PARTEA I - CAMBIA
Pct. 1. - In temeiul art. 2 alin. 1 din Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancara, Banca Nationala a Romaniei emite prezentele norme cadru a caror obiect il constituie comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit cu cambii si bilete de ordin pe baza Legii asupra cambiei si biletului la ordin.
Pct. 2. - Cambia si biletul la ordin sunt titluri de credit negociabile si instrumente de plata care constata obligatia asumata de catre debitor de a plati la vedere sau cu o scadenta fixata, beneficiarului sau la ordinul acestuia, o suma de bani determinata.
Pct. 3. - Societatile bancare organizate si functionand in conditiile prevederilor Legii nr. 33/1991, precum si alte societati de credit, denumite in continuare pentru scopurile prezentelor norme-cadru "societati bancare", vor putea face comert cu cambii si bilete la ordin si presta servicii bancare specifice acestei activitati pentru clientii lor, luandu-si toate masurile pentru eliminarea riscurilor care ar putea afecta calitatea portofoliului lor de astfel de titluri.
Banca Nationala a Romaniei, organizata si functionand in conditiile prevederilor Legii nr. 34/1991, efectueaza operatiuni cu cambii si bilete la ordin in cadrul propriei sale activitati.
CAPITOLUL I - DESPRE EMITEREA SI FORMA CAMBIEI
Pct. 4. - CAMBIA este un titlu de credit, sub semnatura privata, care pune in legatura in procesul crearii sale trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Titlul este creat de tragator in calitate de creditor care da ordin debitorului sau numit tras sa plateasca o suma fixata la o data determinata in timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urma.
Cambia trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si de fond obligatorii stabilite de Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin si descrise de prezentele norme-cadru.
Pct. 5. - Cambia sa fie un act autentic in situatia in care tragatorul nu stie carte.
Pct. 6. - Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor accepta in operatiunile lor numai cambii redactate in limba romana.
Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare pot accepta si cambii redactate intr-o limba straina, luand masurile necesare pentru reducerea riscurilor care ar putea aparea in urma operatiunilor efectuate cu aceste titluri.
Pct. 7. - Cambiile trebuie sa fie completate in intregime cu cerneala sau pix de culoare albastra sau neagra sau prin dactilografiere.
Pct. 8. - Standardul de continut obligatoriu al cambiei este prezentat in anexa nr. 1.
Pct. 9. - Cambia este un titlu formal care, pentru a fi valabil, trebuie sa satisfaca anumite conditii exprimate in formule consacrate de redactare a textului care exprima clauzele cu valoare juridica stricta.
In toate redactarile, cambia trebuie sa cuprinda mentiunile cuprinse in lege care sa satisfaca cerintele suficientei informatii, precum si cerintele reflectarii obligatiilor cambiale asumate de catre parti prin titlul respectiv.
Pct. 10. - In textul cambiei se pot face si alte mentiuni decat cele obligatorii care sa stipuleze clauze facultative, raspunzand unor necesitati specifice din partea comerciala si financiara.
Mentiunile facultative fac obiectul intelegerii dintre persoanele care isi pun semnatura pe titlu (denumiti semnatari).
In temeiul art. 1 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Cambia cuprinde:
1. denumirea de cambie trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu;
2. ordinul neconditionat de a plati o suma determinata;
3. numele acordat aceluia care trebuie sa plateasca (tras);
4. aratarea scadentei;
5. aratarea locului unde plata trebuie facuta;
6. numele acelui caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta;
7. aratarea datei si locului emiterii;
8. semnatura celui care emite cambia (tragator).
Pct. 11. - Denumirea de cambie trebuie sa figureze in textul ordinului de a plati, dat prin intermediul cambiei, utilizand formula consacrata "platiti in schimbul acestei cambii".
Pct. 12. - Denumirea de cambie nu va putea fi trecuta pe marginea, in diagonala sau in partea de jos a titlului chiar daca este insotita de semnatura tragatorului. In orice situatie, denumirea de cambie va figura deasupra semnaturii tragatorului.
Pct. 13. - Lipsa denumirii de cambie atrage nulitatea titlului.
Pct. 14. - Din redactarea textului cambiei trebuie sa reiasa obligatiile partilor si natura juridica stricta a raporturilor dintre acestea.
Pct. 15. - Ordinul de a plati dat de tragatorul in calitate de creditor, debitorului sau, adica trasului sa fie clar, precis si neconditionat. El reprezinta un ordin pur si simplu reflectand o obligatie care nu este afectata in nici un fel de conditiile stipulate prin mentiunile din textul cambiei, fie ele obligatorii sau facultative (termen, eventuale indicatii asupra provizionului sau depozitului cambiei etc.).
Pct. 16. - Ordinul neconditionat de a plati se va referi la plata unei sume de bani, exprimata in moneda conform prevederilor pct. 54-57 si pct. 259-263 din prezentele norme-cadru.
Pct. 17. - Este interzisa tragerea unei cambii asupra altei cambii sau a oricarui titlu de credit.
Pct. 18. - Deoarece ordinul de plata nu poate comporta nici conditie suspensiva, nici conditie rezolutorie, ceea ce ar afecta increderea purtatorului in calitatea cambiei, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor accepta in operatiunile lor numai cambii cuprinzand formula imperativa: "platiti".
Pct. 19. - Orice conditii, limitari sau contraprestatii, care se adauga ordinului de a plati, in cambie, duc la nulitatea titlului.
Pct. 20. - Redactarea textului ordinului de plati nu va putea fi efectuata pe marginea titlului, in diagonala acestuia sau in linie cu semnatura tragatorului ori sub aceasta.
Pct. 21. - Indicarea numelui trasului este obligatorie.
Pct. 22. - Trasul care a acceptat cambia si nu tragatorul este obligatul principal intr-o cambie.
Pct. 23. - In aplicarea dispozitiilor art. 4 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor accepta numai cambii in care numele trasului este indicat prin numele si prenumele persoanei fizice asa cum se afla acestea inscrise in actul de identitate sau denumirea persoanei juridice asa cum se afla aceasta inscrisa in Registrul comertului. Lipsa acestei mentiuni duce la nulitatea cambiei.
Pct. 24. - Numele trasului nu va fi redactat pe titlu in diagonala.
Pct. 25. - Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor accepta numai cambii care au indicata scadenta pe fata titlului, cu exceptia cazului prevazut la art. 2 alin. 2 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin.
Pct. 26. - Redactarea textului privind scadenta nu se poate face pe diagonala titlului ori sub semnatura tragatorului.
Pct. 27. - Pentru scopurile prezentelor norme-cadru locul sau locurile desemnate pe cambie ca loc unde plata trebuie facuta vor fi denumite adresa sau adrese. Adresa contine locul geografic incadrat intr-o unitate administrativ-teritoriala existenta in prezent - judet, municipiu, oras, comuna - identificata prin denumirea acesteia, insotita de denumirea exacta a strazii si a numarului, eventual al codului postal si alte elemente de identificare care sa permita localizarea neechivoca.
Pct. 28. - Redactarea textului privind adresa unde plata urmeaza sa fie facuta nu se poate face pe diagonala titlului sau sub semnatura tragatorului.
Pct. 29. - In ceea ce priveste numele beneficiarului sau purtatorului se vor respecta conditiile privitoare la redactarea numelui trasului de la pct. 23 si pct. 24 din prezentele norme-cadru.
Pct. 30. - Cambiile vor purta mentiuni clare privind ziua, luna si anul emiterii pentru a permite:
a) calculul datei scadentei (in cazul scadentei la o anumita perioada de la data emiterii),
b) constatarea capacitatii legale a semnatarilor in momentul aplicarii semnaturii pe titlu;
c) determinarea drepturilor semnatarilor privind actiunea cambiala impotriva obligatiilor cambiale (protest, regres etc.)
Pct. 31. - Data emiterii trebuie sa fie unica, posibila si certa, chiar daca pe cambie figureaza mai multi tragatori.
Pct. 32. - Data inscrisa pe titlu este prezumata, certa si opozabila tuturor pana la proba contrarie.
Pct. 33. - Locul emiterii trebuie sa figureze alaturi de data emiterii titlului.
Pct. 34. - Semnatura tragatorului trebuie sa fie autografa, manuscrisa si redactata cu pixul sau cu cerneala neagra sau albastra la sfarsitul textului cambiei.
Pct. 35. - Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor accepta cambii in care numele tragatorului este redactat clar.
Prin numele tragatorului se intelege numele si prenumele persoanei fizice asa cum se afla acestea inscrise in actul de identitate sau denumirea persoanei juridice asa cum se afla aceasta inscrisa in Registrul comertului.
Pct. 36. - Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare pot cere ca titlurile cambiale sa poarte stampilele persoanelor juridice implicate in lantul cambial respectiv, aplicate clar. Lipsa stampilei nu afecteaza valabilitatea titlului. Simpla stampila a unui tragator, persoana juridica, neinsotita de semnatura reprezentantului autorizat al acesteia, anuleaza titlul.
Pct. 37. - Tragatorul poate recurge la forma autentica a cambiei sau la darea unei imputerniciri prin act autentic.
Semnarea numai prin aplicarea unei parafe cuprinzand un nume de persoana fizica nu este permisa, ducand la anularea titlului.
In temeiul art. 2 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Titlul caruia ii lipseste vreuna din conditiunile aratate la articolul precedent nu are valoarea unei cambii, afara de cazurile aratate in alineatele ce urmeaza.
Cambia fara aratarea scadentei este socotita platibila la vedere.
In lipsa unei aratari speciale, locul aratat langa numele trasului este socotit loc de plata si, in acelasi timp, loc al domiciliului trasului.
Cambia care nu arata locul unde a fost emisa se socoteste semnata in locul aratat langa numele tragatorului.
Daca in cambie sunt aratate mai multe locuri de plata, posesorul cambiei o va putea prezenta pentru acceptare sau plata la oricare din aceste locuri.
Pct. 38. - Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare nu vor accepta in cadrul operatiunilor lor cambii carora le lipseste una sau mai multe din mentiunile obligatorii stabilite de lege. Aceasta reglementare a activitatii va fi general-valabila, cu exceptia urmatoarelor cazuri:
a) in situatia in care indicarea scadentei nu se face in mod expres pe titlu, cambia se considera ca fiind platibila la vedere;
b) in situatia in care indicarea locului de plata nu se face in mod expres pe titlu, se considera ca loc de plata a cambiei locul indicat langa numele trasului, prezumat a fi in acelasi timp si loc al domiciliului trasului (pentru interpretarea notiunii de domiciliu vor fi avute in vedere reglementarile din prezentele norme-cadru referitoare la art. 4 si art. 98 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin);
c) in situatia in care locul de emitere nu este indicat expres pe titlu se va considera ca loc al emiterii locul indicat langa numele tragatorului:
In temeiul art. 3 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Ea poate fi la ordinul tragatorului insusi.
Ea poate fi trasa pentru contul unui tertiu.
Pct. 39. - In situatia in care o cambie este trasa la ordinul tragatorului insusi, acesta se afla si in pozitia de beneficiara al cambiei.
Pct. 40. - In situatia in care o cambie este trasa asupra tragatorului insusi, acesta se afla si in pozitia de tras. In cazul efectuarii unor operatiuni cu cambii trase asupra tragatorului insusi, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor face verificari suplimentare urmarind ca aceste titluri sa aiba la baza operatiuni reale.
Pct. 41. - O cambie poate fi trasa pentru contul unui tert in situatia in care tragatorul si beneficiarul cambiei nu exista o relatie directa, intre ei interpunandu-se un tert care nu este expres indicat pe cambie si fata de care tragatorul are o datorie. In acest caz, tragatorul completeaza pe cambie numele beneficiarului, la cererea expresa a tertului care are o datorie anterioara fata de beneficiarul indicat.
Pct. 42. - Tragatorul pentru contul tertului isi asuma obligatiile pe care le are orice tragator fata de beneficiarul unei cambii si purtatorii ulteriori ai acesteia.
In temeiul art. 4 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Cambia poate fi platita la domiciliul unui al treilea, fie in localitatea unde trasul domiciliaza, fie in alta localitate.
Daca in cambie nu se prevede de catre tras ca plata se va face la domiciliul celui de al treilea, se presupune ca ea va fi facuta de acesta din urma.
Pct. 43. - Se prezuma ca locul platii este intreg teritoriul localitatii indicate in cambie in acest scop. In absenta unei astfel de indicatii se considera ca loc al platii intreg teritoriul localitatii inscrise langa numele trasului conform art. 2 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin.
Pct. 44. - Daca, pe langa localitate, nu se indica si adresa exacta, atunci societatile bancare pot prezenta cambiile la plata astfel:
a) fie la domiciliul trasului;
b) fie la domiciliul persoanei desemnate expres pe titlu sa plateasca pentru ea;
c) fie la domiciliul acceptantului sau al unei alte persoane desemnate expres pe titlu sa plateasca pentru acceptant;
d) fie la domiciliul celui "indicat la nevoie".
Pct. 45. - In cazul in care cambia cuprinde o clauza expresa prin care este platibila la domiciliul unui tert (cambie domiciliata), se prezuma ca plata va fi efectuata de catre tert.
Pct. 46. - Domiciliul tertului se poate afla fie in aceeasi localitate in care isi are domiciliul trasul, fie in alta localitate.
Pct. 47. - In situatia in care cambia este platibila la domiciliul trasului, cu ocazia acceptarii, acesta poate indica o alta adresa in localitatea respectiva fara a avea dreptul de a schimba localitatea.
Pct. 48. - Clauza domicilierii poate fi inserata in titlu fie de catre tragator, cu ocazia emiterii titlului, fie de catre tras cu ocazia acceptarii cambiei, pentru ca plata sa nu fie ceruta la domiciliul sau.
Pct. 49. - Domicilierea facuta de un girant va fi socotita de societatile bancare ca nescrisa (inexistenta).
Pct. 50. - In prezentele norme-cadru prin domiciliu se intelege adresa exacta la care persoana fizica domiciliaza sau la care persoana juridica isi are sediul principal (vezi comentariul din prezentele norme-cadru privind art. 98 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin).
In temeiul art. 5 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Intr-o cambie platibila la vedere sau la un anume timp de la vedere, tragatorul poate stipula ca suma va fi producatoare de dobanda. In orice alta cambie aceasta stipulatiune se socoteste nescrisa.
Cifra dobanzii va trebui sa fie aratata in cambie; in lipsa acestei aratari stipulatiunea se socoteste nescrisa.
Dobanda curge de la data emisiunii cambiei daca o alta data nu este aratata.
Pct. 51. - Pentru ca dobanzile datorate de obligatul principal sa fie determinate si sa nu ramana la discretia posesorului titlului, este obligatorie inscrierea ratei dobanzii in chiar textul cambiei.
Pct. 52. - In cazul in care pe o cambie platibila la vedere sau la un anumit timp de la vedere este inclusa o mentiune referitoare la dobanda, dar din textul careia lipsesc indicatiile precise privind nivelul sau suma acesteia, mentiunea se considera ca si cum nu ar fi fost scrisa.
Pct. 53. - Mentiunea expresa privind dobanda trebuie sa cuprinda:
a) expresia "suma este purtatoare de dobanda";
b) ca nivelul dobanzii este de ....% (rata dobanzii);
c) ca dobanda curge de la data de ...
Mentiunile a) si b) trebuie sa figureze expres si cumulativ in textul cambiei la care s-a facut referire mai sus cu respectarea conditiilor de redactare.
Mentiunea c) poate sa lipseasca. Daca sunt intrunite cumulativ mentiunile a) si b) si chiar daca lipseste mentiunea c), dobanda se considera curgand implicit de la data emiterii.
In temeiul art. 6 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Daca intr-o cambie suma de plata este scrisa in litere si in cifre, in caz de deosebire, suma de plata este cea scrisa in litere.
Daca suma de plata este scrisa de mai multe ori, fie in litere, fie in cifre, in caz de deosebire, suma de plata este suma cea mai mica.
Pct. 54. - Suma de plata va putea fi trecuta in orice parte de pe fata (recto) cambiei, in cadrul textului acesteia, dar nu in diagonala sau sub semnatura tragatorului, cu conditia ca intre aceasta suma si declaratia cambiala sa poata fi stabilita o legatura.
Pct. 55. - Pentru a fi evitat riscul falsificarii cambiilor, nu vor fi acceptate decat cambii avand suma de plata indicata atat in litere, cat si in cifre, cu un scris cat se poate de clar si fara alterari ale textului in litere sau cifre.
Pct. 56. - In cazul in care exista deosebiri intre suma scrisa in cifre si cea scrisa in litere, suma de plata va fi suma redactata in litere.
Pct. 57. - In cazul in care suma de plata este inscrisa de mai multe ori pe fata cambiei, fie in cifre, fie in litere, suma care se va plati va fi suma cea mai mica.
In temeiul art. 7 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Daca cambia poarta semnaturi ale unor persoane incapabile de a se obliga prin cambie, semnaturi false sau semnaturi ale unor persoane imaginare ori semnaturi care pentru orice alt motiv, nu ar putea obliga persoanele care au semnat cambia, sau in numele carora ea a fost semnata, obligatiunile celorlalti semnatari raman totusi valabile.
Pct. 58. - In activitatea lor, Banca National a Romaniei si societatile bancare vor respecta esenta si consecintele principiului independentei semnaturilor cambiale, in vederea facilitarii circulatiei cambiilor, care ar fi dificila daca s-ar cerceta validitatea obligatiilor asumate anterior cu ocazia fiecarei transmisiuni, semnaturile de pe cambie fiind considerate independente ca si obligatiile cambiale.
Pct. 59. - Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor considera ca semnaturi care nu sunt legal valabile pe cambie semnaturile unor persoane incapabile din punct de vedere juridic a se obliga prin cambie, semnaturile false ori ale unor persoane imaginare sau care nu ar obliga persoanele care au semnat titlul ori in numele carora titlul a fost semnat.
Obligatiile celorlalti semnatari capabili din punct de vedere juridic raman totusi valabile.
In temeiul art. 8 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Orice semnatura cambiala trebuie sa cuprinda numele si prenumele sau firma celui care se obliga. Este totusi valabila semnatura in care prenumele este prescurtat sau aratat numai prin initiala.
Pct. 60. - Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor accepta in cadrul operatiunilor lor numai cambii in care semnaturile celor care se obliga sunt executate pe titlu in conditiile de la pct. 34-37 din prezentele norme-cadru.
Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor accepta numai cambii care au semnatura explicata.
Semnatura explicata integral numele si prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice si numele si prenumele reprezentantului sau legal care se obliga prin cambie in conditiile prezentelor norme-cadru.
Semnatura in care prenumele este prescurtat sau indicat prin initiale este valabila.
In temeiul art. 9 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Cine pune semnatura sa pe cambie, ca reprezentant al unei persoane pentru care nu avea imputernicirea de a lucra, e tinut personal in temeiul cambiei si, daca a platit, are aceleasi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant. Aceeasi regula se aplica reprezentantului care a depasit imputernicirea sa.
Pct. 61. - Pretinsul reprezentant sau reprezentantul care si-a depasit imputernicirile date pentru un anumit titlu este obligat personal, in ambele cazuri pentru intreaga suma aratata pe titlu.
Pct. 62. - In cazul in care un titlu a fost platit de un pretins reprezentant sau de un reprezentant care si-a depasit imputernicirile date pentru titlul respectiv, acesta are aceleasi drepturi pe care le-ar fi avut reprezentantul.
In temeiul art. 10 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Orice persoana se poate obliga cambialmente prin mandatar, chiar daca mandatul este conceput in termeni generali in ce priveste dreptul mandatarului de a emite sau semna cambii.
Pct. 63. - Obligatia cambiala poate fi asumata prin mijlocirea unui mandatar sau a unui reprezentant, caruia nu ii pot fi opuse exceptiile ce puteau fi opuse reprezentantului sau care ramane principalul obligat intr-o cambie.
Pct. 64. - Posesorul titlului se va prezenta reprezentantului sau mandatului pentru ca acesta sa indeplineasca obligatiile cambiale luate in numele sau de reprezentant sau de mandatar.
Pct. 65. - O persoana se va putea obliga cambial prin mandatar, dar cu conditia ca prin mandat general sa se specifice acest drept pentru mandatar. Aceasta acordare de puteri este suficienta, legea necerand un mandat special pentru fiecare obligatie cambiala.
Pct. 66. - Din modul in care mandatarul sau reprezentantul semneaza cambia trebuie sa rezulte calitatea de mandatar sau de reprezentant.
Astfel, semnatura sa trebuie sa fie precedata de formula "in calitate de mandatar" sau "prin procura (p.p.)", caci altfel ar rezulta cu semnatarul se obliga personal.
Redactarea acestei mentiuni trebuie sa fie clara, mai ales daca este autografa, cu respectarea conditiilor de redactare din prezentele norme-cadru.
In temeiul art. 11 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Tragatorul raspunde de acceptare si de plata.
El poate sa se descarce de raspunderea de acceptare; orice clauza prin care se descarca de raspunderea de plata se socoteste nescrisa.
Pct. 67. - Tragatorul este raspunzator de acceptarea si de plata cambiei.
Pct. 68. - Tragatorul se poate elibera de raspunderea pentru acceptarea cambiei.
Eliberarea tragatorului de raspunderea pentru acceptarea cambiei trebuie sa rezulte din insusi textul titlului cambial.
Pct. 69. - Tragatorul nu se poate elibera in nici un caz de raspunderea de plata.
Mentiuni cu privire la eliberarea tragatorului de raspunderea de plata nu pot fi cuprinse in textul cambial deoarece ar conduce la imposibilitatea actiunii de regres a beneficiarului sau a purtatorului titlului fata de tragator, in cazul neacceptarii acestuia la plata de catre tras sau de catre garantii acestuia.
In temeiul art. 12 din Legea nr. 38/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Daca o cambie, necompletata la emitere, a fost completata fara a se tine seama de intelegerile intervenite, neobservarea acestor intelegeri nu va putea fi opusa posesorului, afara numai daca acesta a dobandit cambia cu rea-credinta sau daca a savarsit o greseala grava in dobandirea ei.
Posesorul decade din dreptul de a completa cambia in alb dupa trei ani de la data emisiunii cambiei.
Asemenea decadere nu este opozabila posesorului de buna-credinta, caruia titlul i-a fost transmis completat.
Pct. 70. - Cambia in alb este un titlu care cuprinde numai semnatura tragatorului, iar uneori si o parte din mentiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin.
Pct. 71. - Mentiunile care lipsesc vor trebui sa fie completate atunci cand posesorul prezinta titlul la plata, fiind obligatoriu ca o cambie in alb sa aiba completat numele ultimului posesor in momentul platii.
Pct. 72. - Primitorul cambiei in alb, cat si oricare dintre posesorii succesivi ai acesteia au dreptul de a completa titlul respectiv cu mentiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin, conform intelegerilor are au avut loc anterior intre semnatarii titlului, fara a mai fi necesara interventia tragatorului, dreptul de completare trecand la posesorii succesivi odata cu predarea titlului.
In acest scop, odata cu predarea titlului se va adauga si o clauza, care va trebui sa fie astfel facuta incat sa poata intregi vointa semnatarului titlului.
Aceasta clauza va fi redactata astfel:
a) "Inaintea platii posesorul va completa cambia" - in cazul dreptului nelimitat al posesorului cambiei in alb privind completarea acesteia;
sau
b) "Inaintea platii posesorul va completa cambia, fara a depasi ..." - in cazul dreptului limitat al posesorului cambiei in alb privind completarea acesteia.
Limitarea dreptului posesorului cambiei in alb de a completa titlul respectiv se va face in legatura cu una sau mai multe din cele opt mentiuni obligatorii prevazute de art. 1 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin, respectand standardele de continut din prezentele norme-cadru. De asemenea, posesorul poate completa o cambie in alb destinata de el sa fie o cambie la vedere sau la un anume timp de vedere cu mentiuni privind limitari ale clauzei de dobanda.
Pct. 73. - Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare nu vor accepta cambii in alb necompletate la momentul intrarii in portofoliul lor.
Pct. 74. - Cu ocazia completarii cambiei in alb, beneficiarul sau un posesor ulterior trebuie sa respecte intocmai intelegerile dintre tragator si beneficiar stabilite in momentul emiterii titlului.
Pct. 75. - Posesorului de buna-credinta nu i se poate imputa nerespectarea intelegerilor dintre tragator si beneficiar exprimate prin cambia in alb la momentul emiterii acesteia, daca titlul a fost completat in mod abuziv de catre beneficiar sau de catre un alt posesor al titlului.
Pct. 76. - Nerespectarea intelegerilor stabilite in momentul emiterii, cu ocazia completarii titlului, va putea fi opusa posesorului care a dobandit cambia cu rea-credinta sau a savarsit o greseala grava in dobandirea ei.
Banca Nationala a Romaniei si oricare societate bancara, carora le-a fost notificat oficial de catre un tragator faptul ca o cambie in alb emisa de el a fost completata abuziv si apoi pusa in circulatie, nu pot primi acest titlu chiar daca el le este prezentat in vederea platii de care un posesor de buna-credinta:
Pct. 77. - Completarea cambiei in alb se va putea face in orice moment, insa anterior prezentarii acesteia la plata si dresarii protestului in cazul refuzului platii.
Pct. 78. - Completarea cambiei in alb va trebui sa se efectueze in termen de trei ani de la data reala a emiterii. Nerespectarea termenului legal pentru completarea titlului face ca posesorul titlului sa decada din dreptul de a-l completa dupa expirarea lui, decadere care poate fi invocata atat de tragator, cat si de oricare dintre debitorii cambiali.
Pct. 79. - Termenul de trei ani nu poate fi prelungit prin conventia partilor.
CAPITOLUL II - DESPRE GIR
In temeiul art. 13 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Cambia, chiar daca nu a fost expres trasa la ordin, este transmisibila prin gir.
Daca tragatorul a inscris in cambie cuvintele: "nu la ordin" sau a expresiune echivalenta, titlul este transmisibil numai in forma si cu efectele unei cesiuni ordinare.
Girul poate fi facut chiar in folosul trasului, indiferent daca a acceptat sau nu, al tragatorului sau al oricarui alt obligat.
Acestia pot si gireze din nou cambia.
Pct. 80. - Cambia cuprinzand sau nu mentiunea "la ordin" pot circula prin gir.
Pct. 81. - Girul este un act prin care posesorul titlului, numit girant, transfera altei persoane, numita giratar, printr-o declaratie scrisa si subscrisa pe titlu odata cu predarea acestuia, toate drepturile decurgand din titlul astfel redactat si completat.
Daca tragatorul a inscris in cambie cuvintele: "nu la ordin", titlul este transmisibil numai in forma si cu efectele unei cesiuni de creanta ordinare.
Ca si girul, cesiunea de creanta este un mijloc specific de transmitere a obligatiilor constand in acordul de vointa (contractual) prin care creditorul (numit cedent)transmite in mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul sau de creanta unei alte persoane (numita cesionar), care va deveni astfel creditor in locul sau si care va putea incasa de la debitor creanta cedata.
Pct. 82. - Girul poate fi facut chiar in folosul trasului, indiferent daca a acceptat sau nu, al tragatorului sau al oricarui alt obligat. Acestia pot sa gireze din nou cambia.
Pct. 83. - Spre deosebire de gir, cesiunea de creanta ordinara devine opozabila numai incepand din momentul notificari ei debitorului sau incepand din momentul in care debitorul o accepta prin act autentic.
Pct. 84. - De indata ce titlul a fost creat cu respectarea conditiilor de validitate si de forma cerute de Legea asupra cambiei si biletului la ordin, el va putea circula prin gir.
Pct. 85. - Declaratia cambiala, necesara transferarii titlului, este facuta de posesorul titlului care poate fi sau beneficiarul lui sau un giratar caruia girantul ii transmisese anterior titlul si care are capacitatea legala de a-l gira.
Pct. 86. - Mentiunile privind circulatia cambiei prin gir se fac de regula pe spatele (verso) titlului, ceea ce face ca operatiunea de girare sa mai poate si denumirea de andosare. In cadrul exprimarii scrise privind operatiunile de "girare" se va folosi exclusiv notiunea de "girare" si nu aceea de "andosare".
Pct. 87. - In cazul in care cambia a fost creata cu numele in alb al beneficiarului, este necesara completarea cu numele acestuia pentru a se putea incepe seria regulata a girurilor.
Pct. 88. - Giratarul titlului poate fi orice persoana care se poate obliga cambial in conditiile legii, indiferent daca s-a obligat sau nu anterior prin titlul respectiv. In acest caz girul este un gir de intoarcere.
Pct. 89. - Cand titlul este transmis prin girul de intoarcere unui obligat principal, acesta are ca efect reunirea de catre aceeasi persoana atat a calitatii de creditor, cat si a calitatii de debitor principal.
Reuniunea prin girul de intoarcere a celor doua calitati are efect numai pana la ajungerea la scadenta a titlului destinat a circula prin gir.
Pct. 90. - In cazul girului de intoarcere, in care beneficiarul gireaza in folosul trasului, al tragatorului sau al oricarui alt obligat, acestia pot gira din nou cambia sau pot exercita drepturile de regres, astfel;
a) daca girul este dat in folosul trasului care a acceptat cambia si care la scadenta are cambia in posesia sa, el devine si creditor si debitor cambial si, drept urmare, cambia se va stinge prin confuziune. Daca trasul nu a acceptat cambia, el este numai giratar si in aceasta calitate poate sa ceara plata de la girant si de la tragator;
b) daca girul s-a dat in folosul tragatorului si trasul a acceptat cambia, tragatorul ii poate cere trasului plata. In cazul in care trasul nu a acceptat cambia, creanta cambiala se stinge, deoarece tragatorul este si creditor si debitor al girantului.
Pct. 91. - Pe titlu pot fi aratati mai multi giratari, fie in mod cumulativ, caz in care exercitarea drepturilor cambiale se va face de catre toti de comun acord, fie alternativ, caz in care oricare dintre giratarii care se afla in posesia titlului poate sa exercite drepturile cambiale.
Daca in gir au fost indicati mai multi giratari in mod cumulativ, atunci, pentru transmiterea titlului mai departe prin gir, trebuie ca titlul sa poarte semnatura tuturor giratarilor care devin astfel, la randul lor, giranti.
Pct. 92. - Girarea titlului catre o societate bancara poarta denumirea de scontare si constituie o modalitate prin care posesorul cambiei isi poate procura prin gir bani, mai inainte de scadenta.
In temeiul art. 14 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Girul trebuie sa fie neconditionat. Orice conditiune la care ar fi supus se socoteste nescrisa.
Girul partial este nul.
Girul "la purtator" este echivalent unui gir in alb.
Pct. 93. - Girul trebuie sa fie neconditionat, neputand fi grevat de contraprestatii sau de raporturi cauzale care ar schimba caracterul abstract al obligatiei cambiale incorporate in titlu.
Pct. 94. - Pentru a evita ca circulatia titlului sa devina nesigura si pentru a apara pe posesorul lui de eventualele exceptii ce i-ar putea fi opuse, nu se va tine seama de nici o eventuala conditionare a girul aparuta pe titlu.
Pct. 95. - Cambia fiind indivizibila, girul partial este nul, deoarece nu se poate admite ca o parte a creantei incorporata in el sa apartina girantului, iar cealalta parte giratarului.
Pct. 96. - Girul "la purtator", exprimat prin formula "platiti purtatorului", echivaleaza cu un gir in alb.
In temeiul art. 15 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Girul trebuie sa fie scris pe cambie sau pe un adaos (foaie de prelungire) al acesteia (allonge). El trebuie sa fie semnat de girant.
Girul este valabil chiar daca beneficiarul nu este aratat sau daca girantul a pus numai semnatura (gir in alb). In acest din urma caz girul pentru a fi valabil trebuie sa fie scris pe dosul cambiei sau pe adaos.
Pct. 97. - Girul poate fi "in plin" sau "in alb".
Pct. 98. - Girul "in plin" presupune declaratia girantului semnata si datata de el, cuprinzand ordinul adresat debitorului principal de a plati unei anume persoane indicate de girant.
Girul "in plin" trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente redactate in conditiile prezentelor norme-cadru:
a) semnatura girantului, care este elementul esential al girului si care trebuie sa indeplineasca conditiile cerute de art. 8 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin pentru validitatea unei semnaturi;
b) numele giratarului;
c) data girarii; in cazul lipsei datei girarii aceasta va putea fi dovedita prin toate mijloacele de proba admise de Codul comercial, art. 57.
Pct. 99. - Girul poate fi scris pe spatele (verso) cambiei sau pe un adaos al acesteia denumit "foaie de prelungire" sau "allonge".
Pct. 100.- Girul "in plin" poate fi inscris chiar pe fata titlului, dar in acest caz el trebuie sa cuprinda in afara de semnatura si alte mentiuni care sa deosebeasca girul de oricare alta operatiune cambiala (acceptare, avalizare).
Pct. 101. - Girul "in alb" produce aceleasi efecte ca si girul "in plin".
Pct. 102. - Girul "in alb" este format numai din semnatura girantului, pusa pe spatele cambiei sau pe adaosul acesteia. Nu este permisa inscrierea girului "in alb" pe fata titlului, deoarece acest gir s-ar putea confunda cu acceptarea sau avalizarea.
Pct. 103. - Girul "in alb" permite posesorului cambiei sa o transmita fara a lua asupra sa vreo raspundere cambiala, deoarece numele sau nu figureaza pe titlu.
Pct. 104. - Girul "in alb" permite darea in gaj a cambiei si scoaterea ei din gaj mai inainte de scadenta, fara ca aceasta operatiune sa lase urme pe titlu.
Pct. 105. - Girul "in alb" permite prezentarea cambiei la scont.
In temeiul art. 16 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Girul transmite toate drepturile izvorate din cambie.
Daca girul este in alb posesorul poate:
1) sa-l completeze cu propriul sau nume sau cu numele altei persoane;
2) sa gireze cambia din nou in alb sau in ordinul unei anume persoane;
3) sa predea cambia unui tertiu fara sa completeze girul in alb si fara s-o gireze.
Pct. 106. - Transmiterea cambiei prin gir are ca efect transmiterea catre giratar a tuturor drepturilor izvorand, din titlu, in mod autonom, astfel ca debitorul cambial nu ii va putea opune giratarului exceptiile personale pe care le-ar putea ridica contra girantului. Giratarul va putea prezenta cambia la acceptare si la plata debitorului cambial si se va putea indrepta pe cale de regres impotriva obligatiilor cambiale.
Pct. 107.- Transmiterea cambiei prin gir nu implica si transmiterea raporturilor materiale care au dat nastere raporturilor cambiale, inclusiv a raporturilor intre tragator si tras ce decurg din raportul cambial fundamental si a raporturilor dintre giranti si ceilalti semnatari ai cambiei, deoarece documentul care constata obligatiile cambiale nu cuprinde si aceste raporturi.
Pct. 108. - Posesorul cambiei cu un gir "in alb" are urmatoarele posibilitati:
a) sa-l completeze cu propriul sau nume;
b) sa-l completeze cu numele altei persoane si in acest caz il preda acesteia;
c) sa gireze cambia din nou in alb sau la ordinul altei persoane;
d) sa transmita cambia unui tert, fara sa completeze girul in alb.
In temeiul art. 17 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Girantul, daca nu s-a stipulat altfel, raspunde de acceptare si de plata.
El poate interzice un nou gir; in acest caz el nu raspunde fata de persoanele carora cambia a fost ulterior girata.
Pct. 109. - Girantul raspunde fata de giratar si fata de posesorii titlului pentru acceptarea si plata titlului, in caz de neplata la scadenta din partea debitorului.
Pct. 110. - Girul transmite proprietatea titlului cu particularitatea ca girantii devin obligati solidar pentru plata la scadenta. In caz de neplata la scadenta din partea obligatului principal, posesorul titlului se poate indrepta pe cale de regres contra oricaruia dintre obligati si implicit contra oricaruia dintre giranti.
Pct. 111. - Girantul se poate exonera de garantia de acceptare si de plata fata de primul giratar si fata de ceilalti giratari prin inserarea unei clauze in acest sens in textul girului, utilizand o formula corespunzatoare, precum: "fara garantie", "Fara raspundere" sau "fara obligo".
Aceasta clauza va putea fi invocata de catre girant si numai de catre el impotriva oricarui posesor al titlului.
Pct. 112. - Persoana care primeste o cambie cu o astfel de clauza dobandeste proprietatea asupra ei ca si drepturile care izvorasc din ea, insa nu va putea exercita actiunea de regres contra girantului pentru plata titlului.
Pct. 113. - clauza exprimata printr-una din redactarile "fara raspundere", "fara obligo" sau "fara garantie" poate avea ca scop exonerarea de garantie numai pentru acceptare sau numai pentru plata; in primul caz girantul raspunde numai daca plata nu este efectuata la scadenta; in cel de-al doilea caz, girantul este exonerat de raspundere in cazul acceptarii cambiei.
Pct. 114. - Girantul poate interzice un nou gir. In cazul in care textul unui gir este inserata o astfel de interdictie prin expresia "fara gir ulterior", girantul nu raspunde fata de persoanele carora cambia le-a fost girata ulterior, contrar indicatiilor sale.
In temeiul art. 18 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Detinatorul unei cambii este socotit posesor legitim, daca justifica dreptul sau printr-o serie neintrerupta de giruri, chiar daca ultimul gir este in alb. Girurile sterse se socotesc, in aceasta privinta nescrise.
Daca un gir in alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit ca a dobandit cambia prin efectul unui gir in alb.
Daca o persoana a pierdut prin orice intamplare, posesiunea unei cambii, noul posesor care justifica dreptul sau in modul aratat in alineatul precedent, nu este tinut sa predea cambia, afara numai daca a dobandit-o cu rea credinta, sau daca a savarsit o greseala grava in dobandirea ei.
Pct. 115. - Pentru ca detinatorul unei cambii sa fie socotit posesor legitim al titlului este necesar sa existe o serie neintrerupta a girurilor mentionate pe cambie sau pe adaos ("foaie de prelungire" sau "allonge").
Pct. 116. - Ultimul gir poate fi in alb; in acest caz posesorul cambiei nu mai trebuie sa-l completeze, deoarece exista prezumtia ca el este giratar.
Pct. 117. - Posesorul cambiei este cel indicat in ultimul gir ca giratar, iar daca este vorba de un gir in alb, atunci posesor poate fi orice persoana.
Pct. 118. - Daca sirul de giruri este intrerupt, posesor legitim este ultimul giratar dinaintea intreruperii.
Pct. 119.- Debitorul cambial nu are dreptul sa verifice daca girurile sunt reale sau false si nici daca emana de la persoane capabile ori de la cele imputernicite sa le reprezinte. Debitorul cambial are dreptul sa stabileasca numai identitatea posesorului.
Pct. 120.- Prin succesiune neintrerupta de giruri se intelege succesiunea in care fiecare gir este semnat de catre cel indreptatit, adica fiecare gir este semnat in calitate de girant, de catre cel care, in girul precedent, figura ca giratar.
Pct. 121. - Daca in seria girurilor se afla un gir in alb, semnatarul girului urmator este considerat giratarul girului in alb.
Pct. 122. - In cazul in care persoana pierde, prin orice intamplare, posesiunea titlului, posesorul legitim al acestuia, adica acel posesor care va justifica dreptul sau printr-o serie neintrerupta de giruri, nu este obligat sa predea cambia celui care a pierdut-o, cu exceptia situatiilor in care a dobandit-o cu rea credinta sau a savarsit o greseala grava in dobandirea ei.
Pct. 123. Sarcina administrarii probelor intr-o actiune in revendicare privind posesia titlului nu revine posesorului titlului ci reclamantului care va trebui sa dovedeasca faptul ca posesorul este de rea-credinta sau a savarsit o greseala grava cu ocazia dobandirii titlului respectiv.
Pct. 124. - Girurile sterse sunt considerate ca nescrise, ele neputand servi nici pentru a umple eventualele lacune in sirul girurilor si nici pentru a-l intrerupe daca acesta este regulat. Aceste giruri se considera ca si cum nu ar fi existat.
Pct. 125. - Daca un gir este sters si prin aceasta seria este intrerupta, este exclusa legitimitatea formala a ultimului girant si deci si dreptul sau de creditor cambial.
Pct. 126.- Girantul care plateste pe cale de regres are dreptul de a sterge girul sau si girurile care urmeaza dupa al sau, caci girantii ulteriori lui sunt eliberati de obligatie prin plata facuta de el.
Pct. 127. - Girantul care se gaseste in posesia titlului inainte de scadenta poate sterge girurile, ulterioare unui gir in alb care se gaseste in sirul acestora, pentru a lua el locul girantului in alb.
Aceasta operatiune poate fi facuta numai de catre acea persoana care detine titlul in mod legitim si nu de catre o persoana care il poseda in mod abuziv si vrea ca prin aceasta sa dobandeasca in cambie drepturi pe care nu le are, prin intermediul unui fals.
In temeiul art. 19 si art. 20 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Art. 19. - Persoanele impotriva carora s-a pornit actiunea cambiala nu pot opune posesorului exceptiunile intemeiate pe raporturile lor personale, cu tragatorii sau cu posesorii anteriori, afara numai daca posesorul dobandind cambia a lucrat cu stiinta in paguba debitorului.
Art. 20. - Daca girul cuprinde mentiunea "valoarea pentru acoperire", "pentru incasare", "pentru procura", sau orice alta mentiune care implica un simplu mandat, posesorul poate sa exercite toate drepturile izvorate din cambie, dar nu o poate gira decat cu titlul de procura.
Cei obligati nu pot opune in acest caz posesorului decat exceptiunile ce ar fi putut opune girantul.
Mandatul cuprins intr-un gir "de procura" nu inceteaza prin moartea mandatului, prin incapacitatea sau restrangerea capacitatii acestuia.
Pct. 128 - Girul care cuprinde una din mentiunile "valoare pentru acoperire", "pentru incasare", "pentru procura", mentiuni care implica un simplu mandat (cunoscut sub denumirile de gir pentru incasare sau gir pentru procura), are drept scop sa confere girantului dreptul de a incasa suma prevazuta in cambie, la scadenta, in calitate de reprezentant sau mandatar al girantului, iar in caz de refuz sa indeplineasca formalitatile pentru realizarea drepturilor cambiale.
Pct. 129. - In cazul girului pentru procura, girantul nu poate transmite cambia gir altei persoane.
Pct. 130. - Daca totusi girantul pentru procura gireaza la randul sau cambia, acest ultim gir va fi considerat de asemenea ca un gir pentru o procura, girantul avand dreptul de a-si substitui o alta persoana, in calitate de mandatar.
Pct. 131. - Girantul este obligat si pe deplin legitimat sa exercite drepturile decurgand din cambie. Exercitarea acestor drepturi se face in numele girantului.
Pct. 132. - Debitorii cambiali pot propune giratarului pentru procura numai exceptiile pe care le-ar fi putut invoca contra girantului.
Pct. 133. - In situatia girului pentru procura, raporturile intre girant si giratar sunt reglementate prin regulile de drept comun privitoare la mandatul de reprezentare.
Prin derogare de la aceste reguli. mandatul cuprins in girul pentru procura nu inceteaza prin moarte, incapacitatea sau restrangerea capacitatii mandatului.
In temeiul art. 21 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Daca girul cuprinde mentiunea "valoare in garantie", "valoare in gaj", sau orice alta mentiune care implica un gaj, posesorul poate exercita toate drepturile izvorand din cambie, dar un gir facut de el este socotit ca facut cu titlu de procura.
Cei obligati nu pot opune posesorului exceptiunile intemeiate pe raporturile lor personale cu girantul, afara daca numai daca posesorul, primind cambia, a lucrat cu stiinta in paguba debitorului.
Pct. 134. - cambia poate fi data in garantie pentru asigurarea unei alte creante pe care girantul o are contra girantului. Aceasta se realizeaza prin inserarea in gir a formulei "in garantie", "valoare in gaj", "valoare in garantie".
Pct. 135. - Posesorul cambiei, in baza unui gir in garantie, poate exercita toate drepturile ce decurg din titlu, chiar si in cazul in care creanta garantata prin gaj nu este exigibila. Posesorul cambiei (giratarul) poate invoca aceste drepturi si impotriva girantului sau, care este fata de el un debitor cambial. In aceasta situatie, giratarul nu poate sa transmita cambia prin gir; daca ar face aceasta operatiune, girul nu ar avea decat valoarea unui gir pentru procura.
Pct. 136. - Cambia girata in garantie de catre girantul care datoreaza o suma de bani giratarului sa se despagubeasca cu preferinta din suma incasata in baza titlului, fata de ceilalti creditori ai debitorului girant care a dat cambia in gaj.
Pct. 137. - Pentru valabilitatea gajului, mentiunea gajarii titlului va trebui sa fie cuprinsa chiar in gir si sa poarte semnatura girantului, gajul bazandu-se pe intelegerea dintre parti si pe inserarea in acest mod a girului pe titlu.
Pct. 138. - Obligatii cambiali nu vor putea opune posesorului titlului exceptiile intemeiate pe raporturile lor personale cu girantul, decat in cazul in care posesorul, primind cambia, a lucrat constient in paguba debitorului.
Prin darea in posesie a titlului, creditorul care ia in gaj titlul nu devine un reprezentant al debitorului, el continuand sa aiba un drept autonom pe care il exercita in propriul sau interes.
In temeiul art. 22 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Girul posesorului scadentei produce aceleasi efecte ca un gir anterior. Cu toate acestea, girul facut posterior protestului de neplata, sau facut dupa trecerea termenului pentru facerea protestului, produce numai efectele unei cesiuni ordinare.
Girul fara data este socotit, pana la dovada contrarie, ca fiind facut inainte de trecerea termenului stabilit pentru facerea protestului.
Pct. 140. - Girul ulterior scadentei produce aceleasi efecte ca un gir anterior, giratarul dobandind un drept propriu.
Pct. 141. - Daca girul este dat ulterior protestului de neplata sau dupa trecerea termenului pentru dresarea protestului, el produce numai efectele unei cesiuni ordinare. Cesiunea ordinara presupune transferarea creantei cambiale din patrimoniul cedentului in acela al cesionarului in aceleasi conditii in care se gasea patrimoniul primului.
Pct. 142. - Girantul este supus, in acest fel de gir, tuturor exceptiilor opozabile girantului. Girantul garanteaza numai existenta creantei nu si plata sumei cambiale, fiindca nu-si poate asuma raspunderea de a se obliga solidar pentru un debitor care nu si-a respectat obligatiile.
Pct. 143. - Girantul va putea exercita toate drepturile apartinand girantului, pe care acesta le va avea contra tuturor debitorilor cambiali in momentul scadentei.
Pct. 144. - Girul fara data, facut dupa scadenta, este considerat, pana la proba contrarie, a fi fost facut inaintea trecerii termenului stabilit pentru dresarea protestului, producand in consecinta efecte normale.
Pct. 145. - Desi girul este facut dupa scadenta, titlul isi pastreaza avantajele conferite de lege, inclusiv puterea de titlul de executor, aceasta fiind o calitate acordata cambiei si nu posesorului acesteia.
In temeiul art. 23 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Prin cesiunea cambiei, derivand fie dintr-un gir facut posterior protestului de neplata sau dupa expirarea termenului pentru facerea protestului, fie dintr-un act separat, chiar anterior scadentei, se transmit creditorului toate drepturile cambiale ale cedentului, caruia in se vor putea opune toate exceptiunile opozabile acestuia, cesionarul avand dreptul la predarea cambiei.
Pct. 146. - Prin girul facut pe titlu ulterior protestului de neplata, dupa expirarea termenului pentru dresarea protestului sau pe un act separat alcatuit in acest sens, chiar anterior scadentei, creditorul dobandeste toate drepturile cambiale ale cedentului, ceea ce include si dreptul de a uza de procedura de executare cambiala prevazuta de executare cambiala prevazuta de Legea asupra cambiei si biletului la ordin si de prezentele norme-cadru.
Pct. 147. - Girul dupa protest este asimilat cu girul facut prin act separat, atat din punct de vedere al opozabilitatii exceptiilor, cat si din punct de vedere al efectului executoriu al titlului dobandit, cu alte cuvinte se dobandeste un drept derivat si se beneficiaza de procedura de executare prevazuta de lege.
CAPITOLUL III - DESPRE ACCEPTARE
In temeiul art. 24 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Posesorul cambiei sau chiar un simplu detinator poate prezenta trasului, pana la scadenta, cambia spre acceptare, la domiciliul acestuia.
Pct. 148. - Acceptarea este actul prin care trasul, catre care s-a adresat tragatorului pentru plata prin emiterea titlului, se obliga sa plateasca, la scadenta, suma aratata in cambie, posesorului legitim al titlului.
Pct. 149. - Prezentarea cambiei la acceptare facultativa, daca nu exista o indicatie expresa in sens contrar in text. Prezentarea la acceptare va putea fi facuta oricand, daca tragatorul nu a fixat un termen pentru prezentare, dar nu mai tarziu de data scadentei. Prezentarea la acceptare va putea fi facuta ata de posesorul cambiei, cat si de un simplu detinator al ei. De aceea, prin neprezentarea cambiei la acceptare nu rezulta nici un fel de raspundere pentru posesor.
Prezentarea cambiei la acceptare va putea fi facuta si in ziua scadentei.
Pct. 150. - Acceptarea trebuie ceruta trasului sau indicatorului la nevoie, daca exista o asemenea indicatie expresa privind indicatul la nevoie.
Pct. 151. - Acceptarea va fi ceruta la domiciliul trasului, prin domiciliu intelegandu-se locul unde acesta isi are locuinta sau sediul (art. 98 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin).
Pct. 152. - Daca a fost indicata o persoana pentru a accepta cambia la nevoie (indicatul la nevoie) si daca cambia nu a fost acceptata de tras, ea trebuie prezentata si indicatului la nevoie.
In temeiul art. 25 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
In orice cambie tragatorul poate stipula ca ea va trebui sa fie prezentata spre acceptare, fixand sau nu un termen pentru prezentare.
El poate interzice in cambie prezentarea spre acceptare, afara numai de cazul in care cambia este platibila intr-o alta localitate decat aceea a domiciliului trasului, sau daca este platibila la un anume timp de la vedere.
El poate de asemenea sa stipuleze ca prezentarea spre acceptare nu va putea avea loc inaintea unei anume date.
In afara de cazul in cand tragatorul a interzis prezentarea spre acceptare, oricare din giranti poate stipula ca va trebui sa fie prezentata cambia spre acceptare, fixand sau nu un termen pentru prezentare.
Pct. 153. - Prezentarea cambiei la acceptarea trasului poate fi obligatorie daca tragatorul insereaza pe titlu o indicatie expresa in acest sens.
Tragatorul poate sa fixeze sau sa nu fixeze un termen obligatoriu pentru prezentarea cambiei la acceptare.
Pct. 154. - Oricare dintre giranti va putea stipula obligativitatea prezentarii cambiei la acceptare, fixand sau nu un termen pentru aceasta, cu exceptia cazurilor in care tragatorul a interzis prezentarea spre acceptare de la bun inceput. Girantii nu vor putea interzice prezentarea prezentarea la acceptare.
Pct. 155. - Daca posesorul nu prezinta cambia sau nu o prezinta in termenul fixat, el nu se va putea indrepta, in caz de lipsa de acceptare sau plata, atunci cand clauza acceptarii a fost stabilita expres de tragator, nici impotriva acestuia, nici impotriva girantilor. Daca clauza a fost pusa de un girant, posesorul nu se va putea indrepta impotriva acestuia.
Pct. 156. - Prezentarea pentru acceptare a cambiei va putea fi interzisa, luand nastere asa zisa cambie neacceptabila, cu exceptia cazurilor in care cambia este platita la un tert sau in alta localitate decat aceea a domiciliului trasului sau daca ea este platibila la un anume timp de la vedere.
Pct. 157. - Daca o cambie a fost prezentata spre acceptare cu toate ca prezentarea a fost interzisa, iar trasul a refuzat acceptarea, tragatorul si girantii cambiei nu raspund de lipsa de acceptare.
In temeiul art. 26 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Cambia platita la un anume timp de la vedere trebuie prezentata spre acceptare in termen de un an de la data emisiunii.
Tragatorul poate reduce sau prelungi acest termen.
Aceste termene pot fi reduse de giranti.
Pct. 158. - Prezentarea la acceptare este obligatorie in cazul in care cambia este platibila la un anume timp de la vedere, deoarece de la data prezentarii la acceptare incepe sa curga termenul pentru scadenta.
Pct. 159. - Cambia platibila la un anume timp de la vedere trebuie sa fie prezentata pentru acceptare in termen de un an de la data emiterii sale, tragatorul putand reduce sau prelungi acest termen prin mentiuni exprese in text, in timp ce girantii pot numai sa reduca acest termen, facand. de asemenea. mentiunile cuvenite pe titlu.
Pct. 160. - Daca posesorul unei cambii platibile la un anumit timp de la vedere nu prezinta cambia spre acceptare in termen de un an sau in interiorul termenului fixat de tragator, el nu mai are dreptul la nici o actiune cambiala, fata de nici un debitor cambial (fata de tragator sau giranti fiindca decade din dreptul la actiunea de regres, iar fata de tras fiindca acesta nu a acceptat cambia).
Pct. 161. - Daca posesorul nu respecta termenul fixat de un girant, acesta este eliberat de raspundere si, odata cu el, sunt eliberati de raspundere si girantii urmatori. Tragatorul si girantii precedenti nu sunt eliberati de raspundere, deoarece ei sunt supusi inca actiunii de regres pana la trecerea termenului de un an, termen pe care ei nu l-au redus.
Pct. 162. - In cazul mentionarii pe cambie a mai multor termene pentru acceptare stabilite de diversi posesori succesivi ai cambiei, posesorul actual trebuie sa respecte toate aceste termene, daca nu doreste sa renunte la dreptul de a exercita actiunea de regres, deoarece exercitarea acestei actiuni se face in functie de respectarea termenelor puse de fiecare dintre posesori.
In temeiul art. 27 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Trasul poate cere ca o a doua prezentare sa-i fie facuta in ziua urmatoare primei prezentari. Cei interesati nu pot sa se prevaleze de neobservarea acestei cereri, daca nu este mentionata in protest
Posesorul nu este dator sa lase trasului cambia prezentata spre acceptare.
Pct. 163. - Trasul va putea cere, pentru a avea timpul necesar efectuarii unor verificari, ca o noua prezentare la acceptarea cambiei sa I se faca in ziua urmatoare primei prezentari.
Pct. 164. - Obiectii in legatura cu nesatisfacerea cererii ca titlul sa fie prezentat la o noua acceptare pot fi ridicate, cu obligatia ca cei interesati sa mentioneze acest fapt in actul de protest.
Pct. 165. - Posesorul cambiei nu este obligat sa lase trasului titlul prezentat pentru acceptare, oricare ar fi motivele invocate de tras pentru satisfacerea unei asemenea cereri.
In temeiul art. 28 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Acceptarea se scrie pe cambie.
Ea se exprima prin cuvantul "acceptat" sau orice alta expresie echivalenta; ea este semnata de tras. simpla semnatura a trasului pusa pe fata cambiei e socotita acceptare.
Cand cambia este platibila la un anumit timp de la vedere, sau cand ea trebuie prezentata spre acceptare intr-un termen stabilit printr-o clauza speciala, acceptarea trebuie sa poarte data zilei cand este facuta, afara daca posesorul cere ca ea sa poarte data prezentarii. Daca acceptarea nu este datata, posesorul,pentru a pastra dreptul de regres impotriva girantilor si impotriva tragatorului, trebuie sa ceara sa se constate aceasta lipsa printr-un protest facut in timp util.
Pct. 166. - Pentru respectarea principiului literalitatii obligatiei cambiale, acceptarea trebuie sa fie pe fata (recto), fie pe spatele titlului (verso) si sa poarte semnatura trasului.
Pct. 167. - Daca acceptarea este scrisa pe spatele cambiei, ea va trebui intotdeauna sa se exprime prin cuvantul "acceptat" sau expresiile echivalente: "voi plati", "voi onora".
Cuvantul "vazut" nu este echivalent cu "acceptat". Daca lipseste o asemenea indicatie, semnatura aplicata pe spatele cambiei va fi considerata ca fiind a unui obligat pe cale de regres sau daca nu I se poate da nici o valoare cambiala, ea va fi socotita fara valoare.
Pct. 168. - Daca acceptarea este facuta pe fata cambiei, este suficienta simpla semnatura a trasului care va fi echivalenta ca acceptarea. In ceea ce priveste semnatura trasului se vor respecta prevederile prezentelor norme-cadru si ale Legii asupra cambiei si biletului la ordin privind toate semnaturile cambiale ale persoanelor fizice sau ale imputernicitilor persoanelor juridice.
Pct. 169. - Pentru ca acceptarea sa poata produce efecte cambiale ea nu poate fi data printr-un act separat.
Acceptarea prin act separat da nastere numai unei actiuni conform dreptului comun. Este lipsita de valoare cambiala acceptarea facuta verbal chiar in fata martorilor.
Pct. 170. - Acceptarea poate fi valabil facuta pe un duplicat, dar nu si pe o copie a cambiei.
Pct. 171. - Acceptantul trebuie fie aceeasi persoana cu trasul Semnatura trasului si a acceptantului trebuie sa fie identice, cu exceptia cazului in care se apeleaza la un indicat la nevoie. Daca o terta persoana accepta, acceptarea sa nu are nici o valoare juridica.
Pct. 172. - Pentru cambiile platite la un anumit termen de la vedere si pentru acele cambii care trebuie sa fie prezentate spre acceptare intr-un termen stabilit de catre tragator sau de catre girant, acceptarea trebuie sa fie datata.
Pct. 173. - Data va trebui sa cuprinda anul, luna si ziua prezentarii, cu exceptia cazului in care posesorul solicita ca data inscrisa sa fie data prezentarii. In cazul in care trasul refuza sa dateze, posesorul este obligat sa constate data prezentarii sale printr-un protest de nedatare. Acesta este unicul mijloc de a proba data acceptarii, necesara posesorului pentru a putea pastra dreptul de regres impotriva girantilor si a tragatorului.
In temeiul art. 29 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Acceptarea trebuie sa fie neconditionata; trasul o poate insa rasfrange la o parte din suma.
Orice alta modificare adusa prin acceptare, celor cuprinse in cambie, se socoteste ca refuz de acceptare. Acceptantul ramane totusi tinut in limitele acestei acceptari.
Pct. 174. - Acceptarea trebuie sa fie neconditionata, orice modificare adusa prin ea mentiunilor cuprinse in cambie, in afara de aceea referitoare la suma, socotindu-se ca refuz de acceptare. Acceptantul ramane totusi obligat in limitele acestei acceptari.
Pct. 175. - Acceptantul poate restrange acceptarea la o suma mai mica decat aceea prevazuta la cambie.
Pct. 176. - Daca acceptarea a fost data pentru o suma mai mica, posesorul acesteia nu o poate refuza, pentru ca acceptarea ii foloseste nu numai lui, ci si celorlalti obligati cambiali. Pentru restul sumei acceptate, posesorul are acelasi drept ca si in cazul lipsei de acceptare.
In temeiul art. 30 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Daca tragatorul a aratat in cambie un loc de plata, altul decat cel al al domiciliului trasului, fara insa sa arate un tertiu la care plata trebuie sa fie facuta, trasul il va putea arata odata cu acceptarea. In lipsa unei atari aratari, acceptantul este socotit ca s-a obligat sa plateasca el insusi in locul platii.
Cand cambia este platibila la domiciliul trasului, acesta poate sa arate in acceptare o adresa in aceeasi localitate unde plata trebuie sa fie facuta.
Pct. 177. - In cazul in care tragatorul unei cambii indica un loc de plata, altul decat cel al domiciliului trasului, fara a indica insa si persoana care trebuie sa faca plata, acceptantul unei astfel de cambii domiciliate are obligatia ca, o data cu acceptarea, sa arate si persoana care va face plata la locul indicat de tragator.
Pct. 178. - In cazul in care acceptantul nu onoreaza obligatia de la punctul precedent, se prezuma ca acceptantul intelege sa plateasca el insusi la locul indicat pentru plata.
Pct. 179. - Atunci cand cambia este platibila la domiciliul sau, o data cu acceptarea, trasul are dreptul de a indica un alt loc de plata, adica o alta adresa unde se va efectua plata, cu conditia ca aceasta sa se afle in aceeasi localitate.
In temeiul art. 31 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Prin acceptarea trasul se obliga a plati cambia la scadenta.
In cazul de neplata posesorul, chiar daca este tragator, are impotriva acceptantului o actiune cambiala directa pentru tot ce poate fi cerut in temeiul art. 53 si 54.
Trasul care a acceptat ramane obligat, chiar daca nu a avut cunostinta de falimentul tragatorului.
Pct. 180. - Prin acceptare trasul se obliga a plati cambia la scadenta.
Pct. 181. - Prin acceptarea cambiei, trasul devine obligatul principal in lantul obligatiilor cambiale.
Pct. 182. - Obligatia trasului de a plati cambia asumata prin acceptare este valabila si in situatia in care tragatorul este declarat in stare de faliment, chiar daca acceptantul nu a cunoscut acest lucru in momentul acceptarii.
Pct. 183. - In cazul in care cambia este acceptata si, la data scadentei, posesorul intampina un refuz de plata, acesta (posesorul), chiar daca este tragator, poate recurge la o actiune cambiala directa pentru tot ce poate fi cerut in temeiul art. 53 si art. 54 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin.
In temeiul art. 32 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Daca acceptarea scrisa pe cambie de catre tras este stearsa de catre acesta, mai inainte de inapoierea titlului, acceptarea este socotita refuzata. Stergerea se socoteste pana la dovada contrarie ca a fost facuta inainte de restituirea titlului. Totusi, daca trasul a adus, prin scris, la cunostinta posesorului sau a oricarui alt semnatar ca a acceptat, el este tinut catre acestia in limitele acestei adoptari.
Pct. 184. - Acceptantul poate reveni asupra acceptarii sale pana la momentul in care restituie titlul posesorului legal al acestuia.
Din momentul in care cambia a fost inapoiata de acceptant personal sau intrat fara stiinta si fara voia sa in mana posesorului sau legitim, acceptantul este obligat cambial si nu mai poate reveni asupra semnaturii sale.
Pct. 185. - Daca acceptarea scrisa pe cambie de catre tras este stearsa de catre acesta, mai inainte de inapoierea titlului, acceptarea este considerata refuzata.
Pct. 186. - Pana la proba contrara, se prezuma ca stergerea acceptarii a fost facuta inainte de remiterea titlului posesorului sau legitim, in afara de cazul cand acceptantul a adus la cunostinta in scris posesorului cambiei sau oricarui alt semnatar ca a acceptat cambia, situatie in care stergerea acceptarii nu le mai poate fi opusa acestora de catre acceptant.
CAPITOLUL IV - DESPRE AVAL
In temeiul art. 33 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Plata unei cambii poate fi garantata printr-un aval pentru intreaga suma sau numai pentru o parte din ea.
Aceasta garantie poate fi data de un tertiu sau chiar de un semnatar al cambiei.
Pct. 187. - Avalul este o garantie personala prin care o persoana, denumita avalist, adica acela care da avalul, garanteaza obligatia unuia dintre obligatii cambiali, directi sau pe cale de regres, numit avalizat, pentru toata suma mentionata pe titlu sa pentru o parte din ea. Validitatea avalului presupune ca suport existenta macar formala a obligatiei, al carui accesoriu este.
Pct. 188. - Aceeasi persoana poate beneficia de mai multe avaluri.
Intre avalistii care garanteaza pentru aceeasi persoana nu exista nici un fel de raporturi cambiale, ci numai raporturi de drept comun.
Pct. 189. - Raporturile dintre avalist si avalizat nu au caracter cambial, ele putand izvori din raporturi variate existente intre ei sau intre acestia si posesorul cambiei.
Pct. 190. - Avalul va putea fi dat, fie de catre un tert, fie chiar de catre un semnatar al cambiei. avalul nu va putea fi dat de catre tragator sau acceptant, deoarece acestia s-au obligat deja cambial fata de persoanele fata de care s-ar mai putea obliga inca o data prin aval.
Pct. 191. - Girantul va putea da un aval, deoarece el este obligat numai fata de posesorii care dobandesc cambia ulterior semnaturii sale.
Pct. 192. - Avalul va putea fi dat chiar pentru o obligatie viitoare, cu conditia, insa, ca avalistul sa intervina ulterior in obligatia cambiala.
Pct. 193. - Avalul va putea fi dat si pentru o cambie in alb, cu conditia completarii titlului mai inainte de valorificarea drepturilor cuprinse in el.
Pct. 195. - Avalul va putea fi dat pentru intreaga suma aratata pe titlul sau numai pentru o parte din ea.
In temeiul art. 34 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Avalul se da pe cambie sau pe adaos.
El se exprima prin cuvintele "pentru aval" sau prin orice alta formula echivalenta si este semnat de avalist.
Avalistul este socotit ca rezulta din simpla semnatura a avalistului pusa pe fata cambiei, afara numai daca semnatura este a trasului sau a tragatorului.
Avalul trebuie sa arate pentru cine este dat. In lipsa acestei aratari se socoteste dat pentru tragator.
Pct. 196.- Avalul se da pe cambie sau pe un adaos la titlu utilizandu-se expresiile "pentru aval" sau "pentru garantie", "pentru fidejusiune" urmate de semnatura avalistului sau a imputernicitului sau.
Pct. 197.- Semnatura avalistului, ca orice alta semnatura cambiala, trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in art. 8 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin si in pct. 34 - 37 si pct. 60 din prezentele norme-cadru.
Pct. 198. - Avalul nu se poate da sub conditie si nu poate aduce schimbari privind elementele fundamentale ale datoriei garantate si nici nu poate cuprinde clauze incompatibile cu natura sa.
Pct. 199. - In cazul in care avalul este dat printr-un act separat, acesta va avea numai efectele unei fidejusiuni obisnuite.
Pct. 200. - Avalul poate fi dat si pe o copie sau pe un duplicat si poate fi redactat de mana cu pixul, cu cerneala, chiar de avalist sau de o alta persoana, dactilografiat sau imprimat cu o stampila. In orice situatie este insa obligatoriu ca formula de avalizare sa fie urmata de semnatura manuscrisa a avalistului.
Pct. 201. - Avalul va putea fi dat printr-o simpla semnatura a avalistului pusa pe fata titlului, cu conditia ca semnatura respectiva sa nu apartina tragatorului, trasului sau acceptantului. Atunci cand avalul este dat pe spatele titlului, pentru a nu se confunda cu girul, este necesara pe langa semnatura avalistului si adaugarea unei formule de genul: "pentru aval" sau "pentru garantie".
Pct. 202. - Avalistul este obligat sa indice persoana pentru care da avalul. In cazul in care nu indeplineste aceasta obligatie se prezinta ca avalul este dat pentru tragator, ca fiind persoana care elibereaza de raspundere cel mai mare numar de persoane obligate, fara a fi admisa proba contrara.
In temeiul art. 5 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului in ordin.
Avalistul este tinut in acelasi mod ca acela pentru care a garantat.
Obligatiunea sa este valabila chiar daca obligatiunea pe care a garantat-o ar fi nula din orice alta cauza decat un viciu de forma.
Cand avalistul plateste cambia, el dobandeste drepturile izvorand din ea impotriva celui garantat, cum si impotriva acelora care sunt tinuti catre acesta din urma, in temeiul cambiei.
Pct. 203. - Avalistul are o obligatie identica, cu acelasi cuprins si cu aceeasi intindere ca si cea garantata, el fiind garantul unui semnatar al cambiei.
Pct. 204. - Daca debitorul avalizat este trasul, avalistul nu poate sa opuna posesorului titlului, asa cum nu poate nici trasul, lipsa prezentarii cambiei la scadenta sau lipsa protestului. Prevederile acestui punct din prezentele norme-cadru nu se aplica in cazul cambiilor la vedere sau la un timp de la vedere.
Pct. 205. - Avalistul nu poate opune posesorului titlului exceptiile rezultate din raporturile sale personale cu debitorul avalizat. Avalistul nu poate sa opuna posesorului exceptiile rezultate din raporturile sale personale cu tragatorul titlului.
Pct. 206. - Toate consecintele de mai sus privind inopozabilitatea exceptiilor sunt inlaturate in folosul avalistului, ori de cate ori posesorul nu este de buna credinta in sensul ca a cunoscut exceptia respectiva, a cunoscut diferite vicii de forma ale obligatiei cambiale sau a cunoscut vicii de semnatura.
Pct. 207. - Obligatia avalistului este o obligatie cambiala autonoma, in sensul ca avalistul se poate servi in contra posesorului cu exceptiile derivand din raporturile sale personale cu posesorul, daca ele exista, dar in nici un caz nu se poate servi de exceptiile personale ale persoanei pentru care a dat avalul fata de posesorul cambiei. Posesorul poate sa se indrepte direct in contra avalistului fara a mai fi respectata ordinea din dreptul civil, caci obligatia acestuia este o obligatie autonoma si solidara.
Pct. 208. - Avalistul poate sa opuna posesorului titlului exceptiile pe care debitorul avalizat le avea contra acestuia. In acest sens, avalistul unui girant nu poate fi urmarit atat timp cat cambia nu a fost prezentata trasului spre acceptare sau plata si protestul nu a fost dresat. De asemenea, el nu va putea fi urmarit daca aceste formalitati nu au fost indeplinite in termenele legale.
Pct. 209. - Atunci cand semnatura debitorului garantat este falsa, avalul este valabil, caci titlul circula ca si cum ea ar fi adevarata.
Pct. 210. - Cand posesorul a pierdut actiunea cambiala sau titlul este nul pentru o cauza oarecare, obligatia avalistului se stinge, deoarece el a inteles sa se oblige numai ca avalist.
Pct. 211. - Avalul intervenit dupa scadenta cambiei nu produce efectele cambiale pe care le-ar fi produs inainte de scadenta, ci numai efectele unei simpla fidejusiuni.
Pct. 212. - Avalistul care a platit cambia dobandeste toate drepturile izvorand din cambie impotriva celui garantat (avalizat), cat si a celor obligati catre acesta din urma in temeiul cambiei.
Pct. 213. - Avalistul apare ca un debitor de regres dupa ce a platit si se poate indrepta, la alegere, in contra tuturor celor obligati fata de ei sau numai in contra unuia dintre acestia.
Pct. 214. - Obligatii cambiali pot opune avalistului care a platit numai exceptiile personale fata de el, nu si exceptiile ce ar fi fost opozabile posesorului titlului achitat sau avalizatului.
Pct. 214. - Obligatii cambiali pot opune avalistului care a platit numai exceptiile personale fata de el, nu si exceptiile ce ar fi fost opozabile posesorului titlului achitat sau avalizatului.
Pct. 215. - Termenul in care trebuie executata actiunea in contra avalistului este in functie de pozitia pe care o are in cambie avalistul, dupa cum a garantat pe unul dintre debitorii de regres, tragator sau girant sau a garantat pe acceptant, caz in care actiunea contra sa poate dura trei ani.
Pct. 216. - In cazul preschimbarii titlului in forma sa materiala, avalistul, ca de altfel orice semnatar al cambiei, continua sa ramana obligat pentru continutul vechii cambii.
Fac exceptie cazurile in care: cambia a fost retrasa de debitor; cambia a ramas in mainile creditorului, dar acesta a luat masurile pentru a pastra actiunea sa contra obligatiilor cambiali.
Pct. 217. - Avalistului care exercita procedura de executare nu i se pot opune exceptiile opozabile fostului posesor al titlului.
Pct. 218. - Daca avalistul pierde actiunea cambiala in contra avalistului, ii ramane la dispozitie actiunea derivand din raportul de drept comun care ii leaga, caci avalul nu a putut schimba, cu exceptia unor dispozitii exprese ale partilor in sens contrar, raportul fundamental intre avalist si avalizat.
Pct. 219. - Obligatia avalistului poate fi la randul sau garantata printr-un aval. IN acest caz, acest al doilea avalist, daca plateste cambia, se poate folosi de procedura cambiala atat in contra primului avalist, cat si in contra avalizatului si a obligatiilor cambiali anteriori.
Pct. 220. - Lichidarea raporturilor dintre coavalisti se face dupa principiile dreptului comun privind codebitorii solidari.
CAPITOLUL V - DESPRE SCADENTA
In temeiul art. 36 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
O cambie poate fi trasa:
La vedere;
La un anume timp de la vedere;
La un anume timp de la data emisiunii;
La o zi fixa.
Cambiile cu alte scadente sau cu scadentele succesive sunt nule.
Pct. 221. - Scadenta este termenul la care cambia este exigibila si trebuie platita.
Pct. 222. - Pentru a nu obliga pe debitorul cambial sa pastreze suma de plata fara limita de timp, scadenta trebuie sa fie certa, adica sa indice cu precizie ziua sau termenul maxim in interiorul caruia creditorul trebuie sa se prezinte la plata.
Pct. 223. - Scadenta trebuie sa fie unica, titlul cu scadentele succesive fiind nul.
Pct. 224. - Scadenta trebuie sa fie posibila. Titlurile care poarta o scadenta anterioara datei de emitere sau o scadenta ce nu poate verifica sunt nule.
Pct. 225. - Scadenta trebuie sa rezulte cu precizie din textul titlului.
Pct. 226. - Scadenta poate fi: la vedere, la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emiterii sau la o data fixa.
In temeiul art. 37 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Cambia la vedere este platibila la prezentare: Ea trebuie prezentata spre plata in termen de un an de la data sa. Tragatorul poate reduce sau prelungi acest termen. Aceste termene pot fi reduse de giranti.
Tragatorul poate stipula ca o cambie platibila la vedere nu trebuie sa fie prezentata spre plata inaintea unei anumite date. In acest caz termenul de prezentare curge de la aceasta data.
Pct. 227. Cambia cu scadenta la vedere este platibila la prezentare si in orice caz in termenul legal de un an de la emisiune sau in termenul conventional fixat de tragator care il poate reduce sau prelungi, sau de catre giranti care nu pot decat sa reduca termenul.
Pct. 228. - Daca tragatorul stipuleaza ca o cambie platibila la vedere nu trebuie sa fie prezentata spre plata inaintea unei anumite date, termenul de prezentare al cambiei curge de la acea data.
In temeiul art. 38 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Scadenta unei cambii la un anume timp de la vedere este determinata, fie de data acceptarii, fie de aceea a protestului. In lipsa protestului, acceptarea nedatata este socotita fata de acceptant ca fiind facuta in ultima zi a termenului prevazut pentru prezentare spre acceptare.
Pct. 229.- Momentul din care se calculeaza data scadentei cambiei la un anumit de la vedere este determinat de data acceptarii, sau pur si simplu, de data vizei pusa de debitor pe cambie care atesta ca posesorul s-a prezentat cu cambia la debitor.
In caz de refuz de acceptare, termenul curge de la data protestului pentru neacceptare sau refuz de datare.
In cazul in care a fost omisa precizarea datei prezentarii, acceptarii sau a datei dresarii protestului, atunci data de la care curge termenul este ultima zi de infatisare, adica ultima zi a termenului de un an prevazut la art. 37 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin.
In temeiul art. 39 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Scadenta unei cambii trasa la una sau mai multe luni de la data emisiunii, sau de la vedere, e socotita la data corespunzatoare din luna in care plata trebuie sa fie facuta.In lipsa de data corespunzatoare, scadenta va fi in ultima zi a acestei luni.
Cand o cambie este trasa la una sau mai multe luni si jumatate de la data sau de la vedere, se socotesc mai intai lunile intregi si apoi jumatatea. Daca scadenta este fixata la inceputul, la mijlocul sau la sfarsitul lunii, se intelege prin aceste termene: prima, a cincisprezecea sau cea din urma zi a lunii. Expresiunile "opt zile" sau "cincisprezece zile" se inteleg nu ca una sau doua saptamani, ci ca opt sau cincisprezece zile efective.
Prin expresiunea "jumatate luna" se intelege cincisprezece zile.
Pct. 230. - Daca scadenta este la un anume timp de la data emiterii, ea poate fi exprimata in zile, saptamani, luni si ani de la data emiterii.
Pct. 231. - Daca scadenta este fixata la inceputul, la mijlocul sau la sfarsitul lunii, prin aceste termene se vor intelege prima, a cincisprezecea sau ultima zi a lunii.
Pct. 232. - Expresii ca "opt zile" sau "cincisprezece zile" se inteleg nu in sensul de o saptamana sau doua, ci ca opt sau cincisprezece zile calendaristice efective.
Pct. 233. - Daca scadenta este fixata pe luni, prin expresii ca "trei luni de la data..." scadenta se calculeaza fara a tine seama de variatia numarului de zile calendaristice ale fiecarei luni. In cazul concret considerat, scadenta are loc in ziua calendaristica corespunzatoare a lunii stabilite.
Pct. 234. - Daca o cambie este scadenta la una sau mai multe luni si jumatate de la o anumita data sau de la vedere, se calculeaza mai intai lunile intregi si apoi jumatatea, in sensul prevederilor punctelor precedente din prezentele norme-cadru.
Pct. 235. - Daca o cambie este scadenta intr-un anumit an sau peste pe un sau peste un numar de ani, atunci scadenta va fi in ziua si luna anului indicat, care vor corespunde numarului zilei si lunii emiterii.
In temeiul art. 40 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului in ordin:
Cand o cambie este platibila la o zi fixa intr-un loc unde calendarul este deosebit de acela al locului de emisiune, data scadentei se considera facuta dupa calendarul locului de plata.
Cand o cambie trasa intre doua locuri, avand calendare deosebite, este platibila la un anume timp de la data emisiuni, scadenta se stabileste socotindu-se din ziua care, potrivit calendarului locului de plata, corespunde zilei de emisiune. Termenele de prezentare a cambiilor se socotesc potrivit regulilor alineatului precedent.
Aceste reguli nu sunt aplicabile daca intr-o clauza a cambiei sau numai din simplele aratari ale titlului rezulta intentiunea de a se adopta reguli deosebite.
Pct. 236.- Numarul de zile calendaristice, in cazul cambiilor platibile la un anumit termen de la data emiterii sau de la prezentare, nu se va socoti ca multiplu matematic de 24 de ore (ceea ce ar putea genera neregularitati in cazul trecerii de la orarul de vara la cel de iarna si invers).
Prezentarea cambiei trebuie facuta urmand uzantele traditionale si pe cele internationale "la ora rezonabila", ceea ce, pentru scopurile prezentelor norme-cadru, se considera o ora in interiorul orarului de functionare al Bancii Nationale a Romaniei si al societatilor bancare.
CAPITOLUL VI - DESPRE PLATA
In temeiul art. 41 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificat prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994:
Posesorul unei cambii platibile la o zi fixa sau la un anume termen de la data emisiunii sau de la vedere trebuie sa o prezinte la plata, fie in ziua in care ea este platibila, fie in una din cele doua zile lucratoare ce urmeaza.
Prezentarea unei cambii la o casa de compensatii echivaleaza cu o prezentare spre plata.
Pct. 237. - Posesorul cambiei platibile la o zi fixa sau la un anume termen de la data emiterii sau de la vedere trebuie sa ceara debitorului plata fie in ziua in care este platibila cambia, fie in una din cele doua zile lucratoare care urmeaza zilei platii. Daca in intervalul celor doua zile lucratoare admise pentru amanarea platii peste ziua scadentei cambiei intervine o sarbatoare legala de o zi sau mai multe, numarul de zile reprezentand sarbatoarea legala se adauga tolerantei de doua zile lucratoare mentionate.
Pct. 238. - In cazul in care posesorul unei cambii nu prezinta titlul respectiv debitorului direct, ci prin intermediul unei case de compensatie, operatiunea respectiva este echivalenta cu o prezentare la plata.
In temeiul art. 42 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Cambia trebuie sa fie prezentata spre plata la locul si adresa indicate in cambie.
In lipsa aratarii unei adrese, cambia trebuie sa fie prezentata pentru plata:
1) La domiciliul trasului sau al persoanei desemnate in cambie sa plateasca pentru el.
2) La domiciliul acceptantului prin interventiune sau al persoanei desemnate in cambie sa plateasca pentru acesta.
3) La domiciliul celui indicat la nevoie.
Pct. 239. - Posesorul cambiei va prezenta titlul la scadenta la locul si adresa indicate pentru plata.
Pct. 240.- In cazul in care locul platii nu este indicat in textul cambiei, atunci, in baza art. 2 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin, va fi considerat ca loc al platii locul indicat langa numele trasului.
Pct. 241. - Daca o cambie a fost acceptata prin interventie, atunci ea trebuie prezentata la plata si persoanei care a acceptat-o sau persoanei indicate in titlu sa plateasca pentru persoana care a acceptat cambia, caci prin acceptare, persoana care a acceptat prin interventíe devine debitorul principal pe titlu. Prezentarea la plata se face la domiciliul acestor persoane. In cazul in care cambia cuprinde indicati la nevoie, titlul va fi prezentat si acestora.
Pct. 243. - Plata va fi ceruta la locuinta debitorului persoana fizica sau la sediul principal al debitorului persoana juridica.
Nu va fi considerata ca o prezentare valabila aceea facuta in strada sau la bursa. O astfel de prezentare nu poate autoriza dresarea protestului pentru neplata.
Pct. 244. - In cazul in care locuinta sau sediul debitorului nu poate fi gasit, atunci posesorul trebuie sa ceara plata la ultimul domiciliu cunoscut sau sediu al debitorului. In situatia in care nici prin acest mijloc debitorul nu este gasit, atunci se va dresa un "protest in vant", in conformitate cu prevederile art. 68 alin. 2 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin.
In temeiul art. 43 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Trasul care plateste cambia poate pretinde ca aceasta sa-i fie predata cu mentiunea de achitare scrisa de catre posesor.
Posesorul nu poate refuza o plata partiala.
In caz de plata partiala trasul poate cere sa i se faca pe cambie mentiune de aceasta plata si sa i se dea o chitanta.
Pct. 245. - La cererea trasului, o data cu primirea platii, posesorul cambiei este obligat sa predea titlul pe care a inscris mentiunea "achitat".
Pct. 246. - In cazul in care trasul solicita o chitanta separata de titlu prin care sa se probeze efectuarea platii, posesorul poate proceda la remiterea unui astfel de act.
Pct. 247.- In situatia in care, odata cu efectuarea platii, trasul nu solicita nici inscrierea mentiunii "achitat" pe cambie, nici o chitanta separata dovedind plata, atunci posesorul va restitui cambia fara a mai efectua nici o operatiune.
Restituirea voluntara a titlului debitorului de catre creditor constituie dovada eliberarii acestuia si a codebitorilor sai solidari de obligatiile cambiale pe care si le-au asumat.
In caz de contestare va trebui sa se faca dovada, prin orice mijloc de proba, ca restituirea titlului de catre posesor debitorului sau s-a facut in mod voluntar.
Pct. 248. - Debitorul poate sa refuze plata ori de cate ori nu i se prezinta cambia. El poate sa refuze plata cand din semnatura pusa de posesor rezulta ca acesta nu este persoana care prin titlu este legitimata sa ceara plata, conform art. 18 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin.
Pct. 249. - In cazul in care cambia este sechestrata de o autoritate judecatoreasca, posesorul sau legitim poate cere plata, in baza unui ordin al autoritatii judecatoresti respective. Debitorul care plateste devine posesorul titlului in baza acestui ordin al autoritatii judecatoresti.
Pct. 250.- In cazul in care, desi debitorul a platit cambia, fara insa a-i fi fost eliberata o chitanta in acest sens si fara a-i fi fost remis titlul si acestuia i se solicita o noua plata, debitorul poate sa probeze achitarea sumei cu martori si registre sau acte scrise pe cale legala in instanta.
Pct. 251. - Posesorul este obligat sa primeasca orice plata partiala care i se ofera, atat timp cat cambia nu a fost protestata, in scopul usurarii sarcinii debitorilor cambiali de regres, care nu vor mai putea fi urmariti decat pentru restul sumei de plata. Posesorul care a primit o plata partiala pierde dreptul la actiunea de regres pentru aceasta suma.
Pct. 252. - In cazul in care creditorul solicita numai o plata partiala, debitorii cambiali il pot obliga pe acesta sa primeasca plata integrala, facand oferta reala de plata.
Pct. 253. - In cazul platii partiale, posesorul, pentru a-si conserva dreptul la actiunea de regres, trebuie sa protesteze cambia pentru restul sumei neachitate, pentru ca numai in acest mod el se va putea intoarce in contra girantilor anteriori si a tragatorului.
Pct. 254.- Debitorul care a facut o plata partiala nu poate pretinde sa i se remita cambia achitata si chitanta eliberata catre el in acest sens (cambia chitantata), caci titlul este necesar posesorului pentru restul sumei neplatite. Posesorul caruia i s-a facut o plata partiala este obligat sa elibereze debitorului o chitanta separata pentru plata facuta, facand in acelasi timp o mentiune despre aceasta si pe cambie, pentru a se putea vedea ca ea nu mai este valabila decat pentru restul sumei.
In temeiul art. 44 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Posesorul unei cambii nu este tinut sa primeasca plata inainte de scadenta.
Trasul care plateste inainte de scadenta, o face pe riscul si pericolul sau.
Acel care plateste la scadenta este valabil liberat, afara numai daca nu a fost frauda sau greseala grava din partea sa. El este dator sa verifice regulata succesiune a girurilor, dar nu si autenticitatea semnaturilor girantilor.
Pct. 255.- Debitorul care plateste la scadenta este valabil eliberat de obligatia sa cambiala, cu exceptia cazurilor in care plata este o frauda sau o grava greseala a sa.
Prin frauda se intelege cazul in care trasul plateste, desi cunoaste sau ar fi putut sa afle, depunand o diligenta rezonabila, faptul ca persoana care prezinta titlul la plata l-a dobandit prin rea-credinta.
Pct. 256. - In aplicarea art. 18 si art. 44 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin si in virtutea principiului independentei si autonomiei obligatiilor cambiale, debitorul care plateste la scadenta este obligat sa verifice numai succesiunea regulata a girurilor, nu si autenticitatea semnaturilor girantilor.
Pct. 257. - Desi debitorul nu este obligat sa verifice autenticitatea girurilor, acesta nu este dispensat si de obligatia de a verifica daca identitatea persoanei care prezinta titlul la plata corespunde cu identitatea ultimului giratar prevazut de titlu.
Pct. 258. - Trasul care face plata inainte de scadenta o face pe riscul si pericolul sau, pentru ca s-ar putea sa fie constrans sa faca o noua plata in favoarea aceluia care s-ar dovedi, la scadenta titlului, ca este posesorul legitim al cambiei.
In temeiul art. 45 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Cand o cambie este platibila intr-o moneda, care nu are curs la locul platii, suma poate fi platita in moneda tarii, dupa valoarea ei din ziua scadentei.
Daca debitorul este in intarziere cu plata, posesorul poate, la alegerea sa, sa ceara ca suma sa fie platita in moneda tarii, fie dupa valoarea din ziua scadentei, fie dupa valoarea din ziua platii.
Valoarea monedei straine este determinata de uzurile locului de plata. Tragatorul poate totusi sa stipuleze ca suma de plata va fi calculata dupa un curs indicat in cambie.
Regulile aici aratate nu se aplica in cazul cand tragatorul a stipulat ca plata va trebui facuta intr-o moneda anume aratata (clauza de plata efectiv in moneda straina).
Daca suma este aratata intr-o moneda avand aceeasi denumire, dar de o valoare diferita, in tara de emisiune, si in aceea a platii, se presupune ca aratarea se refera la moneda locului de plata.
Pct. 259. - Pe orice cambie este obligatorie inscrierea sumei de plata si a monedei in care urmeaza sa se efectueze plata.
Pct. 260. - De regula, cambia trebuie sa fie platita in moneda locului platii, respectiv in lei pentru cambiile platibile in Romania.
Exceptia de la aceasta regula pot fi urmatoarele doua situatii:
a) tragatorul exprima suma de plata intr-o alta moneda decat in lei si plata urmeaza sa se efectueze in aceasta moneda;
b) tragatorul exprima suma de plata intr-o alta moneda decat in lei, dar stipuleaza ca plata efectiva se va face in lei la cursul zilei.
In cazul de la lit. a) plata se poate face de catre tras numai cu conditia ca tragatorul sa posede disponibilul in valuta respectiva.
Pentru cambiile aflate in situatia de la lit. b) si de la pct. 262, clauzele cuprinse in redactarea girurilor care ar altera clauza de risc valutar stabilita la emiterea titlurilor se considera nule.
Pct. 261. - Pentru o cambie aflata in situatia de la pct. 260 lit. b), in cazul intarzierii la plata de catre debitor, posesorul poate cere, la alegerea sa, ca titlul sa-i fie achitat, fie prin transformarea la cursul de schimb valutar convenit pentru ziua scadentei, fie la cursul de schimb valutar din ziua platii.
Pct. 262. - Tragatorul poate sa stipuleze pe cambie un curs de schimb valutar in functie de care va fi calculata suma de plata.
Pct. 263. - Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor accepta si cambiile in care suma de plata este exprimata intr-o moneda straina numai cu conditia ca denumirea monedei straine sa fie facuta complet (dolar S.U.A., dolar Australia etc.) sau printr-unul din simbolurile recunoscute pe plan international pentru valutele respective (USD, AUD etc.).
In temeiul art. 46 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificat prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata si modificata prin Legea nr. 83/1994:
Cand cambia nu este prezentata spre plata in termenul fixat de art. 40, orice debitor are dreptul de a consemna suma la Casa de Economii si Consemnatiuni sau la alta institutie legal abilitata sa efectueze astfel de operatiuni, pe cheltuiala si riscul posesorul cambiei, recipisa depunandu-se la judecatoria locului de plata.
Pct. 264. - In cazul in care posesorul legitim al cambiei nu prezinta titlul la plata debitorului cambial, in termenul prevazut la art. 40 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin, acesta (debitorul cambial) poate consemna suma de plata la Casa de Economii si Consemnatiuni, depunand recipisa la judecatoria locului de munca. Aceasta depunere va fi facuta pe cheltuiala si pe riscul posesorului cambiei in ceea ce priveste depozitul la Casa de Economii si Consemnatiuni si procedurile de intrare in posesia sumei.
Prin aceasta, debitorul se elibereaza legal de obligatia de plata pe care o avea fata de beneficiarul cambiei.
CAPITOLUL VII - REGRESUL IN CAZ DE NEACCEPTARE SAU NEPLATA
In temeiul art. 47 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Actiunea cambiala este directa sau de regres: directa contra acceptantului si avalistilor sai; de regres contra oricarui alt obligat.
Pct. 265. - In materie cambiala obligatul principal este acceptantul. Pentru exercitarea actiunii cambiale contra acestuia nu este nevoie de indeplinirea nici unei conditii de ordin cambial, cu exceptia aceleia referitoare la prescriptia cambiala.
Pct. 266. - Actiunea cambiala contra acceptantului si respectiv a avalistilor sai este o actiune cambiala directa.
Pct. 267. - Fata de ceilalti obligati cambiali, pentru a se putea exercita actiunea cambiala in contra lor, este necesar sa fie indeplinite urmatoarele doua conditii obligatorii:
a) constatarea refuzului de plata din partea obligatului principal printr-un act de protest;
b) introducerea actiunii in termen.
Pct. 268. - Actiunea cambiala contra obligatiilor cambiali si a avalistilor lor, altii decat acceptantul si avalistii sai, este o actiune cambiala de regres.
In temeiul art. 48 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Posesorul poate exercita drepturi de regres impotriva girantilor, tragatorului si a celorlalti obligati;
a) La scadenta, daca plata nu a avut loc;
b) Chiar inainte de scadenta:
1) Daca acceptarea a fost refuzata in totul sau in parte.
2. In caz de faliment al trasului, fie ca acesta a acceptat sau nu; in caz de incetare de plati din partea acestuia, chiar daca incetarea de plati nu este constatata printr-o hotarare, daca urmarirea bunurilor lui a ramas fara rezultatul.
3) In caz de faliment al tragatorului unei cambii stipulata neacceptabila.
Pct. 269. - In cazul in care acceptantul si avalistii sai refuza o cambie la plata, la scadenta, posesorul acesteia poate exercita dreptul de regres impotriva girantilor, tragatorului si a celorlalti obligati cambiali, cu exceptia acceptantului si a avalistilor acceptantului impotriva carora se poate indrepta printr-o actiune cambiala directa.
Pct. 270. - In situatia in care acceptantul sau avalistii sai au platit partial cambia, posesorul va putea face actiunea de regres numai pentru suma neplatita.
Pct. 271.- Actiunea de regres va putea fi exercitata si inainte de scadenta in urmatoarele cazuri in care efectuarea platii este aleatorie:
a) daca acceptarea a fost refuzata total sau in parte.
In situatia in care tragatorul a interzis pe cambie acceptarea prin inserarea cuvantului "neacceptabila", nu se poate actiona pe cale de regres pentru lipsa de acceptare, pentru ca titlul nu trebuia prezentat la acceptare;
b) in caz de faliment al trasului, fie ca acesta a acceptat sau nu;
c) in caz de incetare de plati din partea trasului, chiar daca aceasta nu este constatata printr-o hotarare;
d) in cazul in care urmarirea bunurilor trasului a ramas fara rezultat;
e) in caz de faliment al tragatorului unei cambii neacceptabile, deoarece posesorul cambiei, care nu poate prezenta cambia la acceptare, nu se mai poate baza nici pe solvabilitatea tragatorului la scadenta.
In temeiul art. 49 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Refuzul de acceptare sau de plata trebuie sa fie constatat printr-un act autentic (protest de neacceptare sau de neplata).
Protestul de neacceptare trebuie facut in termenele fixate pentru prezentare la acceptare. Daca in cazul prevazut de primul alineat al art. 27 cea dintai prezentare a avut loc in ultima zi a termenului, protestul poate fi inca facut in ziua urmatoare.
Protestul de neplata a unei cambii platibila la zi fixa sau la un anume timp de la data emisiunii, sau la un anume timp de la vedere, trebuie sa fie facut in una din cele doua zile lucratoare ce urmeaza zilei in care cambia este platibila. Cand cambia este platibila la vedere, protestul trebuie sa fie facut in conditiile aratate in alineatul precedent, pentru protestul de neacceptare.
Protestul de neacceptare scuteste de prezentare la plata si de protestul de neplata.
In cazul cand trasul a incetat platile, fie ca a acceptat sau nu, sau in cazul cand o urmarire a bunurilor acestuia nu a dat rezultat, posesorul nu poate exercita dreptul sau de regres decat numai dupa ce cambia a fost prezentata trasului spre plata si dupa ce protestul a fost facut.
In cazul cand trasul, fie ca a acceptat sau nu, a fost declarat in stare de faliment, cum si in caz de faliment al tragatorului unei cambii stipulate neacceptabila, prezentarea hotararii declarative de faliment este indestulatoare pentru a permite posesorului exercitarea dreptului de regres.
Pct. 272. - Protestul reprezinta constatarea printr-un act autentic a rezultatului negativ al prezentarii cambiei spre acceptare si plata.
Pct. 273. - Protestul de neacceptare se face in contra trasului si a indicatului la nevoie pentru acceptare, in cazul in care posesorul cambiei doreste sa exercite dreptul de regres inainte de scadenta.
Pct. 274. - Protestul pentru lipsa de acceptare va trebui sa fie facut in termenele fixate pentru prezentarea la acceptare. Astfel, pentru cambiile cu scadenta la o data fixa sau la un anumit termen de la data emiterii, protestul pentru neacceptare va putea fi facut pana in ziua precedenta scadentei, iar pentru cambiile cu scadenta la un anumit termen de la prezentare, protestul va putea fi facut in termen de un an de la data emiterii (a se vedea si art. 26 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin).
Daca trasul a cerut, potrivit dispozitiilor art. 27 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin, ca o a doua prezentare sa-i fie facuta in ziua urmatoare primei prezentari, protestul va putea fi dresat in ziua care urmeaza ultimei zile utile.
Pct. 275. - Protestul de neplata se face contra trasului acceptat, a domiciliatarului (cand plata urmeaza a se face printr-un tert) si, in subsidiar, contra acceptantului prin interventie sau a persoanei indicate in cambie sa plateasca pentru acceptantul prin interventie si contra indicatului la nevoie pentru plata. Obligatiile acestora din urma sunt subsidiare, executarea lor putand fi ceruta numai in caz de refuz din partea trasului.
Pct. 276. - Protestul de neplata a unei cambii platibile la o zi fixa sau la un anumit termen de la data emiterii sau la un anumit termen de la prezentare trebuie sa fie facut in una din cele doua zile lucratoare care urmeaza zilei in care cambia este platibila.
Pct. 277. - In baza dispozitiilor art. 37 si art. 49 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin daca titlul este platibil la vedere, plata va trebui ceruta si protestul dresat in termenul legal de un an calculat de la data emiterii cambiei.
Pct. 278. - Posesorul cambiei care a dresat protestul pentru neacceptarea titlului, nu mai este obligat sa se prezinte la plata si sa dreseze si un protest de neplata.
Pct. 279. - Situatia in care trasul, fie ca a acceptat sau nu, a fost declarat in stare de faliment sau situatia in care tragatorul unei cambii stipulate drept neacceptabila a fost declarat in faliment este asimilata cu refuzul de acceptare.
De aceea, in locul protestului este suficienta prezentarea sentintei declarative de faliment pentru a permite posesorului exercitarea actiunii sau executiei de regres.
Pct. 280. - In cazurile in care incetarea de plati din partea trasului, fie ca acesta a acceptat sau nu titlul, nu a fost constatata printr-o sentinta declarativa de faliment sau bunurile trasului au fost urmarite fara rezultat, posesorul cambiei nu poate sa-si exercite dreptul sau de regres decat dupa ce titlul a fost prezentat trasului spre plata si dupa ce protestul a fost dresat.
In temeiul art. 50 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Posesorul trebuie sa incunostinteze pe girantul sau si pe tragator despre neacceptare sau neplata, in cele patru zile lucratoare ce urmeaza zilei protestului sau zilei prezentarii, daca exista stimulatiunea "fara cheltuieli". Fiecare girant trebuie, in cele doua zile lucratoare ce urmeaza zilei in care a primit incunostintarea, sa aduca la cunostinta girantului sau incunostintarea primita, aratand numele si adresele acelora care au facut incunostintarile precedente; se va urma tot astfel pana la tragator. Termenele aici aratate curg de la primirea incunostintarii precedente.
Cand, potrivit prevederilor alineatului precedent, o incunostintare este facuta unui semnatar al cambiei, aceeasi incunostintare trebuie sa fie facuta, in acelasi termen, avalistului sau.
In cazul cand un girant n-a aratat adresa sa, sau a aratat-o intr-un mod ilizibil, incunostintarea facuta girantului care il precede este indestulatoare. Acel care e dator sa fac incunostintarea poate sa o faca in orice forma, chiar prin simpla inapoiere a cambiei.
El trebuie sa probeze ca a facut incunostintarea in termenul prescris. Acest termen va fi socotit ca observat, daca o scrisoare cuprinzand incunostintarea a fost predata postei in termenul prescris.
Acel care nu face incunostintarea in termenul mai sus aratat, nu decade din dreptul de regres; el este raspunzator, daca va fi locul, de paguba cauzata prin culpa sa, fara insa ca daunele interese sa poata intrece suma de cambie.
Pct. 281. - Procedura de incunostintare (notificare) privind dresarea unui protest pentru neacceptarea sau neplata cambiei va parcurge drumul invers pe care l-a parcurs titlul. Astfel, posesorul cambiei care a dresat protestul va trebui sa notifice acest fapt girantului sau si tragatorului, in cele patru zile lucratoare care urmeaza protestului sau zilei prezentarii, daca a fost inserata clauza "fara cheltuieli".
Pct. 282. - Notificarea facuta unui semnatar al cambiei trebuie sa fie facuta in acelasi interval de timp si avalistului sau.
Pct. 283. - Acela care nu indeplineste aceasta procedura de incunostintare raspunde numai de eventualele daune, insa fara a pierde dreptul de regres.
Aceste daune nu vor putea fi mai mari decat suma din cambie.
In temeiul art. 51 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Tragatorul, girantul sau avalistul poate prin stipulatiunea "fara cheltuieli", "fara protest", sau orice alta expresiune echivalenta, scrisa pe cambie si semnata, sa scuteasca pe posesor pentru exercitarea dreptului de regres, de facerea protestului de neacceptare sau neplata. Aceasta stipulatiune nu scuteste pe posesor de prezentarea cambiei la termenele stabilite, nici de incunostintarile ce urmeaza a fi facute. Dovada neobservarii termenelor cade in sarcina aceluia care o opune posesorului.
Daca stipulatiunea este inscrisa de tragator, ea produce efectele sale fata de toti semnatarii; daca ea este inscrisa de un girant sau un avalist, ea produce efectele sale numai fata de acesta. Daca, cu toata stipulatiunea inscrisa de tragator, posesorul face protestul, cheltuielile raman in sarcina sa. Daca stipulatiunea a fost inscrisa de un girant sau de un avalist, cheltuielile protestului, daca a fost facut, pot fi cerute de la toti semnatarii.
Pct. 284. - Clauza "fara cheltuieli" sau "fara protest" inscrisa pe cambie de tragator, girant sau avalist, il scuteste pe posesor, pentru exercitarea actiunii sau executiei de regres, de dresarea protestului de neacceptare sau neplata.
Pct. 285. - O asemenea clauza ca cea de la punctul precedent nu scuteste pe posesor de prezentarea cambiei la acceptare sau plata in termenele legale stabilite si nici de notificarile prevazute la art. 50 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin.
Pct. 286. - Efectele clauzei "fara cheltuieli" sau "fara protest" de la pct. 284 se diferentiaza in functie de semnatarul care a inscris-o in textul cambiei. Astfel, daca aceasta clauza este inscrisa de tragator, ea va produce efecte fata de toti ceilalti semnatari, iar daca clauza este inscrisa de un girant sau de un avalist, ea va produce efecte numai fata de acestia.
Pct. 287. - Daca posesorul face totusi protestul in situatia inscrierii pe titlu de catre tragator a uneia dintre clauzele de la punctul precedent, cheltuielile raman in sarcina sa. In cazul in care clauza este inscrisa de un girant sau de un avalist, cheltuielile protestului, daca acesta a fost facut, pot fi cerute de la toti semnatarii.
In temeiul art. 52 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Tragatorul, acceptantul, girantul si avalistul cambiei sunt tinuti solidar fata de posesor.
Posesorul are dreptul de urmarire impotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, fara a fi tinut sa observa ordinea in care s-au obligat.
Acelasi drept il are orice semnatar care a platit cambia. Actiunea pornita impotriva unuia din obligati nu impiedica urmarirea celorlalti, chiar daca sunt posteriori aceluia impotriva caruia s-a procedat mai intai.
Pct. 288. - Toate persoanele care, in orice calitate, au semnat o cambie sunt responsabile solidar in ceea ce priveste plata titlului cu toate ca obligatiile cambiale au fost asumate in momente diferite.
Pct. 289. - Posesorul sau oricare semnatar care a platit cambia va putea exercita actiunea cambiala impotriva oricaruia dintre obligati, individual sau colectiv, si nu obligatoriu in ordinea in care acestia s-au obligat, fara a pierde dreptul de actiune fata de ceilalti in caz de neplata.
Pct. 290. - Solidaritatea nu se stinge atunci cand plateste unul dintre codebitori, ci continua sa produca efecte in raporturile cambiale, pana in momentul in care plateste obligatul principal, acceptant al cambiei.
Pct. 291. - Posesorul titlului se va putea indrepta insa, in ceea ce il priveste pe obligatii pe cale de regres, numai impotriva acelora care il preced, fata de cei ulteriori, el fiind garant pentru plata.
In temeiul art. 53 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Posesorul poate cere pe cale de regres:
1) Suma aratata in cambia neacceptata sau neplatita, impreuna cu dobanda, daca a fost stipulata;
2) Dobanda legala socotita cu incepere de la scadenta;
3) Cheltuielile de protest, acelea ale incunostintarilor facute, cum si alte cheltuieli justificate.
Daca regresul este exercitat inainte de scadenta, va fi dedus un scont la suma aratata in cambie. Acest scont va fi calculat potrivit scontului Bancii Nationale, in vigoare, la data regresului, la locul domiciliului posesorului.
Pct. 292. - Posesorul unei cambii are dreptul de a cere tuturor obligatiilor cambiali atat pe cale de regres cat si pe cale directa, in functie de respectivul obligat cambial, urmatoarele:
a) suma indicata in textul cambiei neacceptate sau neplatite impreuna cu dobanda, daca aceasta a fost stipulata (a se vedea si textul art. 5 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin);
b) dobanda legala calculata cu incepere de la data scadentei;
c) cheltuielile de protest, acelea aferente notificarilor sau alte cheltuieli justificate, cheltuieli care privesc deopotriva pe obligatii de regres si pe obligatii principali.
Pct. 293. - In cazul in care actiunea sau executia cambiala de regres se va exercita inainte de scadenta, din suma reclamata se va deduce o suma egala cu dobanda calculata pentru perioada cuprinsa intre data regresului si data scadentei.
Nivelul acestei dobanzi este stabilit a fi egal cu nivelul taxei oficiale a scontului stabilit de Banca Nationala a Romaniei, cu exceptia cazurilor in care in cambie este mentionat expres un anumit nivel al dobanzii. In cazul in care in textul cambiei este mentionat expres un anumit nivel al dobanzii, scontul se va calcula pe baza acestui nivel determinat.
In temeiul art. 54 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Acel care a platit prin regres cambia poate cere de la girantii sai:
1) Intreaga suma platita;
2) Dobanda legala la aceasta suma, socotita cu incepere din ziua cand a platit suma;
3) Cheltuielile pe care le-a facut.
Pct. 294. - Acela care a platit prin regres cambia poate cere de la girantii sai intreaga suma platita calculata conform dispozitiilor art. 53 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin, precum si dobanda legala la aceasta suma platita, cu incepe din ziua cand a efectuat plata.
Pct. 295. - Regula prevazuta in art. 54 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin se aplica si fata de avalistii girantilor, deoarece ei se afla in aceeasi pozitie cu a acestora din urma in raport cu prevederile mentionatului articol.
In temeiul art. 55 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Orice obligat impotriva caruia se exercita sau ar putea fi exercitat un drept de regres poate cere, in schimbul platii, predarea cambiei cu protestul si un cont de intoarcere achitat.
Oricare girant care a platit cambia poate sterge girul sau si pe acelea ale girantilor urmatori.
Pct. 296. -In schimbul platii efectuate, debitorul de regres are dreptul sa ceara de la posesorul cambiei predarea acesteia impreuna cu actul de protest si un "cont de intoarcere" care poarta mentiunea "achitat".
Pct. 297. - Contul de intoarcere este un document aditional cambiei care atesta dobanzile si cheltuielile prevazute de art. 54 si art. 55 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin. pe baza contului de intoarcere si a titlului insusi, debitorul de regres care a achitat cambia poate pretinde de la debitorii sai de regres sau de la obligatul principal suma platita in total pentru acest titlu, inclusiv suma achitata pentru "contul de intoarcere". In absenta contului de intoarcere, el va putea pretinde numai suma din cambie impreuna cu dobanda legala de la scadenta plus taxele legale de protest, de executare sau actionare. In plus fata de aceste sume, el va avea dreptul de a cere si plata cheltuielilor facute de el personal, pentru care poseda documentele valabile.
Pct. 298. - Oricare girant care a platit cambia poate sterge girurile girantilor urmatori. Aceasta este posibil deoarece girantul (sau avalistul acestuia) care a platit cambia, fiind garant fata de posesorii ulteriori pentru plata cambiei, nu poate pretinde de la girantii ulteriori efectuarea unei plati pe care el insusi a garantat-o.
Pct. 299. - Oricare girant care a platit cambia poate sterge propriul sau gir, deoarece girantii ulteriori sunt eliberati de raspundere si deci nu mai exista posibilitate de regres impotriva sa.
Pct. 300. - Un girant care a sters propriul sau gir in conditiile de mai sus si care doreste sa mai transmita cambia dupa ce a platit-o va trebui sa fac un nou gir, gir care il va obliga in functie de continutul sau si de momentul in care il da.
In temeiul art. 56 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
In cazul unui regres, dupa o acceptare partiala, acel care plateste suma pentru care cambia nu a fost acceptata poate cere sa se faca mentiunea de aceasta plata pe cambie si sa i se dea chitanta. Posesorul trebuie, in afara de aceasta, sa-i predea o copie a cambiei, certificata conform, cum si protestul, pentru a-i face posibil exercitiul regresurilor ulterioare.
Pct. 301.- In cazul in care o cambie este acceptata partial de catre tras si posesorul exercita regresul pentru neacceptare, iar diferenta de suma care nu a fost acceptata de catre tras este platita de o alta persoana obligata cambial, atunci aceasta din urma persoana are dreptul sa ceara posesorului urmatoarele: mentionarea pe cambie a platii efectuate de catre el primirea unei chitante si a unei copii a cambiei certificata pentru conformitate de catre acesta precum si protestul dresat anterior pentru neacceptarea unei parti din suma.
Toate aceste dovezi ii sunt necesare acestei persoane obligate cambial care efectueaza restul de plata pentru a putea, la randul sau, sa exercite regresul.
In temeiul art. 57 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Oricare persoana, avand dreptul sa exercite regresul poate, daca nu s-a stipulat altfel, sa se despagubeasca prin o noua cambie (contra-cambie), trasa la vedere asupra unuia din girantii sai si platibila la domiciliul acestuia.
Contra-cambia cuprinde, in afara de sumele aratate la art. 53 si 54, un drept de curtaj si taxa de timbru pentru ea.
Daca contra-cambia este trasa de posesor, suma este fixata dupa cursul unei cambii la vedere, trasa de la locul unde cambia originara era platibila asupra locului domiciliului girantului. Daca contra-cambia este trasa de un girant, suma este fixata dupa cursul unei cambii la vedere, trasa de la locul unde tragatorul contra-cambiei are domiciliul asupra locului domiciliului girantului.
Pct. 302. - Daca la scadenta acceptantul unei cambii nu plateste, posesorul titlului, care doreste sa incaseze mai repede suma care ii este datorata, va putea sa se despagubeasca prin tragerea unei noi cambii (contracambie) asupra unuia din girantii sai platibila la domiciliul acestuia, evitand astfel cheltuielile si intarzierile necesare sustinerii unei proceduri de executare cambiala.
Pct. 303. - Contracambia va trebui sa cuprinda toate mentiunile esentiale cerute pentru validitatea unei cambii.
Pct. 304. - Suma de plata a contracambiei va fi suma care poate fi ceruta prin actiunea de regres, plus un drept de curtaj si taxa de timbru aferenta contracambiei. In ceea ce priveste suma ceruta prin contracambie, daca respectiva cambie este trasa de posesor, suma se va fixa dupa procedura aferenta unei cambii la vedere, trasa de la locul unde cambia originara este platibila asupra locului domiciliului girantului sau avalistului acestuia. Daca contracambia este trasa de un girant (sau avalist care a platit cambia), suma din cambie se va determina dupa procedura aferenta unei cambii la vedere, trasa de la locul unde tragatorul contracambiei are domiciliul asupra locului domiciliului girantului sau avalistului acestuia.
Pct. 305. - Scadenta contracambiei poate fi numai la vedere.
Pct. 306. - Trasul in contracambie nu poate fi decat un debitor de regres sau avalistul acestuia si in nici un caz trasul sau un obligat principal sau avalistii acestora.
Pct. 307. - Locul de plata al contracambiei va fi domiciliul aceluia asupra caruia contracambia a fost trasa.
Pct. 308. - Regresul prin contracambie se poate exercita tot timpul cat dureaza prescriptia cambiala.
In temeiul art. 58 din Legea 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Dupa trecerea termenelor fixate:
a) pentru prezentarea unei cambii la vedere sau la un anume timp de la vedere;
b) pentru facerea protestului de neacceptare sau de neplata;
c) pentru prezentarea la plata in cazul stipulatiunii "fara cheltuieli"
Posesorul este decazut din drepturile sale impotriva girantilor, impotriva tragatorului si impotriva celorlalti obligati cu exceptiunea acceptantului.
In cazul in care cambia nu este prezentata spre acceptare in termenul stipulat de tragator, posesorul este decazut din dreptul sau de regres, atat pentru neplata, cat si pentru neacceptare, afara numai daca nu rezulta din cuprinsul stipulatiunii ca tragatorul a inteles sa se descarce numai de garantia de acceptare.
Daca stipulatiunea unui termen pentru prezentare este cuprinsa intr-un gir, numai girantul poate opune lipsa.
Pct. 309. - In urmatoarele situatii posesorii unei cambii este decazut din drepturile sale fata de persoanele obligate in regres:
a) in cazul neprezentarii la plata a unei cambii la vedere sau la un anumit timp de la vedere, in termen de un an de la data emiterii sale;
b) in cazul neintocmirii protestului de neacceptare sau de neplata;
c) in cazul neprezentarii la plata atunci cand cambia cuprinde clauza "fara cheltuieli".
Prin aceste fapte, posesorul, desi pierde actiunea de regres, nu pierde insa actiunea directa contra acceptantului si nici contra avalistului acestuia.
Pct. 310. - Actiunea de regres nu va putea fi exercitata nici pentru lipsa de acceptare, nici pentru lipsa de plata, daca titlul nu a fost prezentat pentru acceptare in termenul stipulat de tragator, cu exceptia cazului in care rezulta din titlu ca tragatorul a inteles sa se descarce numai de garantia de acceptare. Faptul ca posesorul nu este decazut din drepturile sale fata de obligatii de regres trebuie sa rezulte din cuprinsul stipulatiei privind prezentarea la acceptare, fara a se putea recurge in acest sens la acte sau dovezi exterioare titlului din care sa se deduca eventual intentia tragatorului.
Pct. 311. - Mentiunea prin care posesorul cambiei este obligat sa prezinte cambia la acceptare poate fi pusa numai de catre tragator sau de catre un girant. In aceasta situatie, numai girantul care a inserat o asemenea clauza se poate prevala de lipsa de prezentare a cambiei la acceptare la termenul stipulat.
In temeiul art. 59 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Cand prezentarea cambiei sau facerea protestului in termenele prescrise este impiedicata de un obstacol de neinlaturat (prevedere legala, caz fortuit ori de forta majora), aceste termene sunt prelungite.
Posesorul este dator sa aduca, fara intarziere, la cunostinta girantului sau, prin scrisoarea recomandata, cazul fortuit ori de forta majora si sa faca pe cambie sau pe adaos mentiunea datata si semnata de el pe aceasta incunostintare, pentru rest se aplica dispozitiunile art. 49.
Dupa incetarea cazului fortuit, ori de forta majora, posesorul trebuie, fara intarziere, sa prezinte cambia spre acceptare sau spre plata si daca este nevoie s-o protesteze.
Daca cazul fortuit ori de forta majora tine peste treizeci de zile de la scadenta, drepturile de regres pot fi exercitate fara a fi nevoie de prezentare si de protest.
Pentru cambiile la vedere sau la un anume timp de la vedere, termenul de treizeci de zile curge de la data cand posesorul a incunostintat pe girantul sau despre cazul fortuit ori de forta majora, chiar daca incunostintarea este facuta inainte de expirarea termenului de prezentare; la termenul de 30 de zile se adauga termenul de vedere sau de la un timp de la vedere, aratat in cambie.
Nu se socotesc cazuri fortuite, ori de forta majora, faptele pur personale ale posesorului sau ale persoanei pe care acesta a insarcinat-o sa prezinte cambia sau de a o protesta.
Pct. 312. - Posesorul unei cambii poate fi dispensat de obligatia de a dresa dresa protestul, in caz de neaaceptare sau de neplata, numai daca este impiedicat de un obstacol de neinlaturat (prevedere legala, caz fortuit ori de forta majora). In aceste situatii termenele sunt prelungite.
Pct. 313. - Daca forta majora sau cazul fortuit dureaza mai mult de 30 de zile de la scadenta, drepturile de regres pot fi exercitate fara a mai fi nevoie de prezentare si de protest.
Pct. 314. - Sarcina furnizarii dovezii cazului fortuit sau de forta majora incumba posesorului cambiei, iar faptele invocate a fi cazul fortuite sau de forta majora sunt lasate la aprecierea instantelor judecatoresti.
Pct. 315. - In cazul in care posesorul cambiei a savarsit o greseala in exercitiul conservarii dreptului sau de regres, aceasta culpa nu poate fi acoperita de cazul fortuit sau de forta majora. Pe de alta parte nici faptele pur personale ale posesorului sau ale persoanei pe care acesta a imputernicit-o sa prezinte cambia la acceptare sau la plata, sau sa o protesteze, nu sunt considerate cazuri fortuite sau de forta majora.
Pct. 316. - Dupa incetarea cazului fortuit sau de forta majora, posesorul trebuie, fara intarziere, sa prezinte cambia spre acceptare sau spre plata si daca este nevoie sa o protesteze. Cuvintele "fara intarziere" se refera la perioada de timp cuprinsa intre data incetarii cazului fortuit sau de forta majora si prezentarea sau protestarea cambiei, perioada de timp care nu poate fi mai lunga decat intervalul de timp dintre ziua scadentei si ultima zi de prezentare sau de dresare a protestului. Art. 59 alin. 1 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin prevede ca aceste termene, prin aparitia unui caz fortuit sau de forta majora, sunt prelungite.
Pct. 317. - De indata ce cazul fortuit sau de forta majora s-a produs, posesorul cambiei, pentru a putea fi exonerat de obligatia de prezentare sau de protestare, este obligat sa aduca aceste evenimente la cunostinta girantului sau prin scrisoare recomandata, fara intarziere (cuvinte al caror inteles este acelasi cu al celor mentionate la articolul precedent din prezentele norme-cadru). Posesorul cambiei mai este obligat sa faca pe titlu sau pe un adaos al acestuia o mentiune ratata si semnata de el privind notificarea respectiva.
Pct. 318. - Neindeplinirea obligatiilor mentionate la articolul precedent din prezentele norme-cadru atrage pentru posesor pierderea dreptului la actiunea de regres, pierdere a carei ratiune rezida in prejudiciul pe care se prezuma ca-l sufera girantul prin necunoasterea la timp a acestor evenimente in perioada in care el, girantul, la randul sau, ar fi putut sa solicite si sa-si asigure plata cambiei din partea obligatului principal.
In temeiul art. 60 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Intre mai multi obligati care au o situatie egala in cambie nu se poate exercita actiunea cambiala, raporturile dintre aceste persoane vor fi reglementate dupa normele relative la obligatiunile solidare.
Pct. 319. - In cazul in care, intr-o cambie, mai multi obligati au o pozitie egala (ex. cotragatori sau cogiranti) si unul sau mai multi dintre ei au platit cambia iar altii nu, raporturile dintre aceste persoane vor fi solutionate dupa normele de drept comun, aplicandu-se, in acelasi timp, principiile obligatiei solidare.
Raporturile intre obligatii cambiali cu o pozitie egala in cambie nu se pot solutiona pe cale de actiune sau de executare cambiala.
In temeiul art. 61 si art. 62 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificate prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994:
Art. 61. - Cambia are valoare de titlu executor pentru capital si accesorii stabilite conform art. 53, 54 si 57. Pana la unificarea regulilor de procedura, se extinde, in ce priveste cambia, formula executorie, astfel cum este aratata in art. 135 din Codul de procedura civila din Vechiul Regat* Competenta pentru a investi cambia cu formula executorie este judecatoria.
Incheierea de investire nu este supusa apelului.
Cambia emisa in strainatate are aceleasi efecte executorii, daca acestea sunt admise si de legea locului unde cambia a fost emisa.
Somatiunea de executare trebuie sa cuprinda transcrierea exacta a cambiei sau a protestului, precum si a celorlalte acte din care rezulta suma datorata.
Pentru obligatiunile cambiale subscrise prin procura, somatiunea va face mentiune si de actul din care rezulta mandatul.
Art. 62. - In termen de 5 zile de la primirea somatiunii, debitorul poate face opozitie la executare.
Opozitia se va introduce la judecatoria care a investit cambia cu formula executorie. Judecatoria va judeca opozitia potrivit Codului de procedura civila, de urgenta si cu precadere, inaintea oricarei alte pricini.
Hotararea pronuntata asupra opozitiei va putea fi atacata cu apel in termen de 15 zile de la pronuntare.
Instanta va putea suspenda executarea numai in caz cand oponentul nu recunoaste semnatura, inscriindu-se in fals sau nu recunoaste procura.
In caz de suspendarea executarii, creditorul va putea obtine masuri de asigurare.
* Vezi art. 269 din Codul de procedura civila
Pct. 320. - In actiunile lor cambiale Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare se vor integra in procedurile de executare silita, tinand seama de urmatoarele elemente orientative:
a) cambia are valoarea unui titlu executoriu pentru suma inscrisa pe titlu impreuna cu dobanda (daca aceasta a fost stipulata), pentru dobanda legala calculata cu incepere de la data scadentei, pentru cheltuielile de protest si cheltuielile pentru incunostintare (notificare), precum si pentru alte cheltuieli justificate. Executarea cambiala urmeaza o procedura speciala:
b) posesorul cambiei are urmatoarele drepturi in ceea ce priveste o cambie pe care debitorul cambial nu o onoreaza la scadenta;
-sa intenteze o actiune cambiala prin care sa obtina o hotarare judecatoreasca asupra cambiei neplatite la scadenta;
-sa procedeze la executarea cambiala;
c) procedura executarii cambiale este urmatoarea: pe baza cambiei ajunsa la scadenta si neplatita de debitorul cambial, posesorul acesteia poate cere judecatoriei investirea ei cu formula executorie;
d) judecatoria, verificand existenta elementelor formale ale cambiei si ajungerea ei la scadenta, printr-o incheiere de investire, va dispune aplicarea formulei executorii pe titlu. Incheierea de investire nu este supusa apelului;
e) pentru investirea cambiei cu formula executorie nu este necesara prezentarea actului de protest. Prin incheierea de investire nu se poate dispune ca acelasi act sa se execute fata de unii debitori si fata de altii nu; debitorii pentru executarea carora este necesara dresarea protestului sunt liber a se prevala sau nu de neindeplinirea formalitatii de dresare a protestului.
Debitorii de regres care inteleg a se prevala de neefectuarea protestului sunt in drept ca pe cale de contestatie la executare sa invoce nulitatea actelor de executare pentru lipsa protestului;
f) o data ce cambia a fost investita cu formula executorie, posesorul ei va putea proceda la indeplinirea formalitatilor de executare, pe toata perioada de timp cat dreptul sau nu a fost prescris, respectiv: trei ani de la scadenta contra obligatului principal; un an de la scadenta contra girantului sau a altor debitori de regres; sase luni de la scadenta daca este vorba de regresul unui girant sau al altui debitor de regres care a platit. Procedura de executare silita se va efectua la judecatoria in a carei raza de competenta se afla locul de plata al cambiei;
g) executarea va incepe printr-o somatie adresata unuia sau oricaruia dintre obligatii cambiali. Somatia se va face conform regulilor in materia executarii silite. Ea cuprinde: transcrierea exacta a cambiei, precum si a celorlalte acte din care rezulta suma datorata. Aceasta suma se stabileste de catre posesor prin actul de somatie.
h) daca executarea se va face contra unui debitor de regres, somatia va cuprinde transcrierea actului de protest, act care, cuprinzand la randul sau reproducerea exacta a cambiei, face inutila transcrierea titlului si in actul de somatie;
i) daca debitorul contra caruia se face executarea a semnat cambia, in orice calitate, prin procura, in somatie va fi mentionat actul din care rezulta mandatul;
j) somatia pentru executare se va comunica debitorului caruia ii este adresata conform normelor de procedura respective. Neindeplinirea comunicarii somatiei conform cu aceste norme atrage nulitatea acesteia, cu toate consecintele care decurg atat in ceea ce priveste formele de executare pe baza unei astfel de somatii, cat si in ceea ce priveste durata prescriptiei, care se intrerupe numai printr-o executare valabila;
k) in termen de cinci zile de la primirea somatiei debitorul va putea face opozitie la executare;
l) opozitia se adreseaza la judecatoria care a investit cambia cu formula executorie. Prin urmare, in caz de comisie rogatorie, debitorul nu va putea face opozitie la judecatoria care executa si nici opozitie pentru a opri efectele executorii ale titlului cambial.
m) nu vor putea face contestatie la judecatoria care executa atat tertele persoane, straine de cambie, dovedind ca bunurile asupra carora se indreapta executarea nu apartin debitorului urmarit;
n) opozitia se judeca in sedinta publica, de urgenta si cu precadere inaintea oricarei alte cauze. In contra hotararii pronuntate asupra opozitiei se poate face apel in termen de 15 zile de la pronuntare, apel care se declara si se judeca conform regulilor de procedura civila;
o) pe baza opozitiei, judecatoria care a inceput executarea va putea suspenda executarea numai daca oponentul nu recunoaste semnatura de pe titlu, inscriindu-se in fals, sau nu recunoaste procura;
p) desfasurarea si incheierea executarii nu impiedica judecarea in continuare a opozitiei;
r) in cazul in care se stabileste ca posesorul cambiei nu avea dreptul sa ceara si sa desfasoare executarea cambiei, acesta va fi obligat prin hotarare judecatoreasca sa restituie suma incasata, plus cheltuielile de judecata si de executare;
s) eventualele daune, ocazionate de o executare nelegala, nu se pot pretinde si stabili decat pe cale de actiune separata, conform regulilor de drept comun;
t) in cazul in care judecatoria acorda suspendarea executarii, creditorul are dreptul ca, pe baza titlului pe care-l poseda si fara necesitatea altei actiuni decat insasi cererea de executare, sa obtina de la aceeasi judecatorie ca masura de asigurare asupra debitorului oponent: un sechestru asigurator, o poprire sau o posibila urmarire de venituri;
u) prevederile art. 61 si art. 62 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin se aplica si cambiilor emise in strainatate, daca asemenea efecte executorii sunt admise si de legea locului unde cambia a fost admisa.
In temeiul art. 63 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
In procesele cambiale pornite, fie pe cale de actiune, fie pe cale de opozitie la somatia de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decat exceptiunile de nulitatea titlului, potrivit dispozitiunilor art. 2, precum si cele care nu sunt oprite de art. 19.
Exceptiunile personale vor trebui sa fie de grabnica solutiune si intotdeauna intemeiate pe o proba scrisa.
Exceptiunile cambiale trebuiesc propuse la primul termen de infatisare.
Prin primul termen de infatisare se intelege primul termen la prima instanta, cand procedura fiind indeplinita partile pot pune concluzii in fond, chiar daca paratul sau oponentul nu se prezinta.
Pct. 321. - Exceptiile pe care un debitor cambial le poate opune posesorului cambiei se impart in urmatoarele categorii:
a) exceptii privitoare la nulitatea titlului;
b) exceptii decurgand din raporturile personale dintre posesorul si debitorul cambiei (exceptii personale);
c) exceptii privitoare la conditiile de exercitare a actiunii sau executiei cambiale (exceptii procedurale).
Pct. 322. - Exceptiile privitoare la nulitatea titlului sunt:
a) exceptii deduse din insasi forma cambiei (exceptii formale);
b) exceptii bazate pe lipsa de valoare juridica a conditiilor de forma numai aparent existente (incapacitatea, falsul, lipsa de mandat).
Pct. 323. - Pentru ca o cambie sa fie valabila nu este necesar ca ea sa intruneasca conditiile esentiale mentionate in art. 1 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin din chiar momentul emiterii sale, ci in momentul prezentarii titlului la plata.Completarea titlului trebuie sa se faca in conformitate cu intelegerea intervenita intre tragator si primitor.
Pct. 324. - In cazul in care titlul nu prezinta la plata regulat ca forma, lipsindu-i unul sau mai multe dintre elemente esentiale, comentate in prezentele norme-cadru in legatura cu art. 1 din Legea asupra cambiei si biletului de ordin, un asemenea titlu nu are valoare juridica a unei cambii. O astfel de cambie este nula din punctul de vedere a dreptului cambial. Nulitatea cambiei pentru asemenea vicii de forma rezulta din chiar cuprinsul cambiei si nu necesita alte probe.
Pct. 325. - Exceptiile bazate pe lipsa de valoare juridica a conditiilor de forma numai aparent existente nu rezulta din cuprinsul titlului, de aceea ele trebuie dovedite cu probe exterioare acestuia.
Pct. 326. - Exceptiile referitoare la forma titlului (exceptiile formale) pot fi invocate de oricare dintre semnatarii cambiei, deoarece titlul se prezinta inorm din punct de vedere al dreptului cambiei.
Pct. 327. - Exceptiile referitoare la incapacitate, fals sau lipsa de reprezentare valabila nu pot fi invocate decat de catre persoanele ale caror obligatii sunt lovite de nulitate in chiar substanta lor pe aceste considerente.
Pct. 328. - Exceptiile personale deriva din raporturile juridice care intervin intre partile semnatare ale cambiei. Aceste raporturi constituie, de regula, raportul fundamental al obligatiei cambiale abstracte.
Exceptii personale sunt:
a) exceptii referitoare la raportul fundamental care a determinat crearea sau circulatia cambiei;
b) exceptii referitoare la viciile de consimtamant;
c) exceptii izvorand din raporturi ulterioare creatiei cambiale.
Pct. 329. - Exceptiile persoanle pot fi dovedite numai prin acte scrise "de grabnica solutiune". Prin "acte scrise de grabnica solutie" se intelege acele acte prin care exceptia se dovedeste completa, adica fara a mai fi necesara administrarea unor probe suplimentare deosebite care ar temporiza solutionarea procesului cambial.
Pct. 330. - Exceptiile bazate pe lipsa conditiilor necesare pentru exercitiul actiunii sau executarii cambiale sunt:
a) neposedarea cambiei in original (cu exceptia cazului in care cambia a fost inlocuita printr-o hotarare de amortizare si aceasta hotarare tine locul titlului);
b) lipsa de legitimitate formala din partea posesorului, cand acesta nu justifica posesiunea cambiei printr-o serie neintrerupta de giruri;
c) lipsa protestului sau nulitatea acestuia;
d) prescriptia actiunii sau executarii cambiale;
e) pierderea actiunii in cazul prevazut de art. 80 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin.
Aceste exceptii rezulta din prezentarea actelor in baza carora se exercita actiunea sau executarea cambiala.
Pct. 331. - Toate exceptiile cambiale, de orice fel, trebuie invocate la primul termen de infatisare. Prin primul termen de infatisare se intelege; primul termen la prima instanta cand, procedura fiind indeplinita, partile pot pune concluzii in fond, chiar daca paratul sau oponentul nu se prezinta.
In temeiul art. 64 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului de ordin: Daca din raportul care a dat nastere emisiunii sau transmisiunii cambiei, deriva o actiune cauzala, aceasta ramane in fiinta cu toata emiterea sau transmisiunea cambiei, afara de cazul cand se dovedeste novatiunea. O asemenea actiune nu poate fi insa exercitata decat dupa ce se dovedeste cu protestul lipsa de acceptare sau de plata. Posesorul cambiei nu poate exercita actiunea cauzala decat oferind debitorului restituirea cambiei, depunand-o la grefa instantei competente, justificand in acelasi timp indeplinirea formalitatilor necesare pentru conservarea fata de debitor a actiunilor de regres ce-i pot apartine.
Pct. 332. - Titularul creantei, care rezulta din raportul fundamental care sta la baza emiterii cambiei, poate exercita pe langa o actiune cambiala si o actiune cauzala. Actiunea cauzala este actiunea pe care titularul creantei exprima in forma cambiala o poate exercita in legatura cu raportul fundamental, conform regimului care-l guverneaza
Pct. 333. - Pentru a putea exercita actiunea cauzala, posesorul cambiei are obligatia de a restitui debitorului cambiei titlul, prin depunerea la grefa judecatoriei competente, dovedind totodata ca a indeplinit formalitatile necesare pentru conservarea fata de debitor a actiunilor de regres ce-i pot apartine si la care ar putea recurge.
Pct. 334. - Daca creditorul a exercitat una din cele doua actiuni, cea cauzala sau cea cambiala, nu o va mai putea exercita pe cealalta.
Pct. 335. - Daca scadenta obligatiei rezultand din raportul fundamental este mai mica decat aceea decurgand din titlul cambial, posesorul cambiei nu va putea actiona pe calea raportului fundamental la prima scadenta. Daca insa situatia este inversa, debitorul, care a acceptat titlul cambial pentru un termen mai scurt, renunta la scadenta raportului fundamental.
Pct. 336. - Intentarea actiunii cambiale nu intrerupe prescriptia actiunii cauzale si invers, iar persoana care a ales calea actiunii cambiale va putea schimba cererea, cerand o hotarare judecatoreasca in ceea ce priveste relatiile care decurg din raportul fundamental. Schimbarea actiunii cambiale cu cea cauzala se poate face numai la prima instanta.
Pct. 337. - In cazul in care, prin vointa expresa a partilor, se dovedeste ca, prin emiterea cambiei, partile au inteles sa noveze (reinnoiasca) raportul fundamental,orice actiune decurgand din acest raport este considerata stinsa, creditorului ramanandu-i numai exercitiul drepturilor cambiale.
In temeiul art. 65 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin: Cand posesorul a pierdut actiunea cambiala in contra tuturor obligatiilor si nu are contra acestora actiune cauzala, poate exercita contra tragatorului, acceptantului sau girantului o actiune pentru plata sumei cu care acestia s-au imbogatit fara cauza in dauna sa.
Pct. 338 - In cazul in care posesorul unei cambii a pierdut exercitiul actiunii sau executarii cambiale impotriva tuturor obligatiilor fara a avea la dispozitie nici macar exercitiul unei actiuni cauzale, atunci posesorul poate apela la exercitiul unei actiuni denumita actiune de imbogatire fara justa cauza.
Pct. 339. - In temeiul actiunii de imbogatire fara justa cauza, posesorul cambiei, justificand posesiunea acesteia conform dreptului cambial, poate cere de la tragator, de la acceptant sau de la girant, plata sumei cu care acestia s-au imbogatit fara justa cauza din dauna sa.
Pct. 340. - Actiunea de imbogatire fara justa cauza nu va putea fi indreptata contra trasului deoarece, acesta nu este obligat cambial mai inainte de acceptare. De asemenea,. ea nu va putea fi intentata nici contra valistilor sau acceptantului prin interventie, deoarece, pentru obligatia pe care acestia si-o asuma, nu au in mod obisnuit nici un avantaj.
Pct. 341. - Actiunea de imbogatire fara justa cauza prezinta un caracter cambial. De aceea contra ei vor putea fi ridicate aceleasi exceptii care sunt admise si in cazul exercitarii actiunii cambiale.
Pct. 342. - Pentru exercitarea actiunii de imbogatire fara justa cauza trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii:
a) existenta unui titlu cambial, in baza caruia posesorul acestuia ar fi putut exercita actiunea cambiala;
b) imposibilitatea de a folosi actiunea fundamentala, ca o consecinta a pierderii actiunii cambiale. Aceasta situatie poate aparea in special atunci cand este vorba de persoane care nu au avut raporturi directe intre ele, in caz de scontare, cand nu s-a nascut o actiune cambiala sau cand actiunea fundamentala s-a stins prin novatiune;
c) imbogatirea debitorului cambial in dauna creditorului.
CAPITOLUL VIII - DESPRE PROTEST
In temeiul art. 66 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificat prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994:
Protestul se dreseaza de executorul judecatoresc. Asistenta martorilor nu este necesara la dresarea protestului.
Pct. 343. - Rolul executorului judecatoresc care dreseaza protestul este acela de a constata in mod public refuzul de plata din partea obligatului principal.
Pct. 344. - Executorul judecatoresc care dreseaza protestul nu are dreptul de a incasa suma prevazuta in cambie.
Pct. 345. - Actul de protest dresat de o alta persoana decat acelea prevazute de art. 66 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin este nul pentru cauza de incompetenta.
In temeiul art. 67 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificat prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, Ordonanta Guvernului nr. 11/1994. Protestul poate fi dresat prin act separat, pe insusi originalul titlului sau pe unul din exemplare, pe copia ori pe un adaos al acestora. Daca protestul se dreseaza pe un adaos, cel care l-a dresat trebuie sa puna stampila judecatoriei pe linia de unire. Pentru mai multe titluri platibile de aceeasi persoana, in acelasi loc, protestul se poate face la cererea posesorului, printr-un singur act separat Daca protestul este cuprins in act separat, mentiune de facerea protestului va fi facuta pe titlul depus spre protest.
Pct. 346. - Executorul judecatoresc care incheie protestul poate sa-l redacteze pe originalul cambiei, pe unul din exemplarele acesteia, pe copia originalului cambiei sau pe un adaos al acestora.
Pct. 348. - In cazul in care protestul este redactat pe un adaos al cambiei, executorul judecatoresc care-l intocmeste trebuie sa aplice stampila judecatoriei pe linia care uneste titlul cu adaosul sau.
Pct. 349. - In cazul in care protestul este intocmit ca un act separat, este obligatoriu ca pe cambie sa se faca mentiunea "protestat".
Pct. 350. - In scopul facilitarii exercitarii drepturilor cambiale ale posesorului mai multor cambii platibile de aceeasi persoana, acesta are dreptul de a solicita intocmirea unui unic protest pentru toate aceste cambii, intr-un singur act separat.
In temeiul art. 68 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificat prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994:
Protestul trebuie facut in locurile prevazute de art. 42 contra persoanelor respectiv indicate de acest articol, chiar daca nu sunt prezentate.
Daca domiciliul acestor persoane nu poate fi gasit, protestul se dreseaza la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul de plata indicat in cambie.
Incapacitatea persoanelor carora cambia trebuie sa fie prezentata nu dispenseaza de obligatiunea de a dresa protestul contra acestora, cu exceptia celor prevazute de ultimul alineat al art. 49. Daca persoana careia trebuie sa fie prezentata cambia a incetat din viata protestul se va face de asemenea pe numele sau, dupa regulile precedente.
Pct. 351. - Actul de protest se intocmeste la cererea posesorului cambiei la judecatoria in a carei raza teritoriala se gaseste locul platii cambiei.
Pct. 352. - Art. 42 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin stabileste ca in lipsa indicarii unei adrese pentru plata cambiei, aceasta sa fie prezentata:
a) la domiciliul trasului sau al persoanei desemnate in cambie sa plateasca pentru el;
b) la domiciliul acceptantului prin interventie sau al persoanei desemnate in cambie sa plateasca pentru aceasta;
c) la domiciliul celui indicat la nevoie.
De aceea, in acest caz, al lipsei unei indicatii privind adresa la care se va face plata cambiei, protestul va fi intocmit la cererea posesorului cambiei, la judecatoria in a carei raza teritoriala se gaseste domiciliul persoanelor indicate de art. 42 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin.
Pct. 353. - Protestul intocmit in alt loc decat cel indicat in cambie sau, in lipsa unei asemenea indicatii, in alt loc decat cel prezumat conform art. 42 din Legea asupra cambiei si biletului de ordin, este nul. Consecinta nulitatii protestului este decaderea posesorului din exercitiul actiunii sau executarii de regres.
Pct. 354. - Protestul se intocmeste contra acceptantului, care este obligatul principal pentru plata cambiei, in contra trasului daca este vorba de o cambie neacceptata, sau in contra celorlalte persoane prevazute de art. 42 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin.
Pct. 355. - Art. 98 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin prevede ca prin cuvantul "domiciliu", in sensul legii cambiale, se intelege locul unde persoana obligata isi are locuinta sau sediul, iar prin expresia "loc de plata" se intelege intreg teritoriul localitatii respective. De aceea, in cazul in care domiciliul persoanelor contra carora se intocmeste protestul nu poate fi gasit, protestul se va putea face la orice judecatorie de pe raza locului de plata, la libera alegere a posesorului cambiei ("protest in vant").
Pct. 356. - Obligatia intocmirii protestului exista chiar daca persoanele contra carora acesta este intocmit nu sunt prezente la acel domiciliu.
Pct. 357. - Incapacitatea persoanelor carora cambia trebuie sa le fie prezentata nu scuteste pe posesor de obligatia intocmirii protestului. De la aceasta regula este exceptata numai ipoteza prevazuta de art. 49 alin. 6 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin, caz in care sentinta de declarare in stare de faliment a trasului sau a tragatorului (in caz de cambie stipulata neacceptabila) tine loc de act de protest pentru exercitarea regresului cambial.
Pct. 358. - Daca persoana contra careia se intocmeste protestul a incetat din viata, actul de protest se va face, nu pe numele mostenitorilor sai, ci pe numele decedatului (decujus), dupa regulile indicate in punctele prezentelor norme-cadru. In acest caz, posesorul cambiei nu este scutit de intocmirea protestului pentru conservarea actiunii sau exercitarii de regres.
In temeiul art. 69 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificat prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994:
Protestul trebuie sa cuprinda:
1) Anul, luna, ziua si ora in care a fost dresat;
2) Numele si prenumele celui care a cerut facerea protestului;
3) Numele si prenumele persoanei sau persoanelor contra carora s-a facut protestul;
4) Aratarea locurilor in care a fost dresat cu mentiunea cercetarilor facute, conform art. 42;
5) Transcrierea exacta a cambiei, daca protestul nu s-a facut chiar pe inscrisul cambial;
6) Somatiunea de plata, raspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obtinut nici un raspuns.
Protestul va fi subscris de cel care l-a dresat.
Cand trasul caruia i se prezinta spre acceptare o cambie cere ca o noua prezentare sa-i fie facuta in ziua urmatoare, aceasta cerere trebuie cuprinsa in protest.
Pct. 359. - In actul de protest este obligatoriu sa fi incluse urmatoarele elemente:
a) anul, luna, ziua si ora intocmirii protestului.
b) numele si prenumele celui care a cerut intocmirea protestului;
c) numele si prenumele persoanei sau persoanelor contra carora s-a intocmit protestul;
d) indicarea locurilor in care protestul a fost intocmit si mentionarea cercetarilor care au fost facute, conform cu art. 42 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin;
e) transcrierea exacta a textului cambiei in cazul in care protestul nu a fost facut chiar pe titlu;
f) somatia de plata, raspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obtinut nici un raspuns.
Pct. 360. - Protestul va fi subscris de executorul judecatoresc care l-a dresat
Pct. 361 - Lipsa totala a uneia sau a mai multor mentiuni esentiale din actul de protest poate atrage nulitatea acestuia, daca judecatorul de fond apreciaza ca ele nu rezulta nici expres, nici implicit din textul actului de protest.
Pct. 362. - In cazul in care trasul caruia i se prezinta cambia spre acceptare cere ca posesorul acesteia sa-i faca o noua prezentare in ziua urmatoare, conform art. 27 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin, iar in ziua respectiva trasul nu accepta cambia, este obligatoriu ca in actul de protest posesorul cambiei sa mentioneze si acest fapt.
In temeiul art. 70 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Stersaturile, indreptarile si scrisul printre randuri sau cu semn de trimitere trebuiesc sa fie aprobate de acel care face protestul.
Pct. 363. - Executorul judecatoresc care dreseaza protestul aproba orice stersatura, modificare, adaugare realizata prin intermediul scrisului printre randuri sau ca un semn de trimitere.
In temeiul art. 71 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Cel care face protestul este dator sa treaca protestele in intregime, zi cu zi, dupa ordinea datei, intr-un registru special.
Originalul protestului se va inmana celui ce a cerut protestul.
In caz de pierdere, originalul poate fi inlocuit printr-o copie legalizata dupa registru.
Pct. 364. - Executorul judecatoresc care dreseaza protestul trebuie sa-l inregistreze aceeasi zi intr-un registru special.
Pct. 365. - Cel care a cerut dresarea protestului are dreptul la originalul actului de protest care-i este inmanat de executorul judecatoresc care dreseaza protestul.
Pct. 366. - In cazul pierderii originalului actului de protest, acesta va putea fi inlocuit printr-o copie legalizata dupa registrul judecatoriei unde a fost dresat protestul.
In temeiul art. 72 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificat prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994: Judecatoriile tin un registru de proteste, in care se inregistreaza, zilnic si in ordinea datei, cambiile protestate, cu efectuarea mentiunilor cerute de articolele precedente. In prima zi a fiecarei saptamani, fiecare judecatorie trimite Camerei de Comert si industrie judetene sau, dupa caz, a municipiului Bucuresti, un tabel cu protestele de neplata a cambiilor, facute in cursul saptamanii precedente. Acest tabel trebuie sa indice data protestului, numele si prenumele persoanei impotriva careia s-a dresat protestul, al celei care a cerut protestul, numele si prenumele tragatorului, suma datorata si scadenta titlului protestat
Pct. 367. - Judecatoriile tin un registru special in care protestele sunt inregistrate in intregime, zilnic, in ordinea dresarii lor.
Pct. 368. - In prima zi a fiecarei saptamani, pe baza registrului special de evidenta a protestelor pe care-l tin, judecatoriile transmit catre Camera de Comert si industrie a judetului respectiv sau a municipiului Bucuresti un tabel cu protestele de neplata dresate in cursul saptamanii precedente.
Pct. 369. - Tabelele intocmite de judecatorii privind protestele de neplata cuprind urmatoarele elemente privind fiecare protest.
a) data protestului;
b) numele si prenumele persoanei impotriva careia s-a facut protestul;
c) numele si prenumele persoanei care a cerut protestul;
d) numele si prenumele tragatorului;
e) suma datorata;
f) scadenta titlului protestat.
Pct. 370. - Tabelele privind protestele dresate sunt un mijloc pentru cunoasterea situatiei financiare a comerciantilor si societatilor si luarea unor eventuale masuri pentru declararea in faliment in caz de incetare de plati a unor comercianti sau a unor societati comerciale, acumularea unui numar important de proteste fiind un indiciu al acestei stari.
Pe baza tabelelor privind protestele de neplata pe care Banca Nationala a Romaniei le va solicita Camerelor de Comert si Industrie judetene si a municipiului Bucuresti, Banca Nationala a Romaniei va organiza fisierul central de date privind titlurile cambiale protestate si va furniza la cererea societatilor bancare informatii privind aceste titluri.
In temeiul art. 73 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
In afara de cazul cand tragatorul a stipulat obligatiunea de protest, acesta poate fi inlocuit, daca posesorul se invoieste, printr-o declaratie de refuz de acceptare sau plata scrisa si datata pe titlu sau pe adaos, semnata de cel impotriva caruia protestul urma sa fie facut. Aceasta declaratiune trebuie sa fie investita cu data certa, in termenul stabilit pentru facerea protestului.
Pct. 371. - Protestul este un act solemn, care nu poate fi dresat decat in conditiile prevazute de lege si nici nu poate fi inlocuit prin vreun alt act.
Pct. 372. - Unica modalitate de inlocuire a actului de protest este urmatoarea: cu aprobarea posesorului cambiei, cel impotriva caruia s-a dresat protestul da o declaratie de refuz de acceptare sau de plata. Declaratia va fi scrisa si datata pe titlu sau pe adaosul cambiei si va fi semnata de cel impotriva caruia protestul urma sa fie facut. Aceasta declaratie va trebui in mod obligatoriu sa poarte o data certa din interiorul termenului legal pentru dresarea protestului.
Pct. 373. - In cazul in care tragatorul a stipulat expres pe cambie obligatia de protest, posesorul cambiei nu mai are dreptul de a fi de acord cu modalitatea evocata la articolul precedent din prezentele norme-cadru. In acest caz el este obligat sa dreseze actul de protest in conditiile Legii asupra cambiei si biletului la ordin, in caz contrar el decazand din drepturile sale privind regresul cambial.
CAPITOLUL IX - DESPRE INTERVENTIE
In temeiul art. 74 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Tragatorul, girantul sau avalistul pot indica o persoana care sa accepte sau sa plateasca la nevoie.
Cambia poate fi, in conditiunile aratate mai jos, acceptata sau platita de o persoana care intervine pentru oricare din obligati pe cale de regres.
Intervenientul poate fi un tertiu, insusi trasul sau o persoana deja obligata prin cambie, cu exceptia acceptantului.
Intervenientul trebuie, in cele doua zile lucratoare ce urmeaza interventiunii, sa incunostinteze de interventiunea sa pe acel pentru care a intervenit. In caz de neobservare a acestui termen, el este raspunzator, daca va fi locul, de paguba cauzata prin neglijenta sa, fara insa ca daunele interese sa poata intrece suma din cambie.
Pct. 374. - Pentru a preintampina situatia in care trasul ar refuza sa accepte sau sa plateasca valoarea cambiei, tragatorul sau avalistul acestuia, un girant sau un avalist al acestuia pot stipula in cambie ca, intr-un asemenea caz, acceptarea sau plata cambiei se va face de catre o terta persoana desemnata in acest scop. Acesta persoana se numeste recomandatar sau indicat la nevoie.
Pct. 375. - In cazul in care persoanele mentionate la articolul precedent din prezentele norme-cadru nu au luat aceste masuri asiguratorii, este posibil ca o terta persoana, care are un interes juridic oarecare ca acceptarea sau plata cambiei sa nu fie refuzata, sa intervina ea insasi sa accepte sau sa plateasca acea cambie. Aceasta terta persoana poarta numele de intervenient pentru acceptare sau pentru plata.
Pct. 376. - Intervenientul poate fi nu numai o terta persoana, ci chiar insusi trasul sau o persoana obligata prin cambie cu exceptia acceptantului. Intervenientul poate fi trasul in situatia in care el a refuzat sa accepte cambia pentru a nu credita pe tragator, insa intervine pentru un alt semnatar al cambiei.
Pct. 377. - In caz de acceptare sau de plata a cambiei prin interventie, intervenientul este obligat ca in cele doua zile lucratoare care urmeaza interventiei sa notifice acest fapt celui pentru care a intervenit. Nerespectarea acestei obligatii atrage dupa sine pentru intervenient obligatia de a-l despagubi pe acela pentru care a intervenit, pentru dauna cauzata prin neglijenta sa in notificare. Daunele interese datorate astfel nu pot intrece suma din cambie.
Pct. 378. - Nerespectarea obligatiei de notificare mentionata la punctul precedent din prezentele norme-cadru nu atrage insa si decaderea intervenientului din subrogarea cambiala.
In temeiul art. 75 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Acceptarea prin interventiune poate fi facuta ori de cate ori posesorul unei cambii ce poate fi acceptata ar putea exercita dreptul de regres inaite de scadenta.
Cand intr-o cambie s-a indicat o persoana pentru a o accepta sau a o plati la nevoie, la locul platii, posesorul nu poate exercita, inainte de scadenta, dreptul de regres in contra acelui care a facut indicatiunea si in contra semnatarilor urmatori, afara numai daca a prezentat cambia persoanei indicate si daca aceasta, refuzand acceptarea, acest refuz a fost constatat prin protest.
In alte cazuri de interventiune, posesorul poate refuza acceptarea prin interventiune. Totusi, daca o admite el pierde dreptul de a recurge, inainte de scadenta, pe cale de regres, impotriva aceluia pentru care acceptarea a fost facuta si a semnatarilor urmatori.
Pct. 379. - O cambie poate fi acceptata prin interventie din momentul in care posesorul poate exercita dreptul sau de regres pana la scadenta cambiei (a se vedea art. 48 lit. b) din Legea asupra cambiei si biletului la ordin si punctele din prezentele norme-cadru cu referire la acest articol din Legea asupra cambiei si biletului la ordin).
Pct. 380. - In cazul in care tragatorul sau un girant indica in textul cambiei o persoana care sa o accepte sau sa o plateasca la nevoie, posesorul nu poate, inainte de scadenta, sa exercite dreptul de regres impotriva acestora sau a semnatarilor ulteriori lor.
Pct. 381. - Exercitarea dreptului de regres inainte de scadenta impotriva tragatorului sau a girantului care a indicat o persoana care sa accepte sau sa plateasca la nevoie se poate face de catre posesor numai in cazul in care si recomandatarul sau indicatul la nevoie refuza sa accepte cambia, iar acest fapt este constatat prin actul de protest.
Pct. 382. - In cazul unei cambii pe care a fost indicata o persoana pentru a o accepta sau plati la nevoie la locul platii, acceptarea prin interventie ca si dresarea protestului pentru neacceptarea din partea acestei persoane - indicat la nevoie - trebuie sa se efectueze la locul si adresa stipulate in cambie pentru plata, respectiv la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul si adresa la care se efectueaza plata.
Pct. 383. - Posesorul cambiei poate refuza o acceptare prin interventie, cand intervenientul nu a fost indicat pe cambie, fiindca nu I se poate impune ca acceptant o persoana pe care nu o cunoaste si care ar putea fi insolvabila.
Pct. 384. - Daca totusi posesorul admite o acceptare prin interventie atunci cand intervenientul nu a fost indicat in textul cambiei, acesta - posesorul pierde dreptul de a actiona in regres, anterior scadentei, impotriva aceluia pentru care acceptarea a fost facuta, ca si impotriva semnatarilor ulteriori acestuia.
Pct. 385. - Interventia poate avea loc in favoarea oricarui obligat cambial care nu a onorat propria lui semnatura. Un girant va putea interveni numai in favoarea sa, a girantilor anteriori si a tragatorului.
In temeiul art. 76 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Acceptarea prin interventiune se scrie pe cambie si se semneaza de intervenient. Ea arata pentru cine este data; in lipsa acestei aratari, acceptarea se socoteste data pentru tragator.
Pct. 386. - Intervenientul pentru acceptare trebuie sa scrie si sa semneze acceptarea pe cambie.
Pct. 387. - Textul acceptarii va indica in clar pentru care dintre semnatarii cambiei este data acceptarea.
Pct. 388. - In lipsa indicatiei clare privind semnatarul pentru care a fost data acceptarea cambiei, se prezuma ca aceasta a fost data pentru tragator.
In temeiul art. 77 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Acceptantul prin interventiune este tinut fata de posesorul cambiei si fata de girantii posteriori aceluia pentru care a intervenit in acelasi mod ca si acesta.
Cu toata acceptarea prin interventiune, acela pentru care ea a fost facuta si girantii sai pot cere posesorului, in schimbul platii sumei aratate la articolul 53, predarea cambiei, a protestului si, daca va fi locul, a contului de intoarcere achitat.
Obligatiunea acceptantului prin interventiune inceteaza in cazul in care cambia nu i-a fost prezentata cel mai tarziu in ziua urmatoare ultimei zile pentru dresarea protestului de neplata.
Pct. 389. - Prin acceptarea pe care o da, intervenientul se obliga conform dreptului cambial la fel ca si un acceptant simplu.
Pct. 390. - Dupa acceptarea cambiei, intervenientul este obligat fata de posesorul cambiei la plata acesteia, in aceleasi conditii ca si persoana pentru care a intervenit.
Pct. 391. - Intervenientul este obligat, in aceleasi conditii ca si persoana pentru car a intervenit, fata de toti girantii ulteriori acestei persoane. El nu are nici o obligatie referitoare la plata cambiei fata de girantii anteriori, pentru care nu a inteles sa intervina. Astfel de girantii anteriori nu au nici un drept de actiune contra asemenea intervenient.
Pct. 392. - Chiar daca acceptarea prin interventie a avut loc, onoratul, adica persoana pentru care a fost facuta acceptarea prin interventie, ca si girantii sai anteriori pot cere posesorului cambiei, indiferent de acceptarea prin interventie, in schimbul platii sumei aratate pe titlu, a dobanzilor si cheltuielilor, predarea cambiei, a protestului si, daca este cazul, a contului de intoarcere achitat.
Pct. 393. - In cazul acceptarii unei cambii prin interventie, posesorul este totusi obligat sa prezinte cambia spre plata cel mai tarziu in ziua urmatoare ultimei zile pentru dresarea protestului de neplata.
Pct. 394. - In cazul in care posesorul nu respecta obligatia de a prezenta acceptantului prin interventie cambia cel mai tarziu in ziua urmatoare ultimei zile pentru dresarea protestului de neplata, obligatia pe care si-a asumat-o acceptantul prin interventie inceteaza.
Pct. 395. - Refuzul de plata atat din partea trasului, cat si a acceptantului prin interventie trebuie constatat prin respectivul act de protest ce va fi dresat.
In temeiul art. 78 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificat prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994:
Plata prin interventiune poate fi facuta ori de cate ori posesorul ar putea exercita dreptul de regres la scadenta sau inainte de aceasta.
Plata trebuie sa cuprinda intreaga suma ce ar fi avut sa plateasca acel pentru care interventiunea s-a facut.
Ea trebuie facuta cel mai tarziu in ziua ce urmeaza, ultima zi admisa pentru facerea protestului de neplata.
Plata prin interventie trebuie sa rezulte din protest si, daca acesta a fost deja dresat, trebuie sa fie mentionata la sfarsitul actului de protest de catre cel care l-a dresat. Cheltuielile de protest se vor restitui chiar daca tragatorul a pus clauza "FARA CHELTUIELI".
Pct. 396. - O cambie poate fi platita prin interventie din momentul in care posesorul poate exercita regresul pentru neplata adica in toate cazurile prevazute la art. 48 lit. a) si b) din Legea asupra cambiei si biletului la ordin.
Pct. 397. - Plata prin interventie nu se poate face decat pana in momentul dresarii protestului pentru neplata, situatie in care aceasta plata va trebui sa fie mentionata in chiar cuprinsul actului de protest.
Pct. 398. - Plata se poate face si ulterior dresarii protestului de neplata, in cazul in care protestul a fost dresat mai inainte de expirarea termenului de protest si posesorul cambiei ar mai fi fost in termenul legal pentru a dresa acest protest. In acest caz,. plata prin interventie trebuie sa rezulte dintr-o mentiune pe care o va face executorul judecatoresc care a dresat protestul, la sfarsitul, actului de protest deja dresat. Cheltuielile de protest sunt restituite celui care a protestat cambia chiar daca tragatorul a pus clauza "fara cheltuieli".
Pct. 399. - Intervenientul pentru plata va plati intreaga suma la care era obligata persoana pentru care a facut asemenea plata.
In temeiul art. 79 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
In cazul in care cambia a fost acceptata de mai multi intervenienti, care au domiciliul la locul platii, sau daca au fost indicate pentru a plati - la nevoie - persoane avand domiciliul in acelasi loc, posesorul trebuie sa prezinte cambia tuturor acestor persoane, iar daca va fi locul, sa ceara protestul de neplata cel mai tarziu in ziua ce urmeaza ultimei zile admise pentru facerea protestului.
Daca protestul nu a fost facut in acest termen, acel care a facut indicarea la nevoie, sau acel pentru care o cambie a fost acceptata, cum si girantii posteriori, sunt liberati.
Pct. 400. - In cazul in care cambia a fost acceptata de mai multi intervenienti care au domiciliul la locul platii, cambia va prezentata la plata mai intai trasului si apoi tuturor acestor persoane care au intervenit pentru acceptare.
Pct. 401. - Daca in cambie au fost desemnati unul sau mai multi indicati la nevoie cu domiciliul la locul platii iar trasul nu plateste titlul, posesorul cambiei este dator a prezenta cambia la plata mai intai acestor persoane - indicati la nevoie - si apoi intervenientilor acceptati.
Pct. 402. - In caz de neplata din partea indicatului la nevoie sau a acceptantilor prin interventie, posesorul este obligat sa ceara dresarea protestului de neplata cel mai tarziu in ziua care urmeaza ultimei zile admise pentru dresarea protestului de neplata.
Pct. 403. - Daca protestul nu a fost facut in acest termen, persoana care a desemnat un recomandatar (indicat la nevoie) ca si aceea pentru care o cambie a fost acceptata sunt eliberate de obligatiile lor decurgand din acea cambie. Neprotestarea cambiei in acest termen elibereaza si pe girantii ulteriori celui care a facut indicarea la nevoie, sau pentru care cambia a fost acceptata prin interventie, de obligatiile lor privind aceasta cambie.
In temeiul art. 80 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Posesorul care refuza prin interventiune pierde dreptul de regres impotriva celor care au fost eliberati.
Pct. 404. - Plata prin interventia unui tert este admisa in cazul in care cambia nu este platita de tras sau acceptant, sau de indicatii la nevoie ai acestora. Daca posesorul titlului refuza o astfel de plata prin interventie, el pierde dreptul de regres impotriva obligatilor care ar fi fost eliberati prin plata de obligatiile cambiale pe care si le-au asumat prin respectivul titlu.
In temeiul art. 81 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Plata prin interventiune trebuie sa fie constatata prin mentiune pe cambie, cu indicarea acelui pentru care este facuta. In lipsa unei atari indicari, plata se socoteste facuta pentru tragator.
Cambia si protestul, daca a fost incheiat, trebuie sa fie predate aceluia care a platit prin interventiune.
Pct. 405. - In cazul in care s-a efectuat o plata prin interventie, ea trebuie mentionata pe de o parte in actul de protest, iar pe de alta parte chiar pe titlu. Cele doua mentiuni trebuie sa indice cu claritate persoana pentru care a fost facuta plata.
In lipsa unor indicatii clare privind persoana pentru care intervenientul a facut plata, se prezuma ca aceasta a fost facuta pentru tragator.
Pct. 406. - Posesorul cambiei este obligat sa predea titlul cambial si protestul, daca acesta a fost dresat, persoanei care a platit prin interventie, in vederea exercitarii de catre acesta a drepturilor sale de subrogare.
In temeiul art. 82 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Cel care a platit prin interventiune dobandeste drepturile rezultand din cambie impotriva aceluia pentru care a platit si impotriva acelora care sunt tinuti cambialmente catre acesta din urma; el nu poate insa gira din nou cambia.
Girantii posteriori semnatarului pentru care plata a fost facuta sunt liberati.
Daca mai multe persoane ofera plata prin interventiune, este preferat acela a carui plata libereaza un numar mai mare de obligati. Acela care, in cunostinta de cauza, intervine contrar acestei reguli pierde dreptul de regres impotriva acelora care ar fi fost liberati.
Pct. 407. - Intervenientul care a platit cambia se subroga in drepturile posesorului acelei cambii. Subrogarea este, insa, numai partiala, deoarece intervenientul dobandeste astfel drepturile rezultand din cambie numai impotriva aceluia pentru care a platit, precum si impotriva acelora dintre semnatarii cambiei care sunt obligati la plata fata de persoana pentru care s-a facut plata prin interventie.
Pct. 408. - Intervenientul platitor nu dobandeste insa nici unul din drepturile pe care posesorul le va avea fata de semnatarii ulteriori persoanei pentru care s-a facut o asemenea plata. Fata de acestia intervenientul nu va avea mai multe drepturi decat persoana pentru care s-a intervenit, deoarece persoana respectiva era in aceasta pozitie garantata pentru plata, pentru semnatarii ulteriori ei.
Pct. 409. - Semnatarii ulteriori persoanei pentru care s-a platit prin interventie cambia sunt eliberati prin plata facuta in acest mod.
Pct. 410. - Plata prin interventie facuta de catre persoana numita intervenient inchide circuitul cambiei. De aceea intervenientul posesor al acesteia nu mai poate gira din nou titlul respectiv.
Pct. 411. - In cazul in care mai multe persoane se ofera sa faca plata prin interventie, este preferat intervenientul a carui plata elibereaza de raspundere cambiala un numar mai mare de obligati (semnatarii ulteriori aceluia pentru care face plata).
Pct. 412. - Persoana care, contrar regulii enuntate in punctul precedent din prezentele norme-cadru, intervine in cunostinta de cauza in plata cambiei pierde dreptul de regres impotriva acelora care ar fi fost astfel eliberati de obligatiile cambiale pe care si le-au asumat in legatura cu titlul respectiv.
CAPITOLUL X - DESPRE PLURALITATEA EXEMPLARELOR SI DESPRE COPII
In temeiul art. 83 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Cambia poate fi trasa in mai multe exemplare identice.
Aceste exemplare trebuie sa fie numerotate in insusi textul titlului; lipsind aceasta, fiecare din exemplare se socoteste o cambie distincta.
Orice posesor al unei cambii in care nu se arata ca a fost trasa intr-un singur exemplar, poate cere liberarea mai multor exemplare pe cheltuiala sa. In acest scop el trebuie sa se adreseze girantului sau nemijlocit, care este dator sa-i dea sprijinul catre propriul sau girant; se va urma astfel pana la tragator.
Girantii sunt datori a reduce girurile pe noile exemplare.
Pct. 413. - In vederea facilitarii comertului si in special a comertului international, tragatorul are dreptul sa traga cambia in mai multe exemplare identice.
Astfel, pana la acceptarea cambiei de catre tras, cambia care este de obicei insotita de documentele prezentand marfurile in curs de transport, tragatorul poate negocia exemplarul pe care-l detine, procurandu-si astfel creditele de care are nevoie.
Pct. 414. - Pentru a apara pe tragator si pe giranti de eventualitatea unei duble plati, exemplarele aceleiasi cambii trebuie sa fie identice si numerotate in insusi textul titlului.
In cazul in care nu se respecta aceasta obligatie fiecare exemplar se considera ca o cambie distincta.
Pct. 415. - Orice posesor al unei cambii, in textul careia nu se arata ca a fost trasa intr-un singur exemplar, poate cere eliberarea mai multor exemplare pe cheltuiala sa. In acest scop el trebuie sa se adreseze girantului sau nemijlocit, care, la randul sau, este dator sa se adreseze girantului anterior si tot astfel pana se ajunge la tragator. Toti acesti semnatari sunt obligati a reproduce pe exemplarul nou-eliberat semnaturile lor. Refuzul de a da aceste semnaturi noi nu este sanctionat cu vreo decadere de ordin cambial.
Refuzul de a reproduce girul pe un nou exemplar se sanctioneaza conform normelor de drept comun prin pretinderea unor sume privind daunele astfel aduse posesorului solicitant.
Pct. 416. - Banca Nationala a Romanie si societatile bancare vor urmari cu multa prudenta cambiile emise si utilizate in mai multe exemplare care intra in portofoliul lor, pe de o parte pentru a evita eventualele fraude, iar pe de alta parte pentru a nu incuraja multiplicarea fara cauza reala a aceleiasi creante, ceea ce, practic, ar produce o perturbare atat a activitatii agentilor economici individuali, semnatari ai respectivelor cambii, cat si in economia nationala in general.
In temeiul art. 84 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Plata unuia din exemplare este liberatorie, chiar daca nu s-a stipulat ca o atare plata anuleaza efectul celorlalte exemplare. Cu toate acestea trasul ramane tinut in temeiul fiecarui exemplar acceptat care nu i-a fost inapoiat.
Girantul care a transmis exemplarele la diferite persoane, ca si girantii urmatori, sunt tinuti in temeiul tuturor exemplarelor, purtand semnatura lor care nu le-au fost inapoiate.
Pct. 417. - Prin plata unui exemplar al aceleiasi cambii, toti semnatarii titlului sunt eliberati de obligatiile cambiale pe care si le asumasera chiar daca nu s-a stipulat ca o astfel de plata anuleaza efectele obligatorii ale celorlalte exemplare.
Pct. 418. - Exceptie de la regula enuntata in articolul precedent fac urmatoarele doua situatii:
a) trasul care a acceptat cambia semnand mai multe exemplare, iar la prezentarea unui exemplar la plata nu a solicitat posesorului predarea tuturor exemplarelor semnate, este obligat in temeiul fiecarui exemplar acceptat care nu i-a fost inapoiat;
b) girantul care a transmis exemplarele aceleiasi cambii la persoane diferite ca si girantii urmatori sunt obligati la plata tuturor exemplarelor care poarta semnatura lor si care nu le-au fost inapoiate.
In temeiul art. 85 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Acel care a trimis un exemplar al cambiei, in vederea acceptarii, trebuie sa indice pe celelalte exemplare numele persoanei la care acest exemplar se gaseste. Aceasta persoana este datoare sa-l predea posesorului legitim al unui alt exemplar.
Daca acesta refuza, posesorul nu poate exercita dreptul de regres decat dupa ce a facut sa se constate prin protest:
1) Ca exemplarul trimis la acceptare nu i-a fost predat, cu toata cererea sa;
2) Ca acceptarea sau plata nu a putut fi obtinuta pe alt exemplar.
Pct. 419. - Transmiterea spre acceptare a unui exemplar al cambiei trebuie sa fie mentionata pe celelalte exemplare, pentru ca posesorul legitim al acestora sa poata cere direct predarea titlului acceptat de la posesorul acestuia.
Pct. 420. - Posesorul titlului acceptat poate exercita drepturile sale atat in virtutea acestui titlu, cat si in virtutea exemplarului deosebit, daca acesta cuprinde si alte semnaturi decat cele existente pe exemplarul acceptat.
Pct. 421. - Refuzul nejustificat al detinatorului de a preda posesorului legitim al unui exemplar titlul cambial trimis spre acceptare poate fi temei numai pentru o actiune in daune.
Pct. 422. - Posesorul exemplarului netrimis la acceptare, in caz de refuz din partea detinatorului exemplarului trimis la acceptare de a i-l preda, poate exercita dreptul de regres fata de debitorii anteriori, cu conditia de a constata acest refuz prin dresarea unui protest prin care sa se constate ca:
a) exemplarul trimis la acceptare nu i-a fost predat, la cererea sa, de catre detinator;
b) acceptarea sau plata nu a putut fi obtinuta pe un alt exemplar.
Pct. 423. - In caz de refuz din partea detinatorului de a-i preda exemplarul trimis spre acceptare, posesorul unui alt exemplar se poate adresa trasului spre a accepta acest exemplar, dresand protestul de constatare atat pentru refuzul de acceptare, cat si pentru refuzul de predare din partea detinatorului.
In temeiul art. 86 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Oricare posesor al unei cambii are dreptul sa faca una sau mai multe copii.
Copia trebuie sa reproduca intocmai originalul cu girurile si toate celelalte mentiuni care figureaza in cambie; ea trebuie sa indice unde ia sfarsit.
Copia poate fi girata si avizata in acelasi mod si cu aceleasi efecte ca si originalul.
Pct. 424. - Orice posesor al unei cambii are dreptul sa-si faca una sau mai multe copii ale titlului cambial.
Pct. 425. - Prin copie se intelege o reproducere exacta dupa exemplarul original pe care este marcat strict locul in care textul titlului ia sfarsit.
Pct. 426. - Copia poate fi girata si avalizata in acelasi mod si cu aceleasi efecte ca si originalul.
In temeiul art. 87 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Copia trebuie sa arate pe detinatorul titlului original. Acesta este dator sa-l predea posesorului legitim al copiei.
In caz de refuz, posesorul nu poate exercita dreptul de regres impotriva persoanelor care au girat sau avalizat copia, decat dupa ce a facut sa se constate, prin protest, ca originalul nu i-a fost predat, cu toata cererea sa.
Daca titlul original poarta ultimul gir inainte de intocmirea copiei stipulationale "de aici girul nu este valabil decat pe copie" sau orice alta forma echivalenta, girul ulterior pe original este nul.
Pct. 427. - Copia trebuie sa indice cu exactitate pe detinatorul original, detinator care este obligat sa predea titlul original posesorului legitim al copiei.
Pct. 428. - In caz de refuz din partea detinatorului de a preda posesorului legitim al unei copii exemplarului original, acesta are dreptul de a exercita regresul sau fata de obligatii anteriori (giranti sau avalisti), cu conditia ca acest refuz sa fie constatat printr-un act de protest.
Pct. 429. - Exista posibilitatea ca ultimul posesor al unui titlul original sa mentioneze pe acest titlu, mai inainte de a emite o copie dupa el, ca acest original sa nu mai poata gira, ci se va putea gira numai copia. Aceasta mentiune se poate face prin expresia: "de aici girul nu mai este valabil decat pe copie". In acest caz, girurile ulterioare de pe original sunt nule, posesorul legitim al tuturor drepturilor cambiale ce deriva atat din acest exemplar original, cat si din copia pusa in circulatie, fiind considerat numai posesorul legitim al copiei.
CAPITOLUL XI - DESPRE ALTERARI
In temeiul art. 88 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
In cazul alterarii textului unei cambii, semnatarii posteriori alterarii sunt tinuti in limitele textului alterat; semnatarii anteriori sunt tinuti potrivit textului original.
In cazul in care din titlu nu rezulta sau nu se dovedeste ca semnatura a fost pusa inainte sau dupa alterare, se presupune ca a fost pusa inainte.
Pct. 430. - Fiecare semnatar este obligat la plata cambiei in masura in care a consimtit sa se oblige prin acest titlu.
Pct. 431. - Prin alterarea unui titlu se intelege stergerea, modificarea unor cuvinte, date sau mentiuni care au facut sau care fac parte din textul titlului sau adaugarea altora.
Pct. 432. - Alterarea unui titlu valabil emis nu este o cauza de nulitate a titlului. Numai lipsa unor elemente esentiale atrage nulitatea titlului.
Pct. 433. - Daca alterarea este facuta astfel incat unii dintre semnatari nu mai poate distinge cu certitudine care sunt obligatiile care le revin, fata de acestia si nu numai fata de acestia, titlul este considerat inoperant.
Pct. 434. - In cazul in care din titlul alterat nu rezuma cu claritate daca o semnatura a fost pusa inainte sau dupa data alterari, se presupune ca semnatura a fost pusa inaintea alterarii.
Pct. 435. - Regimul probator pentru combaterea acestei prezumtii nu este supus restrictiilor prevazute la art. 63 alin. 2 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin, pentru exceptiile personale.
CAPITOLUL XII - DESPRE ANULARE SI INLOCUIREA TITLULUI
In temeiul art. 89 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificat prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993. aprobata prin Legea nr. 83/1994: In caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unei cambii, posesorul poate instiinta despre aceasta pe tras si poate solicita anularea titlului printr-o cerere adresata presedintelui judecatoriei locului in care cambia este platibila.
Cererea va trebui sa arate conditiile esentiale ale cambiei si, daca este vorba de o cambie in alb, elementele suficiente spre a o identifica.
Presedintele judecatoriei, dupa examinarea cererii si elementelor produse, precum si a dreptului posesorului, va pronunta in cel mai scurt timp posibil o ordonanta prin care, specificand datele cambiei, o va declara nula in mainile oricui se va afla ea, si va autoriza sa se faca plata sa dupa trecerea a 30 de zile de la publicare ordonantei in Monitorul Oficial al Romaniei, in cazul in care cambia are scadenta depasita sau este in vedere, sau in termen de 30 de zile de la data scadentei, daca aceasta este ulterioara publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei si numai daca, intre timp, detinatorul nu a facut opozitie.
Ordonanta trebuie sa fie notificata trasului si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, la staruinta si pe cheltuiala petitionarului.
Plata facuta de tras inainte de notificarea ordonantei, cu toata instiintarea facuta, libereaza pe debitor.
Pct. 436. - Posesorul unei cambii pierdute, sustrase sau distruse poate cere anularea titlului printr-o cerere in care sa fie cuprinse mentiunile obligatorii ale acesteia (procedura de amortizare). Daca titlul este o cambie in alb, cererea va trebui sa indice suficiente elemente pentru a permite identificarea cambiei.
Pct. 437. - Cererea va trebui sa fie adresata presedintelui judecatoriei in raza teritoriala se afla locul si adresa unde se efectueaza plata cambiei.
Pct. 438. - Posesorul poate notifica trasului si societatii bancare, unde aceasta din urma isi are deschis contul, cererea de anulare introdusa la judecatorie privind pierderea, sustragerea sau distrugerea titlului, precum si termenul fixat pentru judecarea cauzei.
Pct. 439. - Dupa examinarea cererii si a dovezilor aduse in sprijinul acesteia, presedintele judecatoriei careia in s-a adresat cererea se pronunta in cel mai scurt timp printr-o ordonanta in care sunt cuprinse elementele definitorii, de identificare, ale titlului. Prin aceasta ordonanta titlul este declarat nul, indiferent in posesia cui s-ar gasi.
Pct. 440. - Ordonanta trebuie sa fie notificata trasului, notificare dupa care aceasta nu mai poate plati valabil titlul unei persoane care-l prezinta.
Dupa trecerea a 30 de zile de la publicarea textului ordonantei in Monitorul Oficial al Romaniei, este autorizata plata cambiei catre posesorul legitim, beneficiar al hotararii judecatoresti.
Pct. 441. - inainte de notificarea ordonantei, plata facuta de tras elibereaza pe debitor de obligatiile cambiale asumate, indiferent de introducerea cererii de anulare si de notificarea acesteia de catre tras.
Pct. 442. - Cheltuielile de notificare catre tras a pierderii, distrugerii sau sustragerii titlului, ca si celelalte efectuate cu publicarea ordonantei in Monitorul Oficial al Romaniei sunt in sarcina petitionarului.
In temeiul art. 90 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
In termen de 30 de zile de la publicarea ordonantei in Monitorul Oficial al Romaniei, detinatorul cambiei va putea face opozitie in contra acestei ordonante, opozitie ce se va comunica atat petitionarului cat si trasului, odata cu citarea lor inaintea instantei locului de plata.
Pct. 443. - Detinatorul cambiei poate face opozitie la judecatoria competenta in termen de 30 de zile de la publicarea ordonantei in Monitorul Oficial al Romaniei.
Pct. 444. - Judecatoria competenta a judeca opozitia facuta de detinatorul cambiei este judecatoria care a emis ordonanta, respectiv judecatoria locului de plata.
Pct. 445. - Opozitia facuta de detinatorul cambiei la judecatoria competenta poate fi notificata in copie atat petitionarului, cat si trasului (sau acceptantului), cu ocazia citarii lor inaintea instantei locului de plata.
In temeiul art. 91 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Pana la implinirea termenului prevazut la art. 89, petitionarul va putea exercita toate actele de conservare a drepturilor sale si daca este vorba de o cambie deja scazuta sau care a scazut intre timp, va putea cere plata acelei cambii a carei anulare a cerut-o, depunand o cautiune egala cu suma pretinsa sau sa ceara consemnarea acestei sume.
Pct. 446. - Pe baza ordonantei obtinute de la presedintele judecatoriei locului de plata, posesorul unei cambii pierdute, sustrase sau distruse poate indeplini toate actele de conservare a regresului cambiei.
Pct. 447. - In cazul in care titlul a ajuns la scadenta, pe baza ordonantei, petitionarul - posesorul legitim al cambiei - va putea obtine chiar plata cambiei a carei anulare a cerut-o, depunand insa o cautiune egala cu suma pretinsa.
Pct. 448. - In loc sa ceara plata, posesorul reclamant poate solicita ca debitorul sa consemneze suma pretinsa.
In temeiul art. 92 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Dupa trecerea termenului prevazut de art. 89, fara a se fi facut opozitie printr-o hotarare ramasa definitiva, cambia pierduta sau sustrasa nu mai are nici un efect.
Oricine a obtinut inlocuirea cambiei va putea, le prezentarea ordonantei de anulare si certificatului grefei respective de neintroducerea opozitiei in termen, sau la prezentarea hotararii definitive de respingere a opozitiei, sa ceara plata acelei cambii; cand cambia a fost data in alb sau nu a scazut inca, va putea cere, in aceleasi conditiuni, un duplicat.
Pentru cambiile scazute sau la vedere declarate nule, dobanzile curg in conformitate cu art. 53 si 54, afara de cazul in care suma datorata a fost depusa potrivit art. 46 pe seama persoanei in favoarea careia a avut loc anularea sau a fost pronuntata sentinta.
Pct. 449. - Dupa trecerea termenului de 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei fara a se face opozitie din partea detinatorului titlului sau dupa respingerea opozitiei printr-o hotarare ramasa definitiva, cambia pierduta, sustrasa sau furata este anulata, ea nemaiputand produce nici un efect.
Pct. 450. - Ordonanta de anulare a cambiei sau hotararea de respingere a opozitiei au ca efect nu numai anularea cambiei pierdute, distruse sau sustrase, ci si crearea unui titlu nou care-l inlocuieste pe cel anulat.
Pct. 451. - Plata cambiei va putea fi ceruta de persoana care a obtinut inlocuirea titlului. In acest scop aceasta va trebui sa prezinte fie ordonanta de anulare si un certificat de la judecatoria respectiva ca nu s-a introdus opozitia in termen, fie hotararea definitiva de respingere a opozitiei. Daca titlul sustras, distrus sau pierdut este a cambie in alb sau o cambie care nu a ajuns inca la scadenta se va putea cere un duplicat in aceleasi conditii.
In temeiul art. 93 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Ordonanta sau hotararea ramasa definitiva stinge orice drept decurgand din cambia anuala, fara a prejudeca eventualele actiuni ale posesorului fata de cel care a obtinut anularea.
Pct. 452. - Dupa eliberarea ordonantei de anulare a cambiei si aparitia acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei sau dupa ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de respingere a opozitiei, orice drepturi cambiale pot fi exercitate numai pe baza noului titlu creat ca urmare a procedurii de amortizare.
Pct. 453. - Detinatorul cambiei care a admis prin neintroducerea opozitiei sa se deruleze si sa se finalizeze procedura de amortizare a cambiei sau a oricarui opozitie a fost respinsa de judecatorie nu mai poate sa exercite drepturile izvorand din cambie decat pe calea dreptului comun si nu a dreptului cambial.
CAPITOLUL XIII - DESPRE PRESCRIPTIE
In temeiul art. 94 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Orice actiune rezultand din cambii impotriva acceptantului se prescriu prin trei ani, socotiti de la data scadentei.
Actiunile posesorului impotriva girantilor si impotriva tragatorului se prescriu printr-un an socotit de la data protestului facut in timp util sau de la data scadentei in caz de stipulatiune fara cheltuieli.
Actiunile girantilor, unii impotriva altora si impotriva tragatorului, se prescriu prin sase luni socotite in ziua din care girantul a platit cambia sau din ziua in care actiunea de regres a fost pornita impotriva sa.
Actiunea de imbogatire fara cauza se prescrie printr-un an din ziua in care hotararea pronuntata asupra actiunii cambiale va fi ramasa definitiva.
Pct. 454. - Obligatiile cambiale, cu exceptia cauzelor de stingere admise de dreptul comun se sting prin decadere (art. 58 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin) si prescriptie.
Pct. 455. - Prin prescriptie se intelege modul de stingere a dreptului la actiune in sens material, prin neexercitarea acelui drept in intervalul de timp stabilit de lege (timp util).
Prescriptia face ca titularul unui drept subiectiv sau creditorul care a ramas inactiv un anumit rastimp sa-si piarda ocrotirea dreptului respectiv pe calea actiunii in justitie si, o data cu aceasta, posibilitatea de a obtine executarea silita a obligatiei corelative lui.
Pct. 456. - Durata prescriptiei in materie cambiala este urmatoarea:
a) trei ani in ceea ce priveste actiunea sau executarea cambiala directa;
b) un an in ceea ce priveste actiunea sau executarea cambiala de regres;
c) sase luni in ceea ce priveste regresul girantului platitor fata de ceilalti obligati de regres;
d) actiunea de imbogatire fara cauza justa se prescrie in termen de un an din ziua in care hotararea judecatoreasca pronuntata asupra actiunii sau executiei cambiale a ramas definitiva.
Pct. 457. - Cauzele de intrerupere a prescriptiei sunt cele din dreptul comun.
Pct. 458. - Obligatiile cambiale fiind autonome, intreruperea prescriptiei contra unuia dintre obligati nu are efect fata de ceilalti.
Pct. 459. - Pentru cambiile la un anumit termen de la vedere in cazul in care cambia a fost prezentat spre acceptare si acceptata, prescriptia curge din ultima zi a termenului prevazut pentru acceptare.
In cazul in care cambia nu a fost acceptata, prescriptia curge din ultima zi a termenului prevazut pentru prezentarea spre acceptare, determinat de data protestului.
Pct. 460. - Daca acceptarea a fost data, insa nu a fost datata, termenul de scadenta, de la expirarea caruia va incepe a curge prescriptia, va fi socotit de la data protestului dresat pentru constatarea nedatarii.
Pct. 461. - In cazul cambiei in alb, fata de posesorul titlului, se va calcula scadenta si, respectiv, prescriptia care rezulta din titlu. Daca completarea cambiei nu a fost facuta potrivit intelegerii initiale, debitorul poate opune aceasta exceptie oricarui posesor care a dobandit cambia cu rea-credinta sau printr-o greseala grava. In acest caz, prescriptia incepe sa curga de la scadenta convenita si nu de la aceea care rezulta din titlu.
Pct. 462. - Orice cercetare privind prescriptia devine inutila, daca debitorul dovedeste ca o cambie in alb a fost completata dupa trei ani de la data emiterii sale. Aceasta exceptie nu este opozabila posesorului de buna-credinta care a dobandit titlul completat.
Pct. 463. - Impotriva tragatorului si girantilor sai, prescriptia actiunii din partea posesorului curge de la data protestului, iar in cazul unei clauze de scutire de protest sau de cheltuieli, de la data scadentei cambiei.
Daca aceasta clauza a fost inserata de tragator, prescriptia va curge de la scadenta fata de toti debitorii de regres; daca a fost inserata de catre unul dintre giranti, prescriptia va curge de la scadenta numai fata de acesta iar fata de ceilalti debitori de regres, de la data protestului.
Pct. 464. - Daca girantul a platit voluntar sau prin contracambie sau daca girantul nu a platit din ziua in care actiunea de regres a fost exercitata judecatoreste, prescriptia actiunii girantilor intre ei curge din ziua platii.
Pct. 465. - Termenul de prescriptie a actiunii contra interventiilor este de un an, fiind vorba de o obligatiune de regres.
Pct. 466. - Prescriptia actiunii de imbogatire fara cauza justa curge din ziua pierderii actiunii cambiale.
CAPITOLUL XIV - DISPOZITII GENERALE
In temeiul art. 95 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Plata unei cambii, a carei scadenta este intr-o zi de sarbatoare legala, nu poate fi ceruta decat in prima zi lucratoare ce urmeaza. Tot astfel toate celelalte acte privitoare la cambie, in special prezentarea spre acceptare si protestul, nu pot fi facute decat intr-o zi lucratoare.
Cand unul din aceste acte trebuie sa fie factu intr-un anumit termen, a carui ultima zi este o zi de sarbatoare legala, acest termen este prelungit pana la prima zi lucratoare, ce urmeaza. Zilele de sarbatoare legala intermediare intra in calculul termenului.
Pct. 467. - Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare stabilesc si comunica oficial programul lor in zilele lucratoare in care se efectueaza operatiuni cu cambii.
In cazul in care termenul prevazut de Legea asupra cambiei si biletului la ordin privind diferitele operatiuni cu cambii sau acte privitoare la acestea are ca ultima zi o zi de sarbatoare legala, acesta se prelungeste pana la prima zi lucratoare care urmeaza.
Toate actele privitoare la cambie, in special prezentarea spre acceptare si protestul, pot fi facute numai intr-o zi lucratoare.
Zilele de sarbatoare legala sunt cuprinse in calculul termenelor legale prevazute de Legea asupra cambiei si biletul la ordin privind diferitele operatiuni cu astfel de titluri.
In temeiul art. 96 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
In termenele legale sau conventionale nu se socoteste ziua de la care ele incep sa curga.
Pct. 468. - Termenele legale sau conventionale se calculeaza incepand cu ziua urmatoare zilei din care ele incep sa curga.
In temeiul art. 97 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Nu sunt admise termene de gratie, nici legale, nici judecatoresti.
Pct. 469. - Prin termen de gratie se intelege un termen de executare scurt, pe care judecatorul il poate acorda, in mod exceptional, debitorului aflat in intarziere, spre a evita astfel pronuntarea rezolutiei contractului.
Pct. 470. - In raporturile cambiale, debitorului nu-i pot fi acordate termene de gratie de nici un fel, nici pe cale legala, nici pe cale judecatoreasca.
In temeiul art. 98. din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificat prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994:
Prin cuvantul domiciliu, in sensul prezentei legi, se intelege locul unde persoana obligata, la care se refera, isi are locuinta sau sediul, iar prin cuvintele loc de plata se intelege localitatea respectiva.
Pct. 471. - Potrivit dreptului civil domiciliul este un loc (adresa exacta) in care o persoana fizica isi are, in mod obisnuit locuinta statornica sau principala sau o persoana juridica isi are sediul principal, fiind luat ca atare in evidenta organelor administrativ ale statului si in care se prezuma ca aceasta persoana poate fi intotdeauna gasita.
Pct. 472. - Prin "loc de plata" in Legea asupra cambiei si biletului la ordin se intelege intreg teritoriul localitatii respective. Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor intelege prin expresia "loc de plata" localitatea si adresa exacta unde s-a stabilit sa se efectueze plata cambiei.
In temeiul art. 99 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Subscrierea prin punere de deget nu este socotita semnatura, afara numai daca inscrisul este facut in forma autentica sau notariala.
Pct. 473. - O cambie poate fi semnata in orice calitate prin punerea de deget numai daca titlul astfel semnat este autentificat la notariat.
CAPITOLUL XV - CESIUNEA CREANTEI DERIVAND DIN VANZAREA DE MARFURI FATA DE TRAS
In temeiul art. 100 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificat prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata si modificata prin Legea nr. 83/1994:
In cambia-trasa care nu trebuie sa fie prezentata la acceptare, cum si in orice alta cambie-trasa in cazul in care nu a fost acceptata, tragatorul poate, in limitele sumei prevazute in cambie, sa cedeze printr-o clauza inserata in cuprinsul cambiei creanta sa derivand din vanzarea de marfuri pe care o are fata de tras.
Clauza trebuie sa cuprinda, sub sanctiune de nulitate data si numarul facturii referitoare la vanzarea de marfuri.
In cazul unei cambii emisa la ordinul tragatorului insusi, clauza de cesiune poate fi inserata in primul gir.
Cesiunea nu poate fi facuta de tragator decat in favoarea unei societati bancare sau a altei societati de credit, insa va folosi tuturor giratarilor succesivi. Prin expresia societate bancara sau alta societate de credit se intelege persoanele juridice prevazute de legislatia privind activitatea bancara si de credit.
Pct. 474. - In cazul in care tragatorul este creditorul trasului, pentru pretul unor marfuri vandute catre acesta, tragatorul poate sconta aceasta cambie, mai inainte sau chiar fara a fi acceptata, cesionand societatii bancare care i-a acordat un asemenea credit de scont actiunea de drept comun in contra trasului pentru plata pretului.
Pct. 475. - Pentru a se putea exercita, de catre posesorul care a intrat in posesia unei asemenea cambii prin operatiunea de cesionare a creantei de catre tragator, actiunea in contra trasului (care, atat timp cat nu a acceptat, nu este obligat cambial si nici chiar obligat de drept comun, deoarece in marea majoritate a cazurilor el nu se afla in raporturi juridice directe cu posesorul), este necesar ca, in cuprinsul cambiei, sa se insereze clauza expresa de cesiune a creantei tragatorului pentru pret, mentionandu-se data si numarul facturii referitoare la vanzarea marfurilor respective.
Pct. 476. - Lipsa din cuprinsul clauzei de cesiune a numarului si datei facturii referitoare la vanzarea de marfuri atrage nulitatea acestei clauze, dar nu si a cambiei in sine.
Pct. 477. - In cazul cambiei trase la ordinul tragatorului insusi, clauza de cesiune se poate inscrie pe titlu la primul gir. Ea nu poate fi inserata decat de tragatorul-girant, printr-un gir ulterior girului acestuia.
Pct. 478. - Cesiunea creantei derivand din vanzarea de marfuri nu poate fi facuta de tragator decat in favoarea unei societati bancare. Ea va fi insa in folosul giratarilor succesivi.
In temeiul art. 101 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Cesiunea dobandeste efect fata de terti prin notificarea facuta trasului, notificare ce se poate face si prin scrisoare recomandata, cu recipisa de intoarcere; notificarea trebuie sa cuprinda mentiunile exacte pentru indentificarea cambiei.
Prezentarea cambiei facuta trasului, rezultand din protestul de neacceptare, tine loc de notificare.
Pct. 479. - Pentru ca cesiunea pretului care rezulta din vanzarea marfurilor respective sa poata fi operanta, atat in ceea ce-l priveste pe tras cat si fata de terti, cesiunea dobandeste efect prin raport cu trasul si cu tertii din momentul notificarii clauzei de cesiune catre tras.
Pct. 480. - Notificarea trebuie sa cuprinda mentiuni exacte care sa poata duce la indentificarea cambiei.
Pct. 481. - Notificarea se va face de catre oricare din posesorii cambiei prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire din partea destinatarului, confirmare care poate servi drept dovada trasului la nevoie.
Pct. 482. - Notificarea poate fi inlocuita prin protestul de neacceptare, in cazul in care posesorul a prezentat trasului cambia la acceptare si acesta a refuzat acceptarea sa. Un asemenea protest satisface suficient necesitatea notificarii cesiunii.
In temeiul art. 102 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Trasul, dupa notificarea cesiunii nu poate plati decat posesorului cambiei. Acesta nu poate valorifica fata de tras drepturile derivand din cesiune, dacat daca a dresat protestul de neplata contra acestuia si nu au trecut 5 zile de la comunicarea facuta tragatorului a somatiei de executare, conform art. 61, sau de la citare in actiunea cambiala ori de la admiterea creantei cambiale la pasivul falimentului tragatorului, cand acesta a fost declarat in stare de faliment.
Exercitarea actiunii contra trasului nu impiedica executarea in acelasi timp a actiunii cambiale contra tragatorului si a celorlalti obligati.
Posesorul cambiei nu-si va putea valorifica drepturile derivand din cesiune, la falimentul trasului, decat dupa facerea notificarii ceruta de alin. I al acestui articol.
Pct. 483. - Dupa primirea notificarii cesiunii, trasului nu mai poate plati pretul marfurilor decat posesorului cambiei. Orice plata facuta vanzatorului tragator sau oricarei alte persoane nu elibereaza pe trasul acceptant de obligatiile cambiale pe care le are in legatura cu cambia respectiva.
Pct. 484. - Pentru a putea exercita actiunea sa directa contra trasului pentru plata pretului conform facturii mentionate in clauza de cesiune, posesorul cambiei are obligatia de a dresa mai intai protestul de neplata contra trasului.
Pct. 485. - Dupa dresarea acestui protest, posesorul este dator sa procedeze la executarea sau actionarea tragatorului pentru plata cambiei. Daca, in termen de cinci zile de la comunicarea facuta tragatorului, sau de la somatia de executare, sau de la citarea in actiunea cambiala intentata, tragatorul nu plateste valoarea cambiei protestate, posesorul acesteia va putea da curs actiunii sale contra trasului pentru plata valorii cambiei, in limitele sumei prevazute in factura.
Pct. 486. - Daca tragatorul a fost declarat in stare de faliment, actiunea pe baza clauzei de cesiune in contra trasului se poate intenta de asemenea in termen de cinci zile de la admiterea creantei cambiale la pasivul falimentului tragatorului.
Pct. 487. - Exercitarea actiunii contra trasului nu impiedica exercitarea in acelasi timp a actiunii sau executiei cambiale contra tragatorului si a celorlalti obligati.
Pct. 488. - In caz de faliment din partea trasului, posesorului cambiei nu-si va putea valorifica drepturile derivand din clauza de cesiune la masa falimentului acestuia decat dupa notificarea catre tras a clauzei de cesiune.
In temeiul art. 103 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Oricine cesioneaza o creanta in conditiile prevazute de art. 100, stiind ca in momentul cesiunii nu exista, in total sau in parte, creanta cedata, se va pedepsi cu amenda de la 5.000-100.000 lei si inchisoare pana la 6 luni, afara de cazul cand faptul constituie un delict sanctionat cu o pedeapsa mai mare, in care caz se va aplica aceasta pedeapsa.
Pct. 489. - Fapta tragatorului de a afirma fals, printr-o clauza de cesiune, ca este creditorul trasului pentru pretul marfurilor specificate in factura, afirmatie pe baza careia acesta obtine un credit de scont, constituie un fapt penal grav si de aceea Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor actiona cu maxima prudenta si vor lua masurile necesare pentru reducerea riscului de savarsire a unor astfel de fapte de catre clientii lor.
PARTEA a II-a - BILETUL LA ORDIN
CAPITOLUL I - DESPRE EMITEREA SI FORMA BILETULUI LA ORDIN
Pct. 490. - BILETUL LA ORDIN este un titlu de credit, sub semnatura privata, care pune in legatura in procesul crearii sale doua persoane: subscriitorul sau emitentul si beneficiarul. Titlu este creat de subscriitor sau emitent in calitate de debitor, care se obliga sa plateasca o suma de bani fixata, la un anumit termen sau la prezentare unei alte persoane, denumita beneficiar, care are calitatea de creditor.
Pct. 491. - In ceea ce priveste emiterea si forma biletului la ordin, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor respecta dispozitiile pct. 11-14, pct. 16 si pct. 17 privind cambia din prezentele norme-cadru.
In aplicarea acestor dispozitii se va avea in vedere ca biletul la ordin este emis si subscris de debitorul din raportul fundamental.
Biletul la ordin trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si de fond obligatorii descrise de prezentele norme-cadru.
Pct. 492. - Biletul la ordin trebuie sa fie un act autentic in situatia in care tragatorul nu stie carte.
Pct. 493. - Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor accepta in operatiunile lor numai bilete la ordin redactate in limba romana.
Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare pot accepta si bilete la ordin redactate intr-o limba straina luand masurile necesare pentru reducerea riscurilor care ar putea aparea in urma operatiunilor efectuate cu aceste titluri.
Pct. 494. - Biletele la ordin trebuie sa fie dactilografiate sau inscrise in intregime cu cerneala sau pix de culoare albastra sau neagra.
Pct. 495. - Standardul de continut obligatoriu al biletului la ordin este cel prezentat in anexa nr. 2.
Pct. 496. - Biletul la ordin este un titlu formal care, pentru a fi valabil, trebuie sa satisfaca anumite conditii exprimate in formule consacrate de redactare a textului, care exprima clauze cu valoare juridica stricta. In toate redactarile biletul la ordin trebuie sa cuprinda mentiunile obligatorii prevazute de lege care sa satisfaca cerintele suficientei informatii care decurge din titlu, precum si cerintele certitudinii reflectarii obligatiilor asumate de catre parti prin titlu respectiv.
Pct. 497. - In textul biletului la ordin se pot face si alte mentiuni decat cele obligatorii care prin titlu respectiv sa stipuleze clauze facultative raspunzand unor necesitati specifice din practica comerciala si financiara.
Mentiunile facultative fac obiectul intelegerii dintre persoanele care isi pun semnatura pe titlu (denumiti semnatari).
In temeiul art. 104 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
BILETUL LA ORDIN
Biletul la ordin cuprinde:
1) denumirea de bilet la ordin trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu;
2) promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata;
3) aratarea scadentei;
4) aratarea locului unde plata trebuie facuta;
5) numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta;
6) aratarea datei si a locului emiterii;
7) semnatura emitentului.
Pct. 498. - Creatorul biletului la ordin (emitentul sau subscriitorul) trebuie sa introduca in textul titlului denumirea de "bilet la ordin". In ceea ce priveste denumirea de bilet la ordin, ca element obligatoriu al acestui titlu, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor aplica pentru biletul la ordin dispozitiile pct. 11-14 din prezentele norme-cadru.
Pct. 499. - In cazul emiterii unui bilet la ordin, emitentul (subscriitorul) debitor se obliga in mod neconditionat sa plateasca o suma de bani.
Pct. 500. - In ceea ce priveste promisiunea de plata, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor aplica dispozitiile pct. 15-17, pct. 19 si pct. 20 din prezentele norme-cadru.
Pct. 501. - Promisiunea de plata neputand comporta nici conditie suspensiva, nici conditie rezolutorie, ceea ce ar putea afecta increderea purtatorului in calitatea biletului la ordin, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare nu vor accepta decat bilete la ordin cuprinzand formulele: "voi plati..." sau "ma oblig sa platesc..."
Pct. 502. - In ceea ce priveste scadenta, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor aplica dispozitiile pct. 26 din prezentele norme-cadru.
Pct. 503. - Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare nu vor accepta in operatiunile lor decat bilete la ordin care au indicata scadenta pe fata titlului, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 105 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin.
Pct. 504. - In ceea ce priveste locul platii, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor aplica dispozitiile pct. 27 si pct. 28 din prezentele norme-cadru.
Pct. 505. -In ceea ce priveste numele beneficiarului sau purtatorului biletului la ordin, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor aplica vor aplica dispozitiile pct. 29 si pct. 73 din prezentele norme-cadru.
Pct. 506. - In ceea ce priveste data si locul emiterii biletului la ordin, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor aplica dispozitiile pct. 30-33 din prezentele norme-cadru.
Pct. 507. - In ceea ce priveste semnatura emitentului biletului la ordin, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor aplica dispozitiile pct. 34-37 din prezentele norme-cadru.
In temeiul art. 105 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Titlul caruia ii lipseste vreuna din conditiunile aratate la articolul precedent nu va fi socotit bilet la ordin, afara de cazurile aratate in aliniatele ce urmeaza.
Biletul la ordin a carui scadenta nu este aratata este socotit platibil la vedere.
In lipsa unei aratari speciale, locul emisiunii titlului este socotit loc de plata si in acelasi timp loc al domiciliului emitentului.
Biletul la ordin care nu arata locul unde a fost emis se socoteste semnat in locul aratat langa numele emitentului.
Pct. 508. - Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare nu vor accepta in cadrul operatiunilor lor biletele la ordin carora le lipsesc una sau mai multe din mentiunile obligatorii stipulate de lege ca trebuind sa fie cuprinse intr-un astfel de titlu. Aceasta reglementare a activitatii va fi in general valabila cu exceptia urmatoarelor cazuri:
a) in situatia in care indicarea scadentei nu se face in mod expres pe titlu, se va considera biletul la ordin ca fiind platibil la vedere;
b) in situatia in care indicarea locului de plata nu se face in mod expres pe titlu, se va considera, ca loc de plata al biletului la ordin, locul emiterii titlului, care este in acelasi timp si loc al domiciliului emitentului. Pentru interpretarea notiunii de domiciliu vor fi avute in vedere reglementarile prezentelor norme-cadru referitoare la art. 4 si art. 98 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin;
c) in situatia in care in biletul la ordin nu se arata locul unde a fost emis, se considera ca loc al emiterii locul indicat langa numele emitentului.
Pct. 509. - Datorita caracterului formal al biletului la ordin, daca titlului ii lipseste vreuna din conditiile obligatorii mentionate in art. 104 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin, titlul este nul.
In temeiul art. 106 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Sunt aplicabile biletului la ordin,in masura in care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu, dispozitiunile relative la cambie, privind: girul (art. 13-23); scadenta (art. 36-40); plata (art. 41-46); actiunea sau executarea cambiala (art. 47) si regresul in caz de neplata (art. 48-55 si 57-65); protestul (art. 66-73); plata prin interventiune (art.74 si 78-82); copiile (art. 83 si 86); alterarile (art. 88); prescriptiunea (art. 94); zilele de sarbatoare legala, calendarul termenelor si inadmisibilitatea termenului de gratie (art. 95-98); subscrierea prin punere de deget (art. 99); actiunea decurgand din imbogatirea fara cauza (art. 65); anularea si inlocuirea titlului (art. 89-93).
Sunt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispozitiunile privind cambia platita de un al treilea sau intr-o localitate alta decat aceea a domiciliului trasului (art. 4 si 30), stipulatiunea de dobanda (art. 5), deosebirile in indicarea sumei de plata (art. 6), efectele unei semnaturi pusa in conditiunile aratate la art. 7, efectele semnaturii unei persoane care lucreaza fara imputernicire sau depasind imputernicirea (art. 10) si cambia in alb (art. 12).
Sunt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispozitiunile privitoare la aval (art. 33-35), in cazul prevazut de ultimul alineat al art. 34, daca avalul nu arata pentru cine a fost dat, el se socoteste dat pentru emitent.
Pct. 510. - In ceea ce priveste biletul la ordin, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor aplica toate dispozitiile prezentelor norme-cadru cuprinse in pct. 43-50 si pct. 177-179 (privind cambia platita de un al treilea sau intr-o alta localitate decat aceea a domiciliului trasului), pct. 51-53 (privind dobanda), pct. 54-57 (privind indicarea sumei de plata), pct. 58-59 (privind efectele unor semnaturi), pct. 60 (privind semnatura), pct. 61 si 62 (privind falsul reprezentant), pct. 63-66 (privind emiterea de titluri prin mandatar), pct. 70-79 (privind cambia in alb), pct. 80-147 (privind girul), pct. 187-220 (privind avalul), pct. 221-228 (privind scadenta), pct. 237-264 (privind plata), pct. 265-268 (privind actiunea sau executarea cambiala), pct. 269-300 si pct. 302-342 (privind regresul in caz de neplata), pct. 343-373 (privind protestul), pct. 374-378 si pct. 396-412 (privind plata prin interventie), pct. 413-416 si pct. 424-426 (privind copiile), pct. 430-435 (privind alterarile), pct. 467-470 (privind zilele de sarbatoare legala, calendarul termenelor si inadmisibilitatea termenului de gratie), pct. 473 (privind subscrierea prin punere de deget), pct. 338-342 (privind actiunea decurgand din imbogatirea fara cauza justa), pct. 436-453 (privind anularea sau inlocuirea titlului si pct. 454-466 (privind prescriptia).
Pct. 511. - In cazul in care in formula de avalizare nu este indicata persoana pentru care a fost dat avalul, acesta se considera a fi fost dat pentru emitentul biletului la ordin respectiv.
In temeiul art. 107 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin:
Emitentul unui bilet la ordin este tinut in acelasi mod ca acceptantul unei cambii.
Biletele la ordin platibile la un anume timp de la vedere trebuie prezentate spre viza emitentului in termenele fixate la art. 26. Termenul de la vedere curge de la data vizei subscrise de emitent pe biletul la ordin. Refuzul emitentului de a pune viza datata se constata prin protest (art. 28), a carui data serveste ca punct de plecare pentru termenul de la vedere.
Pct. 512. - Obligatia emitentului unui bilet la ordin este similara cu aceea a trasului acceptant al unei cambii, in sensul ca in situatia in care trasul accepta, el devine obligatul principal al cambiei si, in conformitate cu art. 31 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin, el se obliga a plati cambia la scadenta, iar in caz de neplata posesorul are o actiune directa impotriva sa, pentru tot ceea ce poate fi cerut in temeiul art. 53 si art. 54 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin. In cazul biletului la ordin, emitentul se obliga personal a plati la scadenta suma din titlu si tot ceea ce poate fi cerut in temeiul art. 53 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin. Posesorul biletului la ordin are o actiune directa impotriva emitentului, acesta fiind chiar din momentul emiterii titlului principalul obligat prin titlul respectiv.
Pct. 513. - Datorita faptului ca si biletului la ordin I se aplica toate dispozitiile privitoare la scadenta cambiei, in cazul biletului la ordin platibil la un anumit timp de la vedere, acesta trebuie prezentat emitentului spre avizare pentru a da posibilitatea curgerii termenului de un an de la data emiterii titlului, termen prevazut in art. 26 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin. Termenul de plata va curge in acest caz de la data vizei pusa de emitent. Viza pusa de emitent presupune inscrierea semnaturii acestuia pe fata titlului sub mentiunea VAZUT, cu ocazia prezentarii titlului de catre beneficiar la emitent. Daca emitentul refuza sa puna viza, posesorul va dresa protest de nedatare in conformitate cu art. 28 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin si pct. 173 din prezentele norme-cadru si in acest caz termenul va curge da la data protestului.
PARTEA a-III-a - DISPOZITII FINALE
Pct. 514. - Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare au obligatia sa arhiveze cambiile si biletele la ordin care au facut obiectul operatiunilor lor pe o o perioada de cinci ani de la data platii.
Pct. 515. - Anexele fac parte integranta din prezentele norme-cadru si sunt obligatorii pentru societatile bancare si Banca Nationala a Romaniei din punct de vedere al formei si continutului.
Pct. 516. - Prezentarile norme-cadru intra in vigoare la data anuntata prin ordin* al guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei.
* Normele-cadru nr. 6/1994 au intrat in vigoare la data de 28 februarie 1995, conform Ordinului guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei nr. 138/1995.
In temeiul art. II din Legea nr. 83/1994 articolele 108, 109, 110, 113, 114 si 115 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, se abroga.