă de noi servicii orientate spre client.

Proiectul SEPA coordonat de European Retail Payments Board (ERPB) este realizat de sectorul bancar european sub conducerea Consiliului European al Plăţilor (European Payments Council EPC) şi este sprijinit şi promovat de Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană şi băncile centrale din Uniunea Europeană. Comisia Europeană a avut, pe lângă rolul de catalizator, și responsabilități legislative în acest proiect.

Comisia Europeană a avut, pe lângă rolul de catalizator, și responsabilități legislative în acest proiect. La propunerea acesteia, la data de 14 martie 2012 a fost adoptat Regulamentul (UE) nr. 260/2012 care prevede reguli ce impun, printre altele, statelor din zona SEPA, un termen de finalizare a procesului de migrare la standardele SEPA. Prevederile regulamentului stabileau, iniţial, data de 1 februarie 2014, ca termen de finalizare a migrării la SEPA în zona euro, pentru tranzacțiile de tip transfer credit și debitare directă în euro. Modificările aduse ulterior prevederilor acestui regulament prin Regulamentul (UE) nr. 248/2014 au extins acest termen până la data de 1 august 2014. Începând cu această dată, prestatorii de servicii de plată stabiliți în statele din zona euro sunt obligați să utilizeze standardele SEPA pentru plățile naționale și transfrontaliere de tip transfer credit și debitare directă în euro. Aceste standarde obligatorii sunt IBAN (International Bank Account Number), BIC (Bank Identifier Code) și „ISO 20022 XML”. Utilizarea acestor standarde reprezintă o premisă pentru asigurarea interoperabilităţii complete în Uniunea Europeană şi va permite utilizatorilor de servicii de plată să efectueze tranzacţii de transfer de credit şi debitare directă în euro în condiţii similare în zona SEPA. Începând cu data de 31 octombrie 2016, statele din zona SEPA care nu au adoptat încă moneda euro sunt, de asemenea, obligate să finalizeze procesul de adoptare a standardelor SEPA.

Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană împărtăşesc o viziune comună asupra SEPA, monitorizând şi susţinând în mod continuu procesul de implementare a acestui proiect. Pentru detalii suplimentare poate fi consultată declaraţia de presă comună din data de 4 mai 2006.

Euro Retail Payments Board a fost înfiinţat în decembrie 2013 la iniţiativa Băncii Centrale Europene, pentru a înlocui şi prelua atribuţiile Consiliului SEPA (SEPA Council). Misiunea ERPB este de a sprijini şi promova dezvoltarea unei pieţe integrate, inovative şi competitive pentru plăţile de mică valoare în euro efectuate în interiorul zonei unice de plăţi.

Mandatul ERPB şi conducerea acestui nou organism sunt mai extinse decât cele ale Consiliului SEPA. Noua structură de conducere a ERPB asigură un echilibru între părțile interesate în asigurarea unui nivel ridicat de eficiență în furnizarea de servicii de plată, fiind formată din şapte reprezentanţi ai utilizatorilor de servicii de plată (de exemplu reprezentanţi ai consumatorilor şi companiilor) şi şapte reprezentanţi ai furnizorilor de servicii de plată (instituţii de credit, instituţii de plată şi instituţii emitente de monedă electronică). De asemenea, din conducerea ERPB fac parte cinci reprezentanţi ai băncilor centrale din zona euro şi un reprezentant al băncilor centrale din afara zonei euro, preşedinţia ERPB fiind asigurată de către Banca Centrală Europeană. Comisia Europeană participă cu statut de observator.

La nivel naţional, proiectul de implementare a SEPA este coordonat de Asociaţia Română a Băncilor, organism care reprezintă comunitatea bancară naţională în cadrul Consiliului European al Plăţilor şi care şi-a asumat şi rolul de autoritate de guvernanţă a Schemelor naţionale de plată de tip SEPA RON.

În România, proiectul SEPA se derulează în conformitate cu prevederile Planului naţional de implementare şi migrare la SEPA. Acest plan cuprinde strategia formulată şi adoptată de comunitatea naţională pentru implementarea SEPA şi migrarea către utilizarea noilor instrumente de plată (respectiv modul de organizare la nivel naţional a proiectului SEPA, elementele legate de planificare, organizare şi conducere a proiectului, precum şi angajamentele şi termenele asumate de toate părţile implicate în vederea definitivării procesului de migrare).

În luna octombrie 2009 a fost definitivată şi aprobată de către Comitetul naţional SEPA ultima versiune a Planului naţional de implementare şi migrare la SEPA (v3.0), documentul oficial fiind publicat pe pagina de internet a Băncii Centrale Europene.

Structura de guvernanţă a proiectului SEPA la nivel naţional este următoarea:

• Comitetul Naţional SEPA, organism decizional cu atribuţii în stabilirea strategiei şi coordonarea procesului de implementare a SEPA la nivelul întregii comunităţi naţionale, constituit în luna martie 2008 cu participarea Asociaţiei Române a Băncilor, a Ministerului Finanţelor Publice şi TRANSFOND S.A. Acest comitet răspunde, între altele, pentru aprobarea Planului naţional de implementare şi migrare la SEPA;
• Comisia SEPA, constituită la nivelul Asociaţiei Române a Băncilor în luna martie 2007, cu atribuţii pe linia dezbaterii problematicii modului de implementare a SEPA la nivel naţional;
• Echipa de proiect SEPA, constituită sub auspiciile Asociaţiei Române a Băncilor şi având o structură similară celei a Consiliului European al Plăţilor, cu atribuţii privind derularea proiectului SEPA la nivel naţional şi, în special, privind elaborarea Planului naţional de implementare şi migrare la SEPA. Asociaţia Română a Băncilor a iniţiat totodată constituirea unui Forum Naţional SEPA, organism cu rol consultativ, format din asociaţiile reprezentative ale tuturor categoriilor de beneficiari ai SEPA (corporaţii, întreprinderi mici şi mijlocii, mari comercianţi, furnizori de utilităţi, consumatori etc.). BNR, în baza rolului său de catalizator pentru activităţile sectorului privat în domeniul sistemelor de plăţi de valoare mică, sprijină implementarea SEPA în România, participând cu statut de observator la activităţile Comisiei SEPA şi ale Comitetului Naţional SEPA.

Asociaţia Română a Băncilor a iniţiat totodată constituirea unui Forum Naţional SEPA, organism cu rol consultativ, format din asociaţiile reprezentative ale tuturor categoriilor de beneficiari ai SEPA (corporaţii, întreprinderi mici şi mijlocii, mari comercianţi, furnizori de utilităţi, consumatori etc.).

BNR, în baza rolului său de catalizator pentru activităţile sectorului privat în domeniul sistemelor de plăţi de valoare mică, sprijină implementarea SEPA în România, participând cu statut de observator la activităţile Comisiei SEPA şi ale Comitetului Naţional SEPA.

În privinţa SEPA, BNR şi-a asumat următoarele atribuţii:

• îndrumarea şi cultivarea aşteptărilor beneficiarilor din România cu privire la SEPA;
• conlucrarea cu administraţia publică pentru ca aceasta să se regăsească printre primii utilizatori ai produselor SEPA în România;
• colaborarea cu utilizatorii, în general, pentru ca aşteptările acestora să fie aduse la cunoştinţa Comitetului Naţional SEPA;
• coordonarea eforturilor de comunicare la nivel naţional;
• monitorizarea progreselor realizate la nivel naţional în implementarea SEPA.

În baza atribuțiilor sale statutare privind promovarea și monitorizarea sistemelor de plăți, în iunie 2012, Banca Naţională a României a avizat favorabil adoptarea şi implementarea, la nivel naţional, a Schemei naţionale de plată de tip SEPA RON pentru tranzacţiile de transfer credit, iar în decembrie 2013 a fost avizată şi Schema naţională de plată de tip SEPA RON pentru tranzacţiile de debitare directă. Schemele naţionale de plată utilizează standardele şi regulile aplicabile schemelor europene de plată, în baza licenţei acordate de Consiliul European al Plăţilor.